Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 366/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.--

DECIZIA NR. 366/CA/2008 -

Ședința publică

din data de 05 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Toros Vig Ana Maria

JUDECĂTOR 2: Marinescu Simona

Judecător: - -- președinte secție

Grefier:

S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ S, cu sediul în S M,-, județul S M în contradictoriu cu intimata reclamantă -, domiciliată în S M,-, județul SMî mpotrivaSentinței nr.277/CA din 18.06.2008pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect LITIGIU PRIVIND FUNCȚIONARII PUBLICI (Legea nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat în reprezentarea intimatei reclamante - în baza împuternicirii avocațiale nr. 270 din 31.10.2008 emisă de Baroul Maramureș - Cabinet de Avocat, lipsă fiind recurenta pârâtă DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ S M și intimata reclamantă -.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este la primul termen de judecată, este scutit de plata taxelor de timbru, după care:

Reprezentanta intimatei reclamante depune la dosar Întâmpinare într-un singur exemplar.

INSTANȚA văzând că întâmpinarea nu a fost depusă la dosar cu respectarea termenului de 5 zile prevăzut de lege, o recalifică drept concluzii scrise.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța consideră cauza lămurită și în baza art.150 Cod procedură civilă închide dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta intimatei reclamante solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea Sentinței nr.277 pronunțată de Tribunalul Satu Mare ca fiind legală și temeinică, conform susținerilor din concluziile scrise depuse.

Cu cheltuieli de judecată, pe care le va depune la dosar.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Constată că prin Sentința nr.277/CA din 18.06.2008 Tribunalul Satu Marea respins excepțiile invocate de pârâtă, a admis excepțiile de nelegalitate invocate de reclamantă, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - împotriva pârâtei DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ S M în sensul că:

A constatat nelegalitatea Deciziilor nr.423/31.07.2000, nr.65/01.02.2005 și a deciziilor ulterioare privind raportul de serviciu al reclamantei, emise de pârâtă în baza acestora;

A obligat pârâta la:

- emiterea unor noi decizii de stabilire a salariului și a funcției publice de execuție cu data de 01.10.2007 prin care reclamanta urmează să fie încadrată în funcția publică de consilier clasa I, grad superior treapta 1, cu salariul aferent acestei funcții;

- să plătească reclamantei diferențele salariale cuvenite pe perioada octombrie 2004 - octombrie 2007 conform numirii și salarizării corecte a acesteia, la valoarea actualizată de la data plății efective;

- să efectueze cuvenitele mențiuni în cartea de muncă a reclamantei și să-i plătească 304,3 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că excepțiile neîndeplinirii procedurii prealabile și a tardivității introducerii capătului trei de cerere invocate de pârâtă sunt neîntemeiate.

În ce privește excepția de nelegalitate a reținut că prin Decizia nr.423/2000 emisă de pârâtă, reclamanta a fost greșit încadrată, reîncadrarea corectă a acesteia trebuind să fie în funcția de consilier categoria A, clasa I, gradul 3, cu salariul corespunzător acesteia.

Întrucât prin decizia amintită și ulterior prin deciziile de încadrare ulterioare, pârâta nu a respectat dispozițiile legale privind reîncadrarea reclamantei în funcția publică echivalentă cu cea deținută anterior, modificarea funcției publice deținute de aceasta, potrivit art.4 din Legea nr.554/2004, instanța a constatat că deciziile de încadrare respectiv de salarizare emise de pârâtă în anii 2000 - 2005 și cele ulterioare emise în baza acestora sunt nelegale.

Înlăturând actele administrative emise în legătură cu raportul de serviciu al reclamantei respectiv în legătură cu stabilirea funcției publice deținute și salarizarea corespunzătoare acestei funcții, constatate ca nelegale, pornind de la încadrarea corectă a reclamantei în anul 2000, reținând modificările legislative ce au intervenit ulterior, instanța a constatat că la data emiterii deciziei a cărei anulare s-a solicitat, reclamanta era îndreptățită să fie încadrată pe funcția publică de consilier, clasa I, grad superior, treapta 1, cu salariul aferent acestei funcții.

Constatând că prin decizia a cărei anulare s-a solicitat nu s-a stabilit corect funcția publică de execuție corespunzătoare studiilor, vechimii în funcție, în grade și trepte profesionale ale reclamantei, instanța a apreciat că acțiunea în contencios administrativ pentru anularea acesteia este întemeiată.

Față de modul de soluționare a capătului de cerere privind anularea ultimei decizii de stabilire a funcției de execuție a reclamantei și a salariului aferent acestei funcții, instanța a constatat că reclamanta de-a lungul timpului a suferit un prejudiciu cert, constând în diferența de salariu neîncasată urmare a stabilirii eronate a funcției publice și a salariului aferent, stabilit în cuantum inferior față de cel legal cuvenit.

Având în vedere dispozițiile legale privind prescripția extinctivă, instanța a constatat că solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata diferenței de salariu neîncasată pe ultimii trei ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată, la valoarea actualizată a acestora, este întemeiată.

De asemenea,instanța a apreciat ca fiind legală și temeinică solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtei ca, urmare a admiterii excepțiilor de nelegalitate invocate de reclamantă și a admiterii capetelor de cerere formulate de aceasta, să oblige pârâta să efectueze operațiunile tehnico-administrative necesare executării sentinței, respectiv privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cartea de muncă a reclamantei, având în vedere faptul că în acest act juridic, se pot efectua rectificări doar în baza unor acte administrative emise de autoritatea publică angajatoare sau în baza unor hotărâri judecătorești.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ SMs olicitând anularea ei și pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale în rejudecare.

În motivarea recursului său pârâta arată că instanța a interpretat greșit actul dedus judecății, a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, reținând eronat că Decizia nr.760/25.10.2007 a avut ca obiect stabilirea funcției publice de execuție și a drepturilor salariale corespunzătoare.

Pe baza acestui raționament, instanța a anulat decizia menționată, obligând-o pe recurentă la emiterea unei noi decizii de stabilire a salariului și a funcției publice cu data de 01.10.2007, deși în realitate decizia respectivă a avut ca obiect numai majorarea salariului conform OG nr.6/2007, stabilirea funcției publice actuale făcându-se prin Decizia nr.65/01.02.2005, a cărei anulare nu s-a cerut, instanța constatând doar nelegalitatea ei.

În ce privește excepția de nelegalitate a deciziilor din anii 2000 și 2005 și a celor ulterioare emise în baza lor, instanța a ținut seama de actele a căror nelegalitate a fost constatată și pornind de la o presupusă încadrare nelegală în anul 2000,a apreciat că acțiunea pentru anularea Deciziei nr. 760/25.10.2007 este întemeiată.

Referitor la obligarea recurentei la plata diferențelor salariale pe perioada octombrie 2004 - octombrie 2007, conform numirii și salarizării corecte a reclamantei, arată că aceasta este practic imposibil de pus în aplicare, atâta timp cât noua decizie de încadrare într-o altă funcție publică va produce efecte începând cu octombrie 2007 și nu cu octombrie 2004.

De asemenea deciziile privind raportul de serviciu al reclamantului, anterior anului 2007, continuă să-și producă efecte motiv pentru care nu există temei pentru admiterea acestui capăt de cerere, nici elemente care să servească la calcularea efectivă a presupusului prejudiciu.

În ce privesc cheltuielile de judecată, a solicitat respingerea lor, recurenta neavând culpă procesuală, câtă vreme stabilirea funcțiilor publice a fost avizată consultativ de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

În drept au fost invocate prevederile art.304 ind.1 Cod Procedură Civilă.

Intimata reclamantă, prin concluziile scrise depuse la dosar, a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că hotărârea este temeinică și legală.

Verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, conform art. 304 raportat la art.304 ind.1 și art.306 Cod Procedură Civilă, pe baza materialului și lucrărilor dosarului, se constată că aceasta este temeinică și legală.

Referitor la primul motiv de recurs constând în interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, acesta este neîntemeiat, susținerea recurentei fiind infirmată de Decizia nr.760/25.10.2007 din conținutul căreia rezultă că aceasta privește atât funcția publică de execuție pe care o avea reclamanta cât și stabilirea drepturilor ei salariale începând cu data de 01.10.2007.

În ce privește excepția de nelegalitate a deciziilor din anii 2000 - 2005 și a celor emise în baza lor, constatând nelegalitatea acestora, pornind de la încadrarea nelegală a reclamantei în anul 2000, în mod legal instanța a anulat Decizia nr. 760/25.10.2007.

Referitor la imposibilitatea plății diferenței drepturilor salariale pe perioada octombrie 2004 - octombrie 2007 pentru faptul că deciziile anterioare anului 2007 continuă să-și producă efectele, nefiind anulate, și acest motiv de recurs este neîntemeiat.

Prin constatarea nelegalității Deciziilor nr.423/31.07.2000, nr.65/01.02.2005 și a deciziilor ulterioare privind raportul de serviciu al reclamantei, emise de pârâtă, instanța de fond potrivit art. 4 (4) din Legea nr.554/2004 a soluționat cauza, fără a ține seama de actele a căror nelegalitate a fost constatată, aceste acte încetând să mai producă efecte între părți, de la rămânerea irevocabilă a sentinței prin care s-a constatat nelegalitatea lor.

Față de toate aceste considerente, în baza art.312 raportat la art.316 Cod Procedură Civilă, instanța urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.

În ce privește cheltuielile de judecată, nu se poate reține faptul că recurenta n-are culpă procesuală pentru că a avut avizul consultativ al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici față de natura consultativă a acestui aviz și prevederile art.274 Cod Procedură Civilă, potrivit cărora partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată.

Cum recurenta a căzut în pretenții, iar intimata a solicitat cheltuieli de judecată, în baza art.274 Cod Procedură Civilă, recurenta va fi obligată să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocațial, justificat cu chitanța seria B nr. 17/05.11.2008 și împuternicirea avocațială nr.270/31.10.2008, depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ S, cu sediul în S M,-, județul S M în contradictoriu cu intimata reclamantă -, domiciliată în S M,-, județul SMî mpotrivaSentinței nr.277/CA din 18.06.2008pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, pe care o menține în totul.

OBLIGĂ partea recurentă să plătească părții intimate suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 05 noiembrie 2008.

Președinte Judecător Judecător Grefier

- - - - - - - -

Red.înconcept - 14.11.2008

Jud.fond

Tehnored.- 17.11.2008

2 exemplare

Președinte:Toros Vig Ana Maria
Judecători:Toros Vig Ana Maria, Marinescu Simona

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 366/2008. Curtea de Apel Oradea