Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1398/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - funcționari publici -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 1398

Ședința publică din 03 iulie 2009

PREȘEDINTE: Bratu Ileana

JUDECĂTOR 2: Hîncu Cezar

JUDECĂTOR 3: Graosu Cristinel

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor S, cu sediul în municipiul S, B-dul 1 - 2. nr. 15, județul S,împotrivasentinței nr.858 din 30 aprilie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamanții intimați:, și - toți cu domiciliul ales la Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor - S,-, județul S,

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, socotindu-se lămurită, în temeiul art.150 din Codul d e procedură civilă, declară dezbaterile închise, rămânând în pronunțare asupra recursului ce formează obiectul prezentului dosar.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, înregistrată sub nr- din 24.02.2009, reclamanții, -, și au solicitat obligarea pârâtei la plata sumelor de bani reprezentândsuplimentul postului în procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază,drepturi prevăzute de art. 31 alin.(1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, calculate si plătite începând04.04.2008 până la data pronunțării hotărârii și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, până la data efectuării plății efective.

In motivare, reclamanții au arătat că suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt prevăzute la art. 31 alin.1 lit. c si d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, care prevede că "Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:

a)salariul de baza;

b)sporul pentru vechime in munca;

c)suplimentul postului;

d)suplimentul corespunzător treptei de salarizare".

Au mai învederat instanței reclamanții faptul că până la republicarea din anul 2007 Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici când s-a dat textelor o nouă numerotare, suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare erau prevăzute la art. 29 alin.1 lit. c si d din lege.

Relevant este faptul ca potrivit art. XIII din Legea nr. 251/2006 prevederile art. 29 alin.1 lit. c si d din Legea nr. 188/1999 au reintrat in vigoare la data de 01.01.2007.

Au precizat reclamanții că în cauză există o hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv sentința civilă nr. 407 / 03.04.2008 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal, prin care instanța s-a pronunțat, obligând pârâta la plata suplimentului postului și al treptei de salarizare în cuantum de 25% fiecare, pentru perioada 22.02.2005 -03.04.2008 - data pronunțării sentinței.

Au arătat reclamanții că din prevederile codului muncii și celorlalte acte normative subsecvente în domeniul muncii rezultă în mod indubitabil că un drept derivând dintr-un raport juridic de muncă odată câștigat nu mai poate fi anulat.

Prin urmare, au solicitat a se constata că, deși aceste drepturi solicitate de reclamantă trebuiau să - fi fost acordate de drept, cel târziu începând cu data de 01 Ianuarie 2007, în mod abuziv, încălcând prevederile legale, angajatorul DGFPS, refuza acordarea acestora luna de luna.

Astfel norma legală de suspendare, mai sus menționată, contravine prevederilor art. 41 si art. 53 din Constituția României care prevede că " Exercițiul unor drepturi sau unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară intr-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinato, să fie aplicată in mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății".

Examinând textul art. 44 din nr.OUG 92/2004 prin care a fost suspendata plata drepturilor bănești, reprezentând suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare, se poate constata ca legiferarea s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.

Din interpretarea sistematică și logică a textelor de mai sus rezultă că plata suplimentului postului si a suplimentului treptei de salarizare li se cuvine, întrucât nici executivul și nici legiuitorul nu puteau suspenda sau abroga acest drept, din perspectiva textelor constituționale menționate.

Față de considerentele de mai sus, potrivit acestor texte constituționale și de lege organică ( respectiv Codul Muncii ), rezultă în mod indubitabil că un drept derivând dintr-un raport juridic de muncă odată câștigat nu mai poate fi anulat.

Ori, contrar acestor dispoziții, atât executivul ( prin OUG 92/2004), cât si legiuitorul (prin Legea 76/2005 pentru aprobarea OUG 92/2004) au anulat acest drept în mod ilegal.

