Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1061/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1061/R-CONT
Ședința publică din 28 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în Pitești,-, județul, împotriva sentinței civile nr.128/CA din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, cu domiciliul ales la Cabinet Individual Avocat - din Pitești,-, județul A, și intimații-pârâți Inspectoratul de Poliție al Județului, cu sediul în Pitești,-, județul A, și Ministerul Internelor și Reformei Administrative (actual Ministerul Administrației și Internelor), cu sediul în B,-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul-pârât A, în baza delegației de la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care.
Reprezentanta intimatului-pârât A depune la dosar delegație de reprezentare, arătând că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia, urmând ca partea prezentă să se refere în concluziile sale și la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Reprezentanta intimatului-pârât A, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Consideră că Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Argeș - Secția Civilă sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul de Poliției al Jud. A și Ministerul Internelor și Reformei Administrative (actual Ministerul Administrației și Internelor), solicitând instanței să îl oblige pe primul pârât la plata primei de vacanță aferentă anilor 2004-2006 și a sporului de fidelitate aferent anului 2005, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, iar pe al doilea pârât să asigure fondurile necesare plății acestor drepturi.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în perioada 2004-2006 fost angajatul A și a avut statut de funcționar public cu statut special. In această calitate, potrivit Legii nr.360/2002 și art.37 alin.2 din nr.OG38/2003, avea dreptul la prima de vacanță, primă neacordată pe perioada în discuție. Prima de vacanță a fost suspendată la plată prin mai multe acte normative până la data de 31.12.2006, suspendarea fiind făcută cu încălcarea drepturilor constituționale. Cu privire la sporul de fidelitate a arătat că acesta este reglementat de art.6 din nr.OG38/2003 și că în anul 2005 în mod neîntemeiat s-a dispus suspendarea plății acestuia.
Pârâtul a formulat cerere dechemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor(actual Ministerul Finanțelor Publice) pentru ca, în cazul admiterii pretențiilor reclamantului cu privire la sporul de fidelitate, să fie obligat să vireze ministerului pârât fondurile necesare plății acestui drept.
Chematul în garanție e invocat lipsa calității sale procesuale pasive.
Prin sentința nr. 128/CA/13.03.2009, Tribunalul Argeș - Secția Civilă - Complet Specializat pentru Contencios Administrativ și Fiscal a respins excepția lipsei de interes a reclamantului pentru prima de vacanță, invocată de MIRA, precum și excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive, invocate de MEF.
A admis în parte cererea reclamantului și a obligat pe pârâții A și MIRA să plătească acestuia sporul de fidelitate pentru anul 2005, actualizat în raport de perioada în care acesta a avut calitatea de funcționar public cu statut special și timpul efectiv lucrat.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MIRA împotriva MEF.
A respins capătul de cerere privind plata primei de vacanță.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul justifică un interes legitim în promovarea prezentei acțiuni, făcând dovada că a fost angajat la IPJ A având calitatea de funcționar public cu regim special.
MEF a fost chemat în judecată pentru a lua măsuri de asigurare a fondurilor necesare nu din bugetul propriu, ci din bugetul statului.
Pe fond, cu privire la prima de vacanță, s-a reținut că, potrivit înscrisului de la fila 15 dosar, reclamantul a încasat acest drept pentru perioada 2004-2006.
de fidelitate i se cuvine reclamantului în temeiul dispozițiilor art.6 din OG nr.38/2003, suspendarea acordării acestuia fiind contrară prevederilor art.53 din Constituția României și nevalorând pierderea dreptului. Ca atare, sporul trebuie plătit, iar MFP trebuie să ia măsuri de asigurare a fondurilor necesare pentru acordare.
Împotriva sentinței a formulat recurs chematul în garanție prin, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispoz. art. 304 pct. 9.proc.civ.
Astfel, în mod greșit a respins prima instanță excepția lipsei calității procesuale pasive a MEF (actual MFP) și a admis cererea de chemare în garanție formulată de MIRA (actual MAI) cu privire la obligându-l să asigure fondurile necesare achitării drepturilor bănești cuvenite reclamantului, întrucât MEF nu poate fi confundat cu Statul R sau cu bugetul de stat si nu poate fi obligat sa plătească drepturile bănești pentru angajații altor instituții. Rolul MEF, potrivit Legii nr. 500/2002, nu este de plăti, vira, aloca fonduri din bugetul de stat, ci doar de întocmire a proiectului de lege privind bugetul de stat pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
Pe de altă parte, nu are nicio obligație legala sau contractuală de garanție față de sau vreo obligație de restituire, astfel că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru admiterea cererii de chemare în garanție din speță.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, prin raportare și la dispoz. art. 3041.proc.civ. Curtea constată că recursul este fondat.
Ministerul Finanțelor Publice nu are nicio obligație de garanție în sensul asigurării în favoarea pârâtului MAI a sumelor necesare plății drepturilor reclamantului, neexistând între acestea vreun raport juridic în acest sens.
IPJ A și MAI au obligația de a face să fie cuprinse în proiectul de buget al instituției centrale sumele la plata cărora au fost obligați prin hotărâri judecătorești.
sumelor de bani în contul ordonatorului principal de credite se face în funcție de solicitările acestuia și de sumele stabilite prin legile bugetare anuale sau prin legile de rectificare bugetară aprobate de Parlamentul României. Ordonatorul principal este cel care face repartiția creditelor aprobate către ordonatorii secundari, iar aceștia din urmă către ordonatorii terțiari.
Chiar dacă bugetul de stat este gestionat de către MEF, acesta nu are obligația legală să asigure ordonatorilor principali de credite - și cu atât mai puțin celor secundari și terțiari - sume de bani altfel decât în condițiile legale.
Între MAI și MFP nu există raport juridic legal sau convențional de garanție în sensul virării sumelor necesare acoperirii cheltuielilor incluse în bugetul MAI, iar MFP nu poate vira în mod legal decât sumele aprobate pentru bugetul MAI. Ca atare, MFP nu poate fi chemată în garanție pentru a vira din bugetul general consolidat al statului ori din cel propriu sumele în discuție în speță, acest lucru fiind nelegal în raport de dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002.
Pentru cele arătate, concluzionând în sensul că între MAI și MFP nu există obligație de garanție, în baza art. 312 alin. 1-3.proc.civ. Curtea va admite recursul și va modifica sentința în sensul că va respinge acțiunea de chemare în garanție formulată de pârâtul MAI față de MFP. Va menține în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în Pitești,-, județul, împotriva sentinței civile nr.128/CA din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, cu domiciliul ales la Cabinet Individual Avocat - din Pitești,-, județul A, și intimații-pârâți Inspectoratul de Poliție al Județului, cu sediul în Pitești,-, județul A, și Ministerul Internelor și Reformei Administrative (actual Ministerul Administrației și Internelor), cu sediul în B,-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor față de Ministerul Finanțelor Publice.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red./12.11.2009
8ex/Jud.fond:
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina