Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 2841/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2841/2008
Ședința publică din 28 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța Președintele secției
JUDECĂTORI: Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica
-
GREFIER: -
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamanții, -, G, -, -, -, -, B G, T, -, cas., cas., -, -, -, -, -, -, și, împotriva Sentinței civile nr. 1855 din 25 august 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu pârâții intimați PRIMARUL ORAȘULUI VIȘEU DE și CONSILIUL LOCAL VIȘEU DE, privind și pe reclamanții intimați, G-, A, G, și, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari - indemnizație de dispozitiv.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți, -, G, -, -, ia, B G, T, -, cas., cas., -, -, -, -, -, -, și, avocat de la Baroul Maramureș, cu împuternicire avocațială la fila 6 din dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată și este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Se constată că recursul este declarat și motivat în cadrul termenului procedural, precum și că a fost comunicat cu intimații.
Declară reprezentanta recurenților că nu are alte cereri sau probe.
Curtea, găsește cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamanților recurenți, -, G, -, -, ia, B G, T, -, cas., cas., -, -, -, -, -, -, și susține recursul așa cum a fost formulat și motivat în scris solicitând admiterea lui și, pe cale de consecință, admiterea acțiunii reclamanților astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată. În susținerea recursului arată că nu se impunea publicarea Ordinului nr. 496/2003 în Monitorul Oficial al României și face trimitere la art. 1 din Legea nr. 138/1999, la art. 21 din Regulamentul privind procedurile pentru pregătirea, elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative care se înaintează Guvernului, precum și al procedurilor de supunere spre adoptare a acestora și, totodată, la lista personalului din cadrul serviciilor publice comunitare care face parte din aparatul de specialitate al Primăriei orașului Vișeu de aflată la fila 216 din dosarul de fond, precizând că situația reclamanților recurenți ar fi trebuit tratată distinct, cu respectarea principiului nediscriminării și că Primăria nu s-a opus de la început acordării îndemnizației de dispozitiv funcționarilor publici. În această fază depune la dosar solicitarea adresată Primăriei Vișeu de pentru a se comunica situația fondurilor existente la buget, sume afectate plății îndemnizației de dispozitiv pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul acestei primării precum și răspunsul la această adresă din care rezultă că aceste sume sunt prevăzute în bugetul local, cu precizarea că în cazul în care nu vor fi afectate plății indemnizației de dispozitiv, creditele bugetare neutilizate se stornează (nu vor fi utilizate în alte scopuri).
Curtea, în raport de obiectul cauzei, susținerile reprezentantei recurenților și înscrisurile existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.1855 din 25.08.2008 a Tribunalului Maramureș, s-a respins acțiunea promovată de reclamanții, B G, G, -, -, T, cas., cas., și, în contradictoriu cu PRIMARUL ORAȘULUI VIȘEU DE și CONSILIUL LOCAL VIȘEU DE.
S-a luat act de renunțarea la judecată a acțiunii promovată de.
S-a dispus disjungerea cererii formulată de reclamanții:, G, G, și, în contradictoriu cu pârâții: PRIMARUL ORAȘULUI VIȘEU DE și CONSILIUL LOCAL VIȘEU DE și s-a transpus cauza la SECȚIA CIVILĂ - Complet 1 fond - Complet de litigii de muncă și asigurări sociale, pentru termenul din 05.09.2008, sala 76, orele 8,30.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată sub de mai, reclamanții:, G, -, -, B G, T, G, cas., cas., A, G, au solicitat în contradictoriu cu pârâții: PRIMARUL ORAȘULUI VIȘEU DE și CONSILIUL LOCAL VIȘEU DE ca prin hotărârea pronunțată să se dispun, obligarea pârâților la acordarea indemnizației de dispozitiv, lunară, reglementată de Legea nr. 138/1999, în cuantum de 25 % din salariul de bază, potrivit Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003, în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a contractului de muncă; obligarea pârâților la calcularea și plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25 % din salariu de baza, retroactiv începând cu 1 august 2003, actualizate cu indicele de inflație sau dobânda de referință a BNR, până la data plății efective a acestor sume, în cuantumul rezultat; obligarea pârâților de a dispune Serviciului de Resurse Umane și Protecție Socială de a consemna în carnetele de muncă ale funcționarilor publici a indemnizației de dispozitiv retroactiv, începând cu luna 1 august 2003; obligarea pârâților să includă în bugetul local pe anul 2008, prin rectificare de buget, sumele restante și cele necesare plății indemnizației de dispozitiv lunare.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții sunt îndreptățiți la drepturi salariale, reprezentând indemnizația de dispozitiv, în temeiul prevederilor Legii nr. 138/1999, în cuantum de 25 % din salariul de bază, potrivit Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003, ca urmare a modificărilor de structura apărute la nivelului administrației publice generate de reorganizarea Guvernului în cursul lunii iulie a anului 2003, se uniformizează sistemul de acordare a veniturilor salariale personalului care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, prin comasarea celor două domenii: cel al internelor cu cel al administrației publice.