Consideră ca nu se impune sesizarea Curții Constituționale cu o eventuală excepție de neconstituționalitate a textelor de lege menționate, deoarece, potrivit art. 29 alin 1 din Legea nr. 47 /1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cenzurarea legalității acestei suspendări revine instanței de fond, iar nu Curții Constituționale, deoarece normele legale de suspendare nu mai sunt În vigoare, fiind abrogate la data sesizării instanței.

În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.31 alin.1 lit. c și d și art.109 din Legea nr.188/1999 republicată, art.38 și 39 din Legea nr.53/2003.

Prin sentința nr. 858 din 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția Comercială, contencios administrativ și fiscal, s- admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, fiind obligat pârâtul Inspectoratul Teritorial Pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor S să acorde reclamanților în funcție de data angajării, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază datorat pentru perioada de 04.04.2008 - 30.04.2009 - data pronunțării hotărârii, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

A fost respins, ca nefondat capătul de cerere privind plata acestor drepturi începând cu data pronunțării și în continuare.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit art.40 alin.2 lit. "c" din Codul Muncii, obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă încheiate revine angajatorului, respectiv pârâtei.

In acest context reclamanții, având calitatea de funcționari publici, fiind salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 și au dreptul să primească, pe lângă celelalte drepturi, cele două sporuri, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, așa cum au fost reglementate prin art. 31 alin.1 lit. "c" și "d" din actul normativ citat.

Reclamanții nu au primit până în prezent, de la apariția actului normativ sporurile respective și acest drept tinde să fie lipsit de conținut, iar pentru această îngrădire pârâta nu are justificare printr-o cauză de utilitate publică.

Mai mult, este de principiu că o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efectele, fiind împotriva rațiunii de a exista a legilor să aibă doar caracter formal.

Potrivit art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea dreptului și a Libertăților Fundamentale: "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".

Astfel, dreptul reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanță și, prin urmare, este un bun în sensul art.1 din protocolul adițional 1 la Convenția menționată.

Referitor la cererea privind acordarea sporurilor pe viitor, instanța urmează să o respingă, întrucât creanța nu îndeplinește cumulativ cele 3 condiții de a fi certă, lichidă și exigibilă, nefiind născută și putând fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de muncă dintre părți.

In consecință, în baza art.31 alin.1 lit. "c" și "d" din Legea nr.188/1999, instanța a admis acțiunea reclamanților în parte și a obliga pârâta să acorde reclamanților în funcție de data angajării, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază datorat pentru perioada de 04.04.2008 - 30.04.2009 - data pronunțării hotărârii, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective și va respinge ca nefondat capătul de cerere privind plata acestor drepturi începând cu data pronunțării și în continuare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, nu a prevăzut în bugetele anuale aprobate și transmise unității pârâte în calitate de ordonator secundat de credite, cheltuieli de natura celor solicitate de salariați și pentru care au primit hotărâri favorabile.

Recursul este nefondat.

Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs,Curteaconstată neîntemeiat recursul.

Potrivit art. 31 al. 1 lit. "c" și "d" din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".

Așa cum de altfel pârâtul recurent admite, reclamanții nu a primit aceste sporuri salariale.

De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.

Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".

Drepturile reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt drepturi de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâta, în condițiile art. 1082 cod civil, corect a fost obligată la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială, începând cu data de 15.11.2001.

Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă,Curteava respinge ca nefondat recursul.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor S, cu sediul în municipiul S, B-dul 1 - 2. nr. 15, județul S,împotriva sentinței nr.858 din 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu reclamanții intimați:, și - toți cu domiciliul ales la Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor - S,-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 03 iulie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Pentru judecător -

aflat în concediu de odihnă, semnează

președintele instanței, conform

art. 261 alin. 2 Cod procedură civilă

Red. - -

Jud.fond: /Tehnoredact.

2 ex./06.07.2009

Președinte:Bratu Ileana
Judecători:Bratu Ileana, Hîncu Cezar, Graosu Cristinel

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1398/2009. Curtea de Apel Suceava