Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 101/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 101
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Laura Mariana
Grefier
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul SINDICATUL și pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței nr.1163 din 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant SINDICATUL prin reprezentant, intimatul pârât PENITENCIARUL PENTRU MINORI ȘI TINERI C prin consilier juridic și intimatul pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin consilier juridic lipsind recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și intimații pârâți ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, PENITENCIARUL CRAIOVA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale a și excepția prescripției dreptului la acțiune.
Consilier juridic pentru intimatul pârât PENITENCIARUL PENTRU MINORI ȘI TINERI C solicită respingerea excepțiilor și a ambelor recursuri.
Reprezentant pentru recurentul reclamant SINDICATUL solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și respingerea recursului declarat de pârâtului.
Consilier juridic pentru intimatul pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE solicită respingerea excepțiilor și a ambelor recursuri.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
Tribunalul Dolj, prin sentința nr.1163 din 16 iunie 2009 respins excepția necompetenței materiale a instanței și excepția lipsei calității procesual pasive a Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerului Justiției și Libertăților.
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice și excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.01.2005-02.12.2005.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, A-, A, -, A, A-, -, -A, -, AN, A, -, -, -, -, A, A, -, -, G-, A, -, G, -, -, G, prin SINDICATUL "" D ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL RECLAMANȚILOR MEMBRII DE SINDICAT în contradictoriu cu pârâții PENITENCIARUL PENTRU MINORI ȘI TINERI C, PENITENCIARUL CRAIOVA, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
S-a respins cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj - secția contencios administrativ și fiscal, că reclamanții sunt salariați în cadrul Penitenciarului pentru Minori și Tineri C și Penitenciarului Craiova, între aceste instituții și reclamanți existând raporturi directe de serviciu.
Conform art. 911din Legea 188/1999,cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".
Potrivit art. 2 pct. 1 litera d) cod procedură civilă, tribunalele sunt instanțe de drept comun în ceea ce privește judecata în primă instanță în materia contenciosului administrativ, art. 3 pct. 1 cod proc.civ. stabilind competența curților de apel, în primă instanță, cu privire la,procesele și cererile în materia contenciosului administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale"
Ori, cum litigiul din cauza de față vizează acordarea unor drepturi bănești ce decurg din raportul de serviciu stabilit între reclamanți și Penitenciarului pentru Minori și Tineri C și Penitenciarului Craiova, competența de soluționare revine secției de contencios din cadrul tribunalului, chiar dacă în cauză figurează și instituții publice centrale, așa încât excepția a fost respinsă.
Nefondată a fost și excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerului Justiției și Libertăților.
În conformitate cu dispozițiile art.2 din OG nr.22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
În speță, calitatea de ordonator principal, respectiv, secundar de credite Ministerului Justiției și Libertăților și Administrației Naționale a Penitenciarelor, le incumbă obligația legală de a depune diligențele necesare la Ministerul Economiei și Finanțelor în vederea obținerii creditelor bugetare necesare pentru asigurarea plății drepturilor bănești aferente perioadei solicitate, utilizând și procedurile specifice elaborării proiectului legii privind rectificarea bugetului de stat, așa încât și această excepție urmează să fie respinsă.
Cât privește încă Ministerul Finanțelor Publice, având în vedere dispozițiile art. 2 din OG22/2002, citat anterior, dispozițiile art. 138 alin. 2 din Constituția României, potrivit cărora Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat pe care le supune aprobării Parlamentului, precum și dispozițiile art. 3 alin. 1 pct.2 și 6 din HG208/2005 potrivit cărora în realizarea funcțiilor sale Ministerul Finanțelor Publice urmărește execuția operativă a bugetului general consolidat, stabilește măsurile necesare pentru încasarea veniturilor și limitarea cheltuielilor în vederea încadrării în deficitul bugetar, dar nu are competența de a modifica bugetul de stat aprobat prin legi speciale, instanța constată că nu există identitate între persoana pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Ca atare, admițând excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerul Finanțelor Publice, instanța a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitatea procesual pasivă.
Fondată a fost și excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.01.2005-02.12.2005.
Astfel, potrivit art. 1 coroborat cu art. 3 și 7 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune, având obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, iar potrivit art. 1 lit. c din Legea 53/2003, cererile formulate în materia conflictelor de muncă pot fi formulate în termen de trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Cum creanța reclamanților a devenit exigibilă în fiecare lună în momentul efectuării plății drepturilor salariale, iar reclamanții au învestit instanța cu soluționarea prezentei acțiuni la data de 03.12.2009, dreptul său la acțiune pentru drepturile bănești aferente perioadei 01.01.2005-02.12.2005 este prescris așa încât acțiunea urmează să fie respinsă pentru acest interval.
