Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 37/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.37/CA/2008 -
Ședința publică din 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Ovidiu Blaga JUDECĂTOR 2: Ioana Dina Tătar
JUDECĂTOR 3: Florica
JUDECĂTOR: -
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare, în contencios administrativ, declarată de contestatorii domiciliată în, -B 14,.13, Județ B șiGdomiciliat în, nr.34, Județ B, în contradictoriu cu intimațiiCurtea de Conturi a Românieicu sediul în B, nr.22-24, Județ I, sector 1, C domiciliat în, nr.179, Județ B, domiciliată în, nr.75, Județ B, domiciliată în, -M 3,.6, Județ B, domiciliată în, -N 5,.2, Județ B, domiciliat în, - 1,.45, Județ B, domiciliat în, - 1,.17, Județ B, domiciliată în, -N 5,.105, Județ B, domiciliat în, nr.68, Județ B, domiciliat în, nr.179, Județ B, domiciliat în, - 19,.5, Județ B, domiciliat în, nr.2. Județ B, domiciliat în, -N 5,.2, Județ B, domiciliat în, nr.36, Județ B, domiciliat în, nr.3, Județ B,Gdomiciliat în, nr.210, Județ B, domiciliat în, nr.129, Județ B,Consiliul Localcu sediul în, Județ B, împotriva deciziei nr.102 din 12.04.2007 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosarul nr-, având ca obiectlitigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă contestatorul G cu reprezentanta sa, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.2007 din 28.11.2007 emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bihor - Cabinet Individual, avocat care vine și-n reprezentarea contestatoarei - lipsă, în baza aceleiași împuterniciri avocațiale, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul nu este legal timbrat cu suma de 10 lei prin chitanța nr.277-1-21/4.10.2007 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
Reprezentanta contestatorilor nu are alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat.
Instanța, nefiind alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentanta contestatorilor solicită admiterea contestației în anulare, cerințele art.317 pct.2 și 318 Cod procedură civilă au fost îndeplinite. Hotărârea contestată nu a fost pronunțată în contradictoriu cu toate părțile din cauză. Instanța de recurs a interpretat greșit probele de la dosar și raporturile juridice ale contestatorilor cu intimatul Consiliul Local. S-a interpretat că simpla exercitare a dreptului de vot îmbracă caracterul faptei ilicite. Precizează că atât instanța de fond cât și cea de recurs au fost în eroare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra contestației în anulare, în contencios administrativ, de față, constată următoarele:
Prin decizia nr.102 din 12.04.2007 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL ORADEAa respins ca nefondat recursul declarat de, împotriva sentinței nr.263/CA din 12 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Bihor - O, pe care a menținut-o în totul, fără cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța astfel, instanța de recurs a avut în vedere următoarele:
Potrivit art.16 alin.2 și 3 din Legea nr.94/1992, - în vigoare la data întocmirii actului de control și a celui de sesizare al instanței - prin controlul său Curtea de Conturi urmărea respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale și bănești, analizând calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității.
Câtă vreme actul de control al Curții de Conturi a fost supus controlului judiciar, s-a apreciat că instanța de judecată avea dreptul să analizeze și să cenzureze modul de administrare a patrimoniului public, raportat la sesizarea Curții de Conturi.
În mod corect instanța de fond a analizat cele două hotărâri ale Consiliului Local, respectiv nr.350 și 351 din 2002.
Această analiză, chiar dacă a fost nefericit intitulată ca fiind făcută sub aspectul legalității lor, a fost practic făcută de prima instanță sub aspectul economicității, eficienței și eficacității lor. La această concluzie conducea motivarea hotărârii, în care se arăta la alin.2 fila 7 că, "pârâții din cauză au adoptat aceste hotărâri fără a se baza pe o analiză economico - financiară și neținând seama de cheltuielile persoanei juridice păgubite în legătură cu obiectivul turistic și de agrement dat în exploatarea asociatei SC " " SRL".
Reținându-se că, mandatul acordat consilierilor locali a fost un mandat politic și nu unul de natură juridică, așa cum rezulta din interpretarea prevederilor art.6 din Legea nr.67/2004, s-au înlăturat și susținerile vizând o eventuală răspundere civilă contractuală izvorâtă din contractul de mandat și imposibilitatea antrenării unui răspunderi civile delictuale, în condițiile existenței unui astfel de raport juridic.