Se menționează că din analiza pct. 9.2 din Ordinul 496/2003, rezultă că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. Soluția rezultă și din prevederile art. 47 din Legea nr. 138/1999 coroborată cu prevederile art. 13 din aceeași lege, în sensul că sporul de dispozitiv primește și personalul din domeniul administrației publice.
Activitatea de evidență a populației prevăzută de OUG nr. 30/2007 ca aparținând Ministerului Administrației și Internelor a fost preluată în cadrul autorităților publice (în aparatul Consiliilor Locale și Județene), personalul care exercita atribuțiile de evidență a populației având spor de dispozitiv.
În art. 1 alin. 2 din Ordonanța nr. 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare este consacrat principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminărilor, fiind garantate și în exercitarea drepturilor economice (lit. "e").
În transpunerea în practică a acestui principiu, orice autoritate publică are obligația legală de a reglementa în sensul asigurării și realizării efective a egalității de tratament și de șanse.
În acest context trebuie analizat Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003, care crează un sistem unitar de acordare a unor drepturi salariale și în domeniul administrației publice locale.
Prin acordarea sporului de dispozitiv tuturor categoriilor de personal și nu numai celor care își desfășoară activitatea la evidența populației, se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, ținând seama că toți desfășoară activitate în domeniul administrației publice.
În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 138/1999.
Tribunalul a reținut că Ordinul nr. 275/2002 și Ordinul nr. 496/2003 emise de către Ministerul Administrației și Internelor au fost date în considerarea dispozițiilor Legii nr. 138/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Legea nr. 138/1999 reglementează salarizarea a două categorii de personal, militar și civil, angajați în cadrul acelorași instituții, respectiv instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Reclamanții sunt funcționari publici angajați în aparatul propriu al unei unități administrativ teritoriale organizată ca atare în cadrul orașului Vișeu de și nu în cadrul unei instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În conformitate cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative inclusiv ordinele și instrucțiunile emise de organele administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial al României, partea
Nici Ordinul nr. 496/2003 și nici cel anterior, respectiv nr. 275/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial, astfel încât, nu au puterea de lege ce le este conferită de faptul publicării.
Atât Legea nr. 138/1999 cât și Ordinul nr. 275/2002 se adresează unei categorii limitate de salariați, astfel încât printr-o modificare adusă ultimului act administrativ nu poate fi extinsă sfera de adresabilitate a legii și funcționarilor publici din administrația locală.
Art. 9 pct. 2 al Ordinului nr. 496/2003 trebuie înțeles în sensul că și personalul civil al instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională beneficiază de sporul de dispozitiv dar numai cei din instituțiile pe care legiuitorul le-a avut în vedere la adoptarea Legii nr. 138/1999.
Nu se poate reține discriminarea în sensul OG nr. 137/2000 deoarece salarizarea diferită este determinată de condițiile de muncă diferite, de specificul muncii și de diferența dintre unitățile în care sunt încadrați funcționarii publici.
Împotriva hotărârii au declarat recurs reclamanții, B G, -, G, -, -, T, cas., cas., -, solicitând admiterea recursului ți pe cale de consecință admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a arătat că Legea 138/1999 vizeaza conform dispozitiilor exprese ale art.1 din Lege, personalul militar si civil din cadrul, si. Prevederile acestei legi se aplicau deci angajatilor din ministerul d e interne.
Ministerul d e interne a comasat cu Ministerul administratiei publice, infiintandu-
se Ministerului Administratiei si Internelor.
Prevederile legale anterioare reglementau distinct chestiunea salarizarii personalul fiecaruia dintre cele doua ministere comasate. Asa cum s-a aratat la fond, se impunea uniformizarea sistemului de salarizare si clarificarea domeniului de aplicabilitate a dispozitiilor legale privind salarizarea, dispozitii ramase in vigoare asa cum au fost emise pentru fiecare din ministerele comasate, dar care se aplica actualmente la o situatie de fapt diferita. In acest sens Ministerul Administratiei si Internelor a emis Ordinul 496/28.07.2003.
Instanta de fond s-a rezumat la un raspuns negativ simplist in sensul ca nu se aplica angajatilor din cadrul administratiei publice, raspuns intemeiat pe titlul acestei legi si fara a analiza prevederile art.1 care statueaza expres ca dispozitiile Legii 138/1999 se aplica personalului unor ministere acolo.