Pe fondul cauzei, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a constatat că acțiunea nu este fondată.
Astfel, potrivit art. 28 alin. 1 și 2 din Legea 138/1999 " Ministerele și instituțiile centrale constituie un fond de premiere prin aplicarea unei cote de 5% din fondul de salarii aprobat în buget. Din fondul prevăzut la alin. (1) miniștrii, conducătorii instituțiilor centrale, comandanții sau șefii vor acorda premii în timpul anului personalului militar și civil pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu".
Dispozițiile legale citate anterior, stabilind constituirea unui fond de premiere prin aplicarea unei cote de 5% din fondul de salarii aprobat în buget pentru acordarea de prime pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, personalului militar și civil, creează pentru subiecții de drept cărora li se adresează vocația, iar nu dreptul concret la încasarea acestor sume.
Acest lucru rezultă fără tăgadă din dispozițiile alin. 3 al aceluiași articol potrivit căruia metodologia de constituire și utilizare a fondului de premiere se stabilește prin ordin al ministrului dar mai ales din această metodologie aprobată prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2498/C/22.10.1999 din care reiese că acordarea acestor prime este condiționată de împrejurări deosebite legate de activitatea profesională exemplară a personalului militar sau civil vizat.
Ori, fiind vorba de o vocație iar nu de un drept efectiv concretizat, la încasarea drepturilor salariale suplimentare în discuție, instituțiilor publice în cadrul cărora funcționează reclamanții nu le revine o obligație corelativă necondiționată de plată, cu atât mai mult cu cât, împrejurări speciale au impus suspendarea aplicării acestor dispoziții prin OUG63/2005 pentru reglementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în anul 2005, iar în prezent Ordinul 2498/C/1999 care stabilea criteriile de acordare către personalul propriu a premiilor și-a încetat aplicabilitatea.
De altfel, chiar Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 37/2005 că beneficiul unor drepturi salariale suplimentare cum este și prima solicitată în cauza de față, nu constituie un drept constituțional fundamental, legiuitorul fiind în drept să le acorde, să le modifice ori să înceteze acordarea lor, precum și să stabilească perioada în care le acordă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs SINDICATUL "" D ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL RECLAMANȚILOR MEMBRII DE SINDICAT și pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR criticând sentințe pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul său, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că finanțarea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate se asigură din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat, potrivit legii și că faptul că este ordonator principal de credite, în raport cu Administrația Națională a Penitenciarelor nu poate duce la concluzia că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză, atâta vreme cât între reclamant și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR nu există nici un raport juridic.
Sindicatul D, în recursul său, critică sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurentul precizează că dreptul la premii își are temeiul legal în prevederile art.34 lit.a din Legea 293/2004, care stabilește că funcționarul public din administrația penitenciară are dreptul la salariul lunar compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, precum și premii și prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege.
Se mai arată că potrivit art.28 din Legea 138/1999, ministerele și instituțiile centrale constituie un fond de premiere prin aplicarea unei cote de 5% din fondul de salarii aprobat în buget și că, din acest fond miniștrii, conducătorii instituțiilor centrale, comandanții sau șefii vor acorda premii în timpul anului personalului militar și civil pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu.
Precizează recurenta că acordarea premiilor sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Justiției nr.2498/C/22.10.1999, ordin care stabilește că premiile nu se acordă persoanelor care au fost sancționate disciplinar și celor care au avut rezultate slabe în activitate în perioada la care se referă premierea.
Recurenta învederează că membrii sindicatului aveau dreptul pentru anul 2005 la acordarea premiilor după data expirării termenului de suspendare, respectiv 31.12.2005 și că acțiunea este depusă la 30.12.2008 în interiorul termenului de trei ani și că măsura suspendării acordării primelor a afectat doar exercițiul dreptului, nu și existența acestuia, întrucât un drept prevăzut de lege încetează doar prin abrogare, care în speță nu s-a produs până la introducerea prezentei cereri.
Cu privire la lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților se arată că Administrația Națională a Penitenciarelor funcționează în subordinea acestui minister ce are și calitatea de ordonator principal de credite, inclusiv în ceea ce privește drepturile salariale ale personalului fiecărui penitenciar.
La 10.11.2009, Penitenciarul d e Minori și Tineri Cad epus întâmpinare la recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților.
A solicitat respingerea recursului formulat de Ministerul Justiției și Libertăților, întrucât instanța de fond în mod corect a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui minister.
Astfel, Ministerul Justiției și Libertăților fundamentează și elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instituțiilor aflate sub autoritatea sa, în calitate de ordonator principal de credite și repartizează alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite, controlând totodată modul de folosire a acestora.
La 08.12.2009, același intimat a depus întâmpinare și la recursul formulat de Sindicatul, solicitând și respingerea acestuia.
Intimata arată că și dacă s-ar dispune constituirea unui fond de premiere prin aplicarea unei cote de 5% din fondul de salarii existent în anul 2005, acesta n-ar putea fi distribuit către reclamanți, întrucât nu mai există posibilitatea evaluării activității exemplare pentru anul 2005 personalului Penitenciarul d e Minori și Tineri C și că, potrivit adeverințelor depuse la dosar, există funcționari publici cu statut special care au fost sancționați disciplinar și nu îndeplinesc condițiile de premiere.
Precizează intimata că pentru perioada 01.07.2005 - 31.12.2005, cauza de suspendare legală a acordării drepturilor de premiere, a împiedicat nașterea dreptului la acțiune.
La 28.12.2009, Pad epus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de Sindicatul
Se arată că legiuitorul a inclus în salariul de bază, obligatoriu, la plată pentru angajatori salariul corespunzător funcției îndeplinite gradul profesional deținut, gradațiile, sporurile pentru misiune permanentă, dar nu și premiile.
Precizează intimata că premiile, ca și sporurile sau adaosurile la salariile de bază, constituie drepturi cu caracter salarial suplimentar și nu drepturi fundamentale al căror exerciții ar putea fi restrâns numai în condițiile prevăzute de art.53 din Constituție.
Cu privire la recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților, intimata a solicitat respingerea acestuia, întrucât acest minister are calitatea de ordonator principal de credite ce are obligația legală de a dispune toate măsurile ce se impun pentru asigurarea plății sumelor de bani stabilite prin titluri executorii.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, dar și potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține:
În ceea ce privește recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea reține că singura critică formulată prin motivele de recurs o constituie lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
Curtea apreciază că instanța de fond în mod temeinic și legal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât Ministerul Justiției și Libertăților are calitatea de ordonator principal credite, iar în această calitate are obligația să ia toate măsurile ce se impun pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a sumelor necesare pentru plata obligațiilor stabilite prin titluri executorii.
Cu privire la recursul formulat de Sindicatul, Curtea reține că prin acțiunea promovată s-a solicitat plata drepturilor bănești cuvenite pentru anul 2005 cu titlu de premiu stabilit din fondul de premiere, sume calculate prin aplicarea unei cote de 5% din fondul de salarii aprobat în buget și actualizate cu coeficientul inflației de la data nașterii acestor drepturi și până la plata efectivă.
Potrivit art.34 lit.a din Legea 293/2004, funcționarii publici din administrația penitenciară sunt îndreptățiți la un salariu compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, precum și premii și prime al căror cuantumuri se stabilesc prin lege.
Art.28 din Legea 138/1999 prevede:
1. Ministerele și instituțiile centrale constituie un fond de premiere prin aplicarea unei cote de 5% din fondul de salarii aprobat în buget.
2. Din fondul prevăzut la alin.1, miniștrii, conducătorii instituțiilor centrale, comandanții sau șefii vor acorda premii în timpul anului personalului militar și civil pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu.
3. Metodologia de constituie a fondului și criteriile de premiere și acordare se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale.
Din redactarea textului legal mai sus menționat reiese că acordarea premiului de 5% din fondul de salarii nu este un drept care să rezulte exclusiv din lege si care să instituie o obligație corelativă a angajatorului.
Astfel, legea prevede doar caracterul opțional al acestui premiu condiționat pe de-o parte de criteriile de acordare a acestuia, respectiv împrejurări deosebite legate de activitatea profesională exemplară a personalului, așa cum sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Justiției nr.2498/C/22.10.1999, dar și de existența fondurilor bugetare.
Ori, în speță dreptul la acest premiu a fost suspendat prin art.1 din nr.OUG63/2005, ceea ce înseamnă că fondurile bugetare necesare acordării acestui premiu n-au fost asigurate.
În concluzie, dreptul pretins de reclamant nu este un drept rezultând exclusiv din lege și aplicându-se prin efectul legii, astfel că, în aceste condiții, Curtea apreciază ca nefondat recursul formulat de Sindicatul.
Având în vedere aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamantul SINDICATUL și pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței nr.1163 din 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.-
Tehn./ 2 ex/11.03.2010
Jud.fond:
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Daniela Vijloi, Laura Mariana