Sub aspectul răspunderii civile delictuale, s-a reținut că, potrivit prevederilor art.154 alin.1 din Legea nr.215/2001, consilierii răspund, după caz, administrativ, civil sau penal, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiunilor ce le reveneau.
Potrivit art.38 alin.2 lit.f, g și h din Legea nr.215/2001, așa cum era ea redactată la data emiterii hotărârilor consiliului local sus menționate, printre atribuțiile principale ale consiliului local, se număra și aceea de administrare a domeniului public și privat al comunei, de concesionare, închiriere a bunurilor proprietate publică a comunei, de vânzare, concesionare și închiriere a bunurilor proprietate privată.
În exercitarea acestor atribuțiuni, consilierii locali trebuiau să respecte legea, în caz contrar, așa cum s-a arătat, urmând a fi antrenată răspunderea lor, inclusiv patrimonială.
Potrivit prevederilor art.998 și 999 Cod civil, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela care l-a cauzat să îl repare, omul fiind responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar și de cel cauzat prin neglijența sau imprudența sa.
Pentru a antrena răspunderea civilă delictuală, potrivit textelor de lege sus arătate, se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții:
- existența unui prejudiciu;
- existența unei fapte ilicite;
- existența unui raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu;
- existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
Recurenta a susținut că nu exista o faptă ilicită, astfel că, nefiind întrunite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale, ea nu a putut fi antrenată.
În practica judecătorească, noțiunea de faptă ilicită este privită în mod extensiv, în sensul că, se reține existența unei răspunderi civile delictuale nu numai atunci când s-a adus atingere unui drept subiectiv stricto - sensum, ci și atunci când au fost prejudiciate anumite interese ale unor persoane.
Fapta ilicită ca element al răspunderii civile delictuale, este definită ca fiind orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv al unei persoane. Principiul de drept obiectiv care este încălcat, este acela că nimănui nu este permis să aducă prin fapta sa vreo vătămare altor persoane.
Consilierii locali, printre care și recurenta, în exercitarea atribuțiunilor lor, aveau obligația ca prin hotărârile pe care le-a adus să nu prejudicieze consiliul local, respectiv persoana păgubită. Ori, așa cum rezultă din hotărârile adoptate, acestea au prejudiciat material consiliul local cu suma de 416.239.594 lei (ROL), indicată în actul de sesizare al Curții de Conturi.
Un alt element al răspunderii civile delictuale, este vinovăția, care comportă la rândul ei două forme, respectiv intenția și culpa.
Spre deosebire de dreptul penal, în dreptul civil răspunderea civilă delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă.
Criteriul de apreciere al culpei este un criteriu obiectiv, iar acesta se raportează la tipul abstract al modelului de comparație, care trebuie să fie omul diligent, care acționează cu grijă față de interesele comunității și a membrilor acesteia, de la care au obținut mandatul.
Cele două hotărâri ale consiliului local, adoptate de consilierii locali erau evident deficitare sub aspectul eficienței și eficacității lor economice, provocând pagubă consiliului local, culpa consilierilor locali constând în aceea că la data adoptării lor nu au manifestat grija și diligența bunului gospodar în administrarea patrimoniului comunității.
În cauză, față de soluția pronunțată de instanța de fond a existat opinie separată datorită reținerii următoarelor considerente:
S-a considerat că, soluția ce se impunea a fi pronunțată în cauză, a fost aceea de admitere a recursului declarat de recurenta și modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii în totalitate a încheierii de sesizare nr.1 din 28 ianuarie 2004, formulată de Curtea de Conturi a României și înaintată de completul Camerei de Conturi
Potrivit art.998 Cod civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
Condițiile sau elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale sunt: fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu și culpă, iar victima faptei ilicite, care în proces este reclamant, este ținut să facă dovada, prin orice mijloc legal de probă, existenței celor 4 elemente menționate mai sus.
Într-adevăr, conform prevederilor art.154 alin.1 din Legea nr.215/2001, consilierii locali răspund, după caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, însă în speța de față, apreciez că nu există faptă ilicită.
În aprecierea vinovăției recurentei și a celorlalți consilieri locali, instanța de fond a reținut că "prin adoptarea unor hotărâri de consiliu nelegale (HCL nr.350/11.10.2002 și HCL nr.351/11.10.2002, respectiv HCL nr.22/11.01.2004) pârâții se fac vinovați de prejudicierea unității administrativ - teritoriale cu o sumă de bani", deci ceea ce li se impută acestor consilieri locali este faptul că și-au exprimat dreptul la vot cu privire la adoptarea hotărârilor respective.
Cu toate acestea, votul consilierilor locali și implicit al recurentei, nu poate fi considerat o faptă (ilicită) săvârșită în exercitarea atribuțiilor ce le reveneau, în condițiile legii, pentru a atrage răspunderea lor civilă ori administrativă.
Pe de altă parte, instanța de fond nu a fost investită cu verificarea legalității hotărârilor menționate iar cum, contractele, fie ele civile sau comerciale, deci implicit și cele de asociere în participațiune, pot fi modificate prin acordul părților contractante, este evident că nu există o faptă ilicită, motiv pentru care, având în vedere dispozițiile legale privitoare la condițiile răspunderii civile delictuale, consider că, angajarea răspunderii delictuale a consilierilor locali nu se justifică.
Împotriva deciziei nr.102/CA/2007 a Curții de APEL ORADEAa formulat contestație în anulare, legal timbrată, contestatorii și G, solicitând instanței admiterea contestației, desființarea deciziei atacate, iar ca urmare a rejudecării recursului să se dispună admiterea lui în totalitate.
În dezvoltarea motivelor contestației se învederează instanței că hotărârea atacată este nelegală, în cauză fiind îndeplinite cerințele prev. de art.317 pct.1 și 318 Cod procedură civilă, instanța de recurs nepronunțându-se în contradictoriu cu toate părțile în cauză, în speță cu contestatorul G, fapt ce reiese din dispozitivul deciziei prin care s-a respins recursul formulat de, fără a fi arătate și celelalte părți din cauză. De asemenea, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs invocate și nici nu a analizat motivele conform probațiunii de la dosar, interpretarea dată relațiilor dintre părțile din cauză fiind greșită. S-a considerat greșit că exprimarea votului în cadrul unor ședințe ale consiliului local îmbracă forma faptei ilicite producătoare de prejudicii, faptă ilicită care în cauză nu s-a probat că există atâta vreme cât hotărârile adoptate au fost validate de instanță prin hotărâri irevocabile.
Apreciază că hotărârea atacată este urmarea unei interpretări greșite a întregului raport juridic din cauză.
Intimații, legal citați în cauză, nu au depus întâmpinare și nici nu s-au înfățișat la dezbateri.
Instanța, analizând contestația în anulare formulată, prin prisma motivelor invocate cât și a prev. art.317 pct.1 și 318 Cod procedură civilă incidente, reține că aceasta este nefondată, urmând a se dispune respingerea ei pentru următoarele considerente:
În privința motivului de contestație invocat prin prisma prev. art.317 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă se reține că potrivit acestor dispoziții, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare dacă procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cerințelor legii, contestatorul G invocând că recursul soluționat prin decizia atacată nu s-a judecat în contradictoriu cu toate părțile procesuale.
Sub acest aspect se reține că legiuitorul a avut în vedere la edictarea normei legale invocate neregularități procedurale legate de citarea conform dispozițiilor legale a părților cauzei cum ar fi necitarea părții, neregulata ori viciata citare a acesteia, respectiv nerespectarea dispozițiilor prev. la art.85 și urm. Cod procedură civilă privitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură.
În speță, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului 3457/35/ a Curții de APEL ORADEA unde s-a pronunțat decizia atacată, rezultă că pentru toate termenele de judecată din cauză inclusiv cel din data de 5.04.2007, procedura de citare cu părțile din cauză a fost îndeplinită, dispozițiile incidente cuprinse la art.85 și urm. Cod procedură civilă fiind respectate, contestatorul G, intimat în cauză fiind legal citat pentru toate termenele de judecată, fapt ce rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii aflate la filele 9, 46, 81, iar la termenul din 5.04.2007, când a avut loc dezbaterea în fond a recursului, poziția intimatului a fost exprimată în fața instanței de recurs prin apărătorul ales.