Nu se putea retine pur si simplu ca dispozitiile Legii 138/1999 se aplica doar unei "categorii limitate de salariati", si sa nu se analizeze faptul ca unul dintre ministerele care intrau in sfera de actiune a legii nu mai exista. Raportat la acest aspect si urmand rationamentul instantei de fond am putea sa ne intrebam in ce temei mai beneficiaza de aceste sporuri angajatii din cadrul Inspectoratelor Judetene de Politie sau din cadrul Politiei municipale, comunale, etc. Doar ministerul internelor nu mai exista, deci aceasta lege nu li se aplica (sic.). doar sa subliniem ca se impune o nuantare si legea nu poate fi aplicata rigid, fara a tine seama de situatii de fapt, pentru ca in acest fel nu ajunge sa isi atinga scopul.
Nu s-a analizat deci aplicabilitatea 138/1999, asa cum am solicitat, din perspectiva unificarii MI cu un alt minister si nu a tinut cont de faptul ca tocmai in acest sens a fost emis Ordinul 496/28.07.2003, de catre Ministrul Administratiei si internelor, in exercitarea competentelor sale.
S-a retinut ca prin ordinul 496/28.07.2003 s-a extins sfera de aplicabilitate a Legii 138/1999, fapt inadmisibil. Asa cum s-a aratat, Legea 138/1999 reglementeaza situatia angajatilor din anumite ministere. Cand un minister ce intra in sfera de aplicare a legii a comasat cu altul si a aparut un nou minister problema aplicabilitatii legii la noua stare de fapt se impune a fi lamurita si acest lucru l-a facut, asa cum s-a mi aratat, Ordinul 496/28.07.2003.
S-a arătat că politia comunitara, cu atributii in domeniul ordinii publice, a fost preluata in cadrul autoritatii publice locale. Acelasi lucru s-a intamplat si cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei. ordine publica se regaseste expres in titulatura legii 138/1999, retinuta de instanta ca argument in respingerea actiunii.
Sunt persoane care desfasoara aceeasi activitate si sunt supusi acelorasi reguli ca anterior comasarii celor doua ministere. Doar ca acum in conformitate cu interpretarea data de instanta de fond, au pierdut dreptul la indemnizatia de dispozitiv, ramanand doar cu obligatiile ce deriva din atributiile lor. S-a arătat că s-a depus la dosarul cauzei, la solicitarea instantei de fond, lista cu reclamantii care desfasoara activitatea in domeniul evidentei persoanei, politiei comunitare si celorlalte servicii care beneficiau anterior de indemnizatia de dispozitiv. S-a aratat ca in alte localitati, acestor categorii (politie comunitara, evidenta populatiei, etc.) li s-a acordat neintrerupt aceasta indemnizatie, fara a fi afectati de schimbarile la nivel de ministere. Reclamantii care insa desfasoara aceste activitati in orasul Viseul de nu beneficiaza de indemnizatia de dispozitiv. Sub acest aspect a fost invocat si principiul constitutional al egalitatii in fata autoritatii publice.
Instanta de fond a facut aplicarea dispozitiilor art. 10 din Legea 24/2000 in sensul ca a apreciat ca ordinul invocat, nefiind publicat in Monitorul Oficial, nu isi poate produce efectele.
Au fost invocate dispozitiile art.21 din Regulamentul privind procedurile pentru pregatirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative care se inainteaza Guvernului precum si al procedurilor de supunere spre adoptare a acestora, publicat in MO nr.268/14.06.2000, articol care la al. 3 prevede ca " nu sunt supuse publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, daca legea nu dispune astfel, ordinele, instructiunile si alte acte cu caracter normative care au ca obiect reglementari din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala."
Raportat la aceasta prevedere si la aceea ca Legea 138/1999, ordinul 275/2002 si Ordinul 496/2003 au ca obiect reglementari din domeniile vizate de dispozitiile invocate anterior, si la faptul ca nu exista in lege prevederi exprese in sensul publicarii, considera ca ordinele invocate in sustinerea solicitarilor nu trebuiau publicate in MO pentru a-si putea produce efectele.
Prin acest ordin s-a prevazut la pt.9.2 ca "indemnizatia de dispozitiv se acorda si personalului civil ce isi desfasoara activitatea in domeniul administratiei publice", iar la pt. 31.1 se arata ca "prin personalul civil in sensul prezentului Ordin se intelege functionarii publici si personalul contractual din MAI. Personalul civil din MAI beneficiaza de drepturile stabilite prin 138/1999 cu excepti celui din domeniul administratiei publice care beneficiaza doar de dreptul prevazut la art.13 din lege. Art. 13 din L 138/1999 se refera la indemnizatia de dipozitiv.
