Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1625/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - Legea nr.188/1999 -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr.1625

Ședința publică din15 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Rață Gabriela

JUDECĂTOR 2: Surdu Oana

JUDECĂTOR 3: Grosu Cristinel

Grefier - -

Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat depârâta Direcția de Sănătate Publică, cu sediul în municipiul B,-, județul B,împotriva sentinței nr. 749 din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cureclamantul-intimat.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință învederând faptul că, printre altele, pârâta-recurentă a solicitat inclusiv a se da eficiență dispozițiilor art.242 al.2 din Codul d e procedură civilă.

Instanța, deși părțile lipsesc, socotindu-se lămurită, în temeiul art.150 din Codul d e procedură civilă, declară dezbaterile închise, rămânând în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 27.04.2009,reclamantula solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția de Sănătate Publică, obligarea acesteia la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare, pentru perioada 01.01.2004 - 09.02.2006, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că aceste sporuri sunt prevăzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999, modificată, că prin OG nr.92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004 - 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.

A mai arătat reclamantul că, anterior introducerii acțiunii a solicitat, în realizarea procedurii prealabile, acordarea acestor drepturi, însă solicitarea i-a fost refuzată.

În drept, a invocat Constituția României, Legea nr. 53/2004, Legea nr.188/1999 și Legea nr. 554/2004 și a depus înscrisuri la dosar.

Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.

Prin sentința nr. 749 din data de 17 iunie 2009, Tribunalul Botoșani - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamant și a obligat pârâta să-i acorde suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază, pentru perioada 01.01.2004 - 09.02.2006, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie dispozițiile art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, care - în forma actuală - prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Această componență a salariului a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III - Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art.25 din aceeași lege, a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 01.01.2004.

Având în vedere că prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat acordarea acestor sporuri pentru perioada 01.01.2004 - 09.02.2006, instanța a obligat pârâta că plătească aceste sporuri, întrucât legiuitorul le-a prevăzut expres în lege, din acel moment nefiind lăsate la aprecierea ordonatorilor de credite și trebuind a fi acordate direct în baza legii.

Cu privire la efectul suspendării sporurilor solicitate pentru perioada 2004 - 2006, conform OG nr.92/2004 și OG nr.2/2006, instanța a constatat că acestea nu au fost abrogate, reintrând în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, iar lipsirea reclamantului de aceste componente ale salariului ar cauza acestuia un prejudiciu cert.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Direcția de Sănătate Publică B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului a arătat că, instanța de fond nu a luat în considerare prevederile Ordonanței nr. 92/2004, care, în art. 3, prevede că gestionarea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de către ordonatorul de credite.

Pârâta precizează că nu se face vinovată de neplata acestor sume atâta timp cât ordonatorul principal de credite - Ministerul Sănătății Publice - nu a alocat fonduri cu această destinație.

Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art.304 pct.9, 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată neîntemeiat recursul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 31 al. 1 lit. "c" și "d" din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".

Așa cum de altfel pârâta-recurentă admite, reclamantul nu a primit aceste sporuri salariale.

De principiu, o normă legală, odată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista a unei legi, să aibă doar caracter formal.

Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".

Drepturile reclamantului la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt drepturi de creanță și, prin urmare, un "bun" în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâta, în condițiile art. 1082 cod civil, corect a fost obligată la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială.

Cât privește suspendarea aplicării dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. "c" și "d" din Legea nr. 188/1999, prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, corect a reținut instanța de fond că, măsura suspendării s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.

Suspendarea aplicării acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.

Art. 53 din Constituția României arată clar situațiile în care exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns, iar restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democrată. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

Prin suspendarea succesivă a aplicării normei de drept, s-a ajuns la situația unei adevărate îngrădiri a dreptului câștigat și, practic, la anularea obligației corelative, fără nici o justificare legală, care conferă dreptului un caracter iluzoriu, ceea ce nu poate fi admis.

sumelor necesare în buget nu eop roblemă care condiționează acordarea și existența dreptului, ci doar de executare.

Așa fiind, constatând că nu sunt date motivele de recurs invocate și că, nici din oficiu nu există motive de casare, Curtea, în baza art. 312 alin. 1, 304 pct.9, 3041Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.

Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Direcția de Sănătate Publică, cu sediul în municipiul B,-, județul B,împotriva sentinței nr. 749 din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cureclamantul-intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./03.11.2009

jud.fond

Președinte:Rață Gabriela
Judecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Grosu Cristinel

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1625/2009. Curtea de Apel Suceava