Prin urmare, se reține că motivul de contestație în anulare invocat sub acest aspect este nefondat. De asemenea în privința celorlalți intimați din cauză se reține că nici recurenta contestatoare și nici intimatul contestator G nu sunt îndreptățiți a invoca neregularități procedurale privitoare la alți participanți la proces deoarece doar partea procesuală direct interesată poate invoca neregularitatea procedurală privind citarea și comunicarea actelor de procedură, această neregularitate fiind una circumscrisă prev.art.105 alin.2 Cod procedură civilă, prezumtiva vătămare cauzată trebuind a fi invocată de partea vătămată de neregularitatea produsă și nu de alți participanți la proces.
Aspectele invocate de contestatori în sensul că în cuprinsul dispozitivului deciziei pronunțate nu s-au menționat și părțile intimate din cauză nu se circumscrie motivului de contestație invocat, atâta vreme cât din actele dosarului rezultă că dezbaterea cauzei a avut loc cu respectarea principiului contradictorialității și a procedurii de citare conform dispozițiilor legale, eventualele omisiuni în redactarea dispozitivului privitoare la nume, calitatea părților, putând fi îndreptate pe calea prev.art.281 Cod procedură civilă.
Cu privire la motivele contestației invocate prin prisma prev.art.318 Cod procedură civilă, respectiv faptul că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs, nu a analizat motivele invocate conform probațiunii și a dat o interpretare greșită raporturilor juridice din cauză, se reține că sunt nefondate. Astfel cum rezultă din cererea de recurs aflată la dosarul cauzei, recurenta a atacat hotărârea primei instanțe prin prisma motivului de recurs prev.la art.304 pct.9 Cod procedură civilă invocat drept temei de drept al cererii, invocând că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind lipsită de temei legal.
Instanța de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivului de recurs invocat a analizat detailat toate argumentele invocate de recurentă prin prisma motivului de recurs, analizarea argumentelor invocate printr-un considerent comun acestora neechivalând cu nepronunțarea asupra motivului de recurs. De asemenea, pe calea contestației în anulare speciale nu pot fi invocate aspecte legate de modul în care instanța de recurs a analizat și apreciat probatoriul existent la dosar, ori a interpretat prevederile legale incidente, deoarece pe această cale legiuitorul nu a intenționat să confere părților posibilitatea de a formula un recurs la recursul judecat, ci dreptul de a invoca neîndeplinirea unor condiții formale legate de calea de atac soluționată a căror analizare nu presupune rejudecarea fondului cauzei deduse judecății.
În consecință, instanța reține că motivele invocate de contestatori în cadrul contestației în anulare sunt nefondate, astfel că urmează să dispună respingerea ca nefondată a contestației în anulare.
Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată deoarece părțile intimate nu au solicitat acordarea lor.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
RESPINGEca nefondatăcontestația în anulare declarată de contestatorii domiciliată în, -B 14,.13, Județ B șiGdomiciliat în, nr.34, Județ B, în contradictoriu cu intimațiiCurtea de Conturi a Românieicu sediul în B, nr.22-24, Județ I, sector 1,Cdomiciliat în, nr.179, Județ B, domiciliată în, nr.75, Județ B, domiciliată în, -M 3,.6, Județ B, domiciliată în, -N 5,.2, Județ B, domiciliat în, - 1,.45, Județ B, domiciliat în, - 1,.17, Județ B, domiciliată în, -N 5,.105, Județ B, domiciliat în, nr.68, Județ B, domiciliat în, nr.179, Județ B, domiciliat în, - 19,.5, Județ B, domiciliat în, nr.2. Județ B, domiciliat în, -N 5,.2, Județ B, domiciliat în, nr.36, Județ B, domiciliat în, nr.3, Județ B,Gdomiciliat în, nr.210, Județ B, domiciliat în, nr.129, Județ B,Consiliul Localcu sediul în, Județ B, împotriva deciziei nr.102 din 12.04.2007 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA.
Fără cheltuieli de judecată în contestație.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 31.01.2008.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - -
Red.dec.jud. în concept. 6.02.2008
Jud.rec. / /-
Dact.
2 exemplare/ 7 februarie 2008
Președinte:Ovidiu BlagaJudecători:Ovidiu Blaga, Ioana Dina Tătar, Florica
