Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 37/2008. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - Legea nr. 188/1999-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 37

Ședința publică din 10 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Ududec Elena

JUDECĂTOR 2: Grapini Carmen

JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantulSindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO " B,cu sediul în mun. B, sector 2,-,. 23 împotriva sentinței nr. 1205 din 01.10.2007 a Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal - dosar -.

La apelul nominal au lipsit recurentul și pârâții intimați Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, Inspectoratul Județean al Poliției B și Ministerul Finanțelor Publice

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a trecut la soluționarea acestuia.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr-, reclamantulSindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO" a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul Județean de Poliție B și Ministerul Finanțelor Publice, ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata drepturilor bănești reprezentând prima de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu pentru anii 2002 și 2003 actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății efective.

În motivarea cererii, arată reclamantul că membrii săi sunt funcționari publici cu regim special, și că, potrivit art. 33 al. 2 din Legea nr. 188/1999 (devenit art. 34 după republicare), funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.

Ulterior, acest drept nu a mai fost acordat fiind suspendat prin următoarele acte normative: art.3 al.1 din nr.OUG 33/2001 până la 01.01.2002; art. 12 al. 4 din Legea nr. 743/2001 până la 31.12.2002; art. 10 al. 3 din Legea nr. 631/2002 până la 31.12.2003; art. 9 al. 7 din Legea nr. 507/2003 până la 31.12.2004 și art. 8 al. 7 din Legea nr. 511/2004 până la 31.12.2005 și art.5 al.1 din Legea nr.380/2005 până la 31.12.2006.

A mai arătat reclamant ul prin membrii săi că sunt îndreptățiți la prima de vacanță pe anii 2002 și 2003 motivat de faptul că suspendările dispuse în legile bugetului anual și-au încetat aplicabilitatea la momentul formulării prezentei acțiuni, neexistând nici un act normativ care să abroge dispozițiile art. 34 al. 2 din Legea nr. 188/1999, republicată.

Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât OG38/2003 a intrat în vigoare doar începând cu data de 1 ianuarie 2004, astfel încât nu pot fi acordate primele de concediu pentru anii anteriori, iar în ceea ce privește termenul introducerii acțiunii, invocă prescripția dreptului la acțiune.

Soluționând cauza în fond, Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1205 din 01 octombrie 2007, fost respinsă acțiunea reclamantului împotriva pârâților, ca prescrisă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că dreptul la acțiune al reclamantului cu privire la primele de concediu aferente anilor 2002 și 2003 s-a născut la data de 01.01.2003 fiind aplicabile dispozițiile art.62 al.2 din Legea nr.24/2000 referitoare la reintrarea în vigoare a dispozițiilor legale afectate de suspendare.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs reclamantul prin membrii săi.

În motivare, recurentul invocă aplicarea greșită a legii, arătând că în mod eronat instanța de fond a reținut incidența prescripției extinctive a acțiunii, deși prin legile bugetului de stat, legiuitorul a prelungit succesiv suspendarea acordării primelor de concediu până la 31.12.2006, așa încât dreptul la acțiune

s-a născut la data de 1.01.2007, așa încât acțiunea promovată, nu este prescrisă.

Examinând recursul de față, al cărui motiv poate fi încadrat în art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, Curtea constată că este întemeiat.

Ori, prin suspendarea succesivă, până la 31.12.2006, a dispoziției care reglementează dreptul la plata primei de concediu, obligația de plată a primei a devenit exigibilă abia la 01.01.2007 și deci, dreptul la acțiune s-a născut la aceeași dată, putând fi valorificat în legătură cu primele de concediu aferente perioadei 2001 - 2006 inclusiv.

Intenția legiuitorului de a fi achitate retroactiv primele de concediu rezultă atât din faptul că noua lege a bugetului de stat pe anul 2007, nr. 486/2006, nu mai cuprinde dispoziții referitoare la suspendarea aplicării textului de lege care reglementează dreptul la plata primei de concediu, precum și din conținutul nr.OUG 146/2007.

Este adevărat că art. 64 al. 2 din Legea nr. 24/2000 prevede că la expirarea duratei de suspendare, dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare, numai că legiuitorul, prin legile bugetului de stat, a prelungit succesiv suspendarea până la 31.12.2006, fiecare nouă suspendare operând de la expirarea suspendării dispuse prin legea anterioară a bugetului și până la încheierea fiecărui an calendaristic.

Așadar, suspendările dispuse prin legile bugetului de stat, deși și-au încetat aplicabilitatea la încheierea anului bugetar, au fost înlocuite printr-o nouă suspendare. În acest context, obligația autorității publice de plată a primei de concediu a devenit exigibilă la 01.01.2007, când s-a născut și dreptul la acțiune al reclamantei.

În acest context cum instanța de fond s-a pronunțat pe excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție ce nu este întemeiată, în conformitate cu disp. art. 312 al. 5 Cod pr. civilă, recursul de față urmează a fi admis, sentința casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, pentru a analiza fondul pricinii.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantulSindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO ", cu sediul în mun. B,-,. 23, sector 2 Bîmpotriva sentinței nr. 1205 din 01.10.2007 a Tribunalului Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 ianuarie 2008.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud.

Tehnored.

Ex. 2/30.01.2008

Președinte:Ududec Elena
Judecători:Ududec Elena, Grapini Carmen, Nastasi Dorina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 37/2008. Curtea de Apel Suceava