Asadar MAI a inteles sa recunoasca, raportat la ratiuni care tin de modul de desfasurare a activitatii sale, beneficiul indemnizatiei de dispozitiv functionarilor publici si personalului contractual din domeniul administratiei publice (cadrele militare si militarii beneficiind in plus si de alte sporuri si drepturi salariale prevazute de 138/), tocmai pentru a elimina discrepantele in ceea ce priveste drepturile de natura salariala personalului aflat in subordonarea si/sau coordonarea sa.
Se da astfel eficienta la doua dintre principiile consacrate in legislatia interna si comunitara: nediscriminarea si egalitatea in fata legii ai a autoritatii publice. Conventia europeana a drepturilor omului la art. 14 reglementeaza exercitarea drepturilor si libertatilor in mod egal fara vreo discrimunare derivand din orice situatie, dispozitie in concordanta cu prevederile art. 16 aliniat 1 din Constitutie care consacra principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor, in situatia de fata creandu-se in mod clar o inegalitate intre situatia angajatilor aceluiasi minister. Este de notorietate ca indemnizatia de dispozitiv se acorda celor care desfasoara activitate in cadrul SEIP. SEIP Viseu nu au beneficiat de aceasta indemnizatie. Ca atare se incalca principiul prevazut la art.16 al.I din Constitutie. Ordinului 496/2003 i s-a dat eficienta doar in cadrul unora dintre primariile si prefecturile din tara. In unele cazuri, acest drept a fost castigat irevocabil in instanta. Ca atare se justifica raportat la prevederile Ordinului 496/2003, a competentelor pe care MAI le are, la principiul egalitatii in fata autoritatii publice si al nediscriminarii, obligarea paratelor la acordarea indemnizatiei de dispozitiv. S-a aratat si ca Primarul Orasului Viseu de nu s-a opus admiterii actiunii aratand si ca exista fonduri pentru acordarea acestor drepturi.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins.
În conformitate cu art. 13 dinLegea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civile beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 275/2002 s-au aprobat Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 138/1999, iar prin Ordinul nr. 496/2003, au fost aduse modificări și completări la Ordinul. nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare, astfel că la pct. 9.2 din Ordinul nr. 275/2002, se prevede că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Așadar indemnizația de dispozitiv își are temeiul în dispozițiile art. 13 din Legea nr. 138/1999 (care privesc cadrele militare, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranța națională), precum și pe disp. art. 17 alin. 3 din OUG nr. 63/2003, în vigoare la data emiterii ordinului, conform cărora personalul MIRA beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației, precum și în limita bugetului aprobat, de 4 indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Ordonanța de urgență nr. 63/2003 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență nr. 30/2007, care, în art. 18 alin. 3, prevede că personalul MIRA (compus din cei prevăzuți la art. 17) beneficiază de drepturile dobândire anterior, conform legislației în vigoare, și personalul preluat potrivit OUG nr. 25/2007, beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008. Art. 22 alin. 1 din OUG nr. 30/2007, se prevede că fondurile necesare desfășurării activităților în MIRA se asigură de la bugetul de stat, precum și din alte surse legal instituite.
Din cele ce preced rezultă că există două categorii de personal distincte, de personal civil, care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, una - care include personalul civil din MIRA, care beneficiază de indemnizația de dispozitiv potrivit pct. 9.2 din Ordinul MAI nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare, și alta - care privește personalul oricărei structuri ale administrației publice centrale și locale (în care se include personalul din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităților publice locale), care nu se află în structura organizatorică a MIRA și cărora nu le sunt aplicabile dispozițiile Ordinului MAI nr. 275/2002.
În speță, reclamanții sunt funcționari publici în cadrul aparatului propriu de specialitate al unei autorități a administrației publice locale, constituită la nivel județean, care nu se află în structura organizatorică a MIRA.
Prin urmare, reclamanților, în calitate lor de funcționari publici, le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999 și a altor acte normative speciale, și nu prevederile pct. 9.2 din Ordinul nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare. În conformitate cu art. 31 (art. 29 în forma anterioară a legii) din Legea nr. 188/1999, conform cărora funcționarii publici beneficiază, pe lângă salariu, de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, iar salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, iar în actele normative privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici din perioada 2004 și până în prezent, respectiv OUG nr. 92/2004, OG nr. 2/2006 și OG nr. 6/2007, nu se prevede acordarea indemnizației de dispozitiv.
Față de cele de mai, în baza art. 312 alin. 1. pr. civ. Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, -, G, -, -, -, -, B G, T, -, cas., cas., -, -, -, -, -, -, și, împotriva Sentinței civile nr. 1855 din 25 august 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu pârâții intimați PRIMARUL ORAȘULUI VIȘEU DE și CONSILIUL LOCAL VIȘEU DE, privind și pe reclamanții intimați, G-, A, G, și împotriva sentinței civile nr. 1855 din 25.08.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica
- - --- - -
GREFIER
-
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica
