Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1620/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.1620
Ședința publică din15 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Grosu Cristinel
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat depârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Ruralăîmpotriva sentinței nr.872 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cureclamanții-intimați:, u, (), G, G, G, -, escu, C, -, u, LăcrăN., u -, u, escu, a, LăcrăN., u, și.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru pârâta-recurentă și consilier juridic pentru intimați.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanții părților, fiind întrebați, precizează că nu au alte cereri de probe și nu înțeleg să invoce alte chestiuni prejudiciale, astfel încât instanța, constatând că recursul este în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Consilierul juridic al recurentei a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței recurate pentru autoritate de lucru judecat în privința drepturilor solicitate și acordate reclamanților, în sensul precizat în recursul depus la dosar, reluat în concluziile scrise pe care le depune.
Consilierul juridic al intimaților a pus, de asemenea, concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat, conform întâmpinării pe care a redactat-o (fila 231 dosar recurs).
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr- din 05.03.2009, astfel cum a fost precizată,reclamantul Sindicatul din Agricultură al DADRprin reprezentant pentru funcționarii publici:, u, (), G, G, G, -, escu, C, -, u, LăcrăN., u -, u, escu, a, LăcrăN., u, și în contradictoriucu pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a solicitat obligarea acesteia la: 1) plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază si suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, drepturi prev. de art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, calculate și plătite începând cu data 01.01.2004 până la data de 23.07.2005 pentru funcționarii publici aflați în activitate în perioada menționată; 2) suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, retroactiv, respectiv din data de 01.09.2004 și până la data pronunțării hotărârii și pentru viitor, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, până la data efectuării plății efective, pentru fiecare din funcționarii publici în activitate, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii lor, reclamanții au arătat că, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt drepturi prevăzute la art. 31 alin.1 lit. c si d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, potrivit cărora: "Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a)salariul de baza;
b)sporul pentru vechime in munca;
c)suplimentul postului;
d)suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Au mai învederat instanței faptul că până la republicarea din anul 2007 Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici când s-a dat textelor o nouă numerotare, suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare erau prevăzute la art. 29 alin.1 lit. c si d din lege.
Au mai considerat reclamanții relevant faptul ca potrivit art. XIII din Legea nr. 251/2006 prevederile art. 29 alin.1 lit. c si d din Legea nr. 188/1999 au reintrat in vigoare la data de 01.01.2007
Prin urmare, solicită a se constata că, deși aceste drepturi solicitate de reclamanți trebuiau să le fi fost acordate de drept, cel târziu începând cu data de 01 ianuarie 2007, în mod abuziv, încălcând prevederile legale, angajatorul refuză acordarea acestora lună de lună, astfel încât au solicitat a se constata că, potrivit art. 29 alin.1 devenit art. 31 alin.1 din Legea nr. 188/1999, republicată, au dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, fără nici un fel de condiționare.
Referitor la solicitarea de acordare a acestor drepturi retroactiv, precizează că, potrivit art. 29 alin. 1 devenit art. 31 alin.1 din Legea nr. 188/1999 republicată, reclamanții au dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru perioada 01.01.2004 până la 23.07.2005, întrucât conform sentinței nr. 2101/2008 a Tribunalului Suceava, definitivă și irevocabilă, pronunțată în dosarul nr-, pentru perioada 23.07.2005 - 04.09.2008, suplimentele solicitate au fost încasate de către reclamanți.
De asemenea, reclamanții solicită a se constata că norma legală de suspendare, mai sus menționată, contravine prevederilor art. 41 si art. 53 din Constituția României care prevede că "Exercițiul unor drepturi sau unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară intr-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinato, să fie aplicată in mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății".
Au arătat reclamanții că, examinând textul art. 44 din nr.OUG 92/2004 prin care a fost suspendată plata drepturilor bănești, reprezentând suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare, se poate constata ca legiferarea s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.
Din interpretarea sistematică și logică a textelor de mai sus rezultă că plata suplimentului postului si a suplimentului treptei de salarizare li se cuvine, întrucât nici executivul și nici legiuitorul nu puteau suspenda sau abroga acest drept, din perspectiva textelor constituționale menționate.
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.31 alin.1 lit.c și d și art.109 din Legea nr.188/1999 republicată, Legea nr. 554/2004, art. 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale, Legea nr. 251/2006 și Codul muncii.
În dovedirea susținerilor au depus la dosar înscrisuri, respectiv, tabelele nominale cu salariații DADR S, S și S care au calitatea de funcționari publici, sentința nr. 2065/12.08.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, rămasă definitivă și irevocabilă.
Prin întâmpinarea formulată la termenul din 16.04.2009, pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Sas olicitat, în primul rând, respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât nu dispune de fondurile bănești necesare, în al doilea rând, a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.01.2004 - 23.07.2005, fapt confirmat și prin sentința civilă nr. 1393/26.06.2008 a Tribunalului Suceava.
Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.872 din 30 aprilie 2009, a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală S; a admis excepția autorității de lucru judecat cu privire la membrii Sindicatului din Agricultură al S din sentința nr. 1.393 din 26 iunie 2008 Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal privind drepturile salariale solicitate pentru perioada 01.01.2004 - 04.05.2005; a respins ca inadmisibilă acordarea drepturilor bănești solicitate pentru perioada 01.01.2004 - 04.05.2005 de membrii Sindicatului din Agricultură al S din sentința nr. 1.393 din 26 iunie 2008 Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal privind drepturile salariale dată fiind autoritatea de lucru judecat sentinței menționate; a respinge excepția autorității de lucru judecat cu privire la ceilalți membri ai Sindicatului din Agricultură al S pentru care a fost formulată prezenta acțiune; a admis acțiunea în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul din Agricultură al S, prin reprezentant _, pentru membrii de sindicat menționați în cererea introductivă în contradictoriu cu pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală S; a obligat pârâta să plătească membrilor Sindicatului din Agricultură al S din sentința nr. 1.393 din 26 iunie 2008 Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, proporțional cu timpul lucrat, drepturile bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază datorat, pentru perioada 05.05.2005 - 23.07.2005 și începând cu data de 01.09.2005 și până la data de 30 aprilie 2009, data pronunțării prezentei hotărâri, sume ce vor fi actualizate în raport cu rata inflației calculată de la data scadenței și până la data plății efective; a obligat pârâta să plătească celorlalți membri ai Sindicatului din Agricultură al S pentru care a fost formulată prezenta acțiune, proporțional cu timpul lucrat, drepturile bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază datorat, pentru perioada 01.01.2004 - 22.07.2005 și începând cu data de 01.09.2005 și până la data de 30 aprilie 2009, data pronunțării prezentei hotărâri, sume ce vor fi actualizate în raport cu rata inflației calculată de la data scadenței și până la data plății efective; a respins cererea privind acordarea drepturile bănești menționate în continuare, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, aplicarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 188/1999 a fost suspendată succesiv, prin dispozițiile art. 44 din nr.OUG 92/2004, aprobată prin Legea nr. 76/2005 și ale art. 48 din nr.OG 2/2006, aprobată prin Legea nr. 417/2006, în perioada 1 ianuarie 2005-31 decembrie 2006.
Potrivit art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, după încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, socotindu-se și timpul curs înainte de suspendare.
Dat fiind faptul că durata cauzei de suspendare nu intră în calculul termenului de prescripție, instanța de fond a apreciat că prezenta acțiune, înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 5 martie 2009, fost formulată cu respectarea termenului de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, prevăzut prin dispozițiile imperative ale art. 3 coroborat cu art. 7 din Decretul nr. 167/2008.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat conform sentinței nr. 1.393 din 26.06.2009 a Tribunalului Suceava, prima instanță a constatat că prin această sentință, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, și, în contradictoriu cu pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală S; a fost obligată pârâta să acorde reclamanților, în funcție de data angajării, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază datorat începând cu data de 05.05.2005 până la data de 26.06.2008, data pronunțării sentinței, proporțional cu timpul lucrat, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; a fost respinsă cererea privind plata drepturilor reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru perioada 01.01.2004-04.05.2005, ca fiind prescrisă, și a fost respins capătul de cerere privind plata acestor drepturi în continuare, ca nefondat.
În acțiunea de față, a arătat tribunalul, pentru membrii Sindicatului din Agricultură al S, reclamanți în sentința nr. 1.393 din 26 iunie 2008 Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, au fost solicitate drepturi salariale și pentru perioada 01.01.2004 - 23.07.2005, perioadă pentru care aceste drepturi au fost solicitate și prin acțiunea ce a fost soluționată prin sentința menționată.
Întrucât, cu privire la drepturile salariale pentru perioada 01.01.2004 - 23.07.2005, există tripla identitate între: părți, obiect și cauză între sentința menționată și prezenta cauză, tribunalul apreciază că este dată autoritatea de lucru judecat cu privire la membrii Sindicatului din Agricultură al S din sentința nr. 1.393 din 26 iunie 2008 Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal privind drepturile salariale solicitate pentru perioada menționată.
Pe fondul cauzei, a reținut Tribunalul Suceava că, potrivit art.40 alin.2 lit. c din Codul muncii, obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă încheiate revine angajatorului.
În acest context, membrii sindicatului menționat, având calitatea de funcționari publici, sunt salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 și au dreptul să primească, pe lângă celelalte drepturi, cele două sporuri, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, așa cum au fost reglementate prin art. 31 alin.1 lit. c și d din actul normativ citat.
Aplicarea acestor prevederi a fost suspendată succesiv, prin dispozițiile art. 44 din nr.OUG 92/2004, aprobată prin Legea nr. 76/2005 și ale art. 48 din nr.OG 2/2006, aprobată prin Legea nr. 417/2006, în perioada 1 ianuarie 2005-31 decembrie 2006.
Instanța a constatat că nici unul dintre actele normative menționate nu conține vreo referire la eventualitatea desființării acestor drepturi, ci doar la suspendarea exercițiului lui, suspendare care nu echivalează cu însăși înlăturarea lor, dispoziția prevăzută de art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicată fiind în vigoare și nefiind abrogată.
Așa fiind, pentru ca un drept prevăzut într-un act normativ să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus - ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui - un atare drept nu poate fi considerat că nu există în perioada de timp în care exercițiul lui este suspendat, iar nu înlăturat.
Mai mult, este de principiu că o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efectele, fiind împotriva rațiunii de a exista a legilor să aibă doar caracter formal.
Potrivit art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea dreptului și a Libertăților Fundamentale: "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Astfel, dreptul reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanță și, prin urmare, este un bun în sensul art.1 din protocolul adițional 1 la Convenția menționată.
Cu referire la cererea privind acordarea sporurilor pe viitor, prima instanță a apreciat că această creanță nu îndeplinește cumulativ cele 3 condiții de a fi certă, lichidă și exigibilă, nefiind născută și putând fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de muncă dintre părți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că în cauză există autoritate de lucru judecat, după cum urmează:
- pentru angajații DADR S trebuiau acordate drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procente de câte 25%, așa cum s-a prevăzut la art.31 din Legea nr.188/1999, modificată, pentru perioadele 05.05.2005 - 23.07.2005 și 05.09.2008 - 30.04.2009, arătând că pentru perioada 23.07.2005 - 04.09.2008 drepturile bănești au fost încasate (conform sentinței nr.2101/04.09.2008 a Tibunalului S pronunțată în dosarul nr-);
- pentru angajații Unității Fitosanitare S din subordinea DADR S trebuiau acordate drepturile bănești reprezentând aceleași sporuri ca cele precizate mai sus, pentru perioada 27.06.2008 - 30.04.2009, întrucât pentru perioada 05.05.2005 - 26.06.2008 au încasat aceste drepturi, pentru perioada 01.01.2004 - 04.05.2005 fiind prescrisă, (conform sentinței nr.1393/26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-).
În dovedirea susținerilor sale recurenta a depus copiile sentințelor la care a făcut referire.
Intimații, prin întâmpinarea depusă la dosar au solicitat, la rândul lor, admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul că:
- angajaților DADR S li se cuvin drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procente de câte 25%, așa cum s-a prevăzut la art.31 din Legea nr.188/1999, modificată, pentru perioadele 05.05.2005 - 23.07.2005 și 05.09.2008 - 30.04.2009;
- angajaților Unității Fitosanitare S li se cuvin drepturile bănești solicitate cu același titlu ca cele de mai sus pentru perioada 27.06.2008 - 30.04.2009.
Analizând recursul prin prisma actelor și motivelor invocate, Curtea îl constată întemeiat:
Astfel, este de observat că, în recurs, s-a invocat de către Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală S faptul că pentru anumite perioade de timp avute în vedere la prima instanță, reclamanții au primit drepturile salariale care fac obiectul prezentului dosar.
Ori, în condițiile în care recursul reprezintă o cale de atac extraordinară, verificându-se sentința atacată doar sub aspectul legalității, verificarea situației de fapt reclamată în cererea de recurs, care impune suplimentarea probatoriului, este imposibilă în această fază procesuală.
În aceste condiții, Curtea, în baza art.304 pct.5, 312 din Codul d e procedură civilă, va casa sentința primei instanțe cu trimitere pentru rejudecare la prima instanță, ocazie cu care se va solicita pârâtului, față de susținerile din recurs, să prezinte instanței situația detaliată a plăților făcute către fiecare dintre reclamanți, cu indicarea exactă a perioadelor pentru care pretențiile din prezentul dosar au fost satisfăcute.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat depârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Ruralăîmpotriva sentinței nr.872 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
Casează sentința atacată cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./04.11.2009
jud.fond
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Grosu Cristinel
