Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL
DOSAR NR.- -
DECIZIA NR. 40/CA/2009 - R
Ședința publică
din 28 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Marinescu Simona Judecător
- - - Judecător
- - - Președinte secție - Grefier
S-a luat în examinare recursurile în contencios administrativ formulate de recurenții pârâți MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE B cu sediul în B, nr.1 A, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în O, Parcul - nr.18, județul B șiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEîn reprezentarea MINISTERULUI ECONOMIEI și FINANȚELOR,cu sediul în B,- împotriva Sentinței nr.68/CA/2008 din data de 20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr.3288/CA/111/2007 în contradictoriu cu intimatul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR " PRO ", cu sediul în B,-,. 23, sector 2, intimații reclamanți, G, G, G, intimații intervenienți, G, G, G, PENTRU, toți cu domiciliul procesual ales în O,-, județul B, având ca obiect LITIGIU PRIVIND FUNCȚIONARII PUBLICI.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă consilier juridic în baza delegației nr.-/2007 în reprezentarea recurentului B și d-nul, ÎN BAZA DELEGAȚIEI NR.15474/28.01.2009 în reprezentarea intimatul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR " PRO ", lipsă fiind recurenții și.. Și Finanțelor, intimații reclamanți și intimații intervenienți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că, recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxelor de timbru, după care:
Reprezentantul intimatului SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR " PRO " depune la dosar copia unei decizii pronunțate într-o cauză similară de Curtea de Apel Cluj.
INSTANȚA, nefiind excepții sau chestiuni prealabile, consideră cauza lămurită, închide dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului conform prevederilor art.304 pct.9 Cod Procedură Civilă, susținând că OG nr.38/2003, intrat în vigoare la 01.01.2004, care la art.60 prevede dreptul la acordarea primelor de concediu, dar pentru perioada 2001 - 2003 intimații nu au avut vocație, pentru că anterior intrării în vigoare a OG 38/2003 s-au aplicat alte acte normative.
Dreptul a luat naștere la 01.01.2004, drepturile solicitate pentru perioada anterioară fiind prescrise.
Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatul reclamant solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Bihor ca legală și temeinică.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr. 68/CA/2008 Tribunalul Bihora respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamanților invocată de pârâtul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE B, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR în reprezentarea DGFP B, și pe cale de consecință, a respins acțiunea reclamanților și a intervenienților față de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție invocată de pârâtul chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DGFP
A admis acțiunea principală formulată de reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO ", în numele membrilor de sindicat și cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții în interes propriu, G, G, G, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR B, INSPECTORATUL POLIȚIEI JUDEȚULUI B și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și a obligat pârâții să plătească reclamantei în numele membrilor săi primele de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu ce se cuvin pe anii 2002 și 2003 și să plătească intervenienților primele de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu ce se cuvin pe anii 2004, 2005 și 2006.
A obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce sumele de bani necesare efectuării plății drepturilor salariale a reclamanților și intervenienților.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit
art. 33, al. 2 din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (devenit art. 34, al. 2 din Legea 188/1999 republicată) s-a prevăzut:
"Funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Potrivit dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului, cadrele polițienești au dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concedii fără plată, în condițiile stabilite prin Hotărâre de Guvern.
Pentru punerea în aplicare a acestor dispoziții s-a emis OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor prin care s-a stabilit că la plecarea în concediul de odihnă polițistul primește o primă egală cu salariul de bază cuvenit pentru perioada de concediu.
Aceste prevederi legale au fost suspendate, succesiv în perioada anilor 2001-2006, prin art. 3, al.1 din OUG33/2001 și apoi, cu câte un an prin legile bugetului de stat pe anii 2002-2006.
Suspendarea dreptului la prima de concediu nu a mai fost dispusă prin legile bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007.
Suspendarea succesivă a dreptului la prima de concediu nu înseamnă însă că, dreptul ar fi fost anulat câtă vreme dispozițiile art. 34, al. 2 din Legea 188/1999 nu au fost abrogate.
Dreptul la prima de concediu nu a fost înlăturat prin nici o altă dispoziție legală în această perioadă.
Conform prevederilor art. 64, al. 2 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, la expirarea duratei de suspendare a actului normativ, dispozițiile afectate de suspendare reintră de drept în vigoare.
În consecință, instanța a reținut că măsura suspendării în perioada anilor 2001-2006 nu a avut ca efect decât amânarea punerii în aplicare a dispozițiilor legale, deoarece suspendarea nu este echivalentă cu abrogarea pe termen limitat a legii, cu lipsa temporară a dreptului însuși.
Odată cu expirarea duratei de suspendare a aplicării prevederilor legale, obligația corelativă dreptului la prima de concediu a devenit executorie, instanța apreciind că reclamanții și intervenienții sunt îndreptățiți să obțină realizarea dreptului la primele de concediu prevăzut de lege pentru perioada solicitată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen și scutit de plata taxelor de timbru, pârâții MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE B și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B, solicitând admiterea acestei căi de atac, modificarea sentinței și respingerea acțiunii formulată de reclamanți în ceea ce privește acordarea primei de concediu pentru perioada 2002 - 2003, precum și respingerea acțiunii introdusă de reclamanții care nu au calitate de polițiști.
În motivarea recursului se arată că în raport de calitatea intimaților reclamanți salarizarea acestora se realizează potrivit dispozițiilor OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, în vigoare începând cu data de 01.01.2004.
Dispozițiile art.78 din Legea nr.360/2002, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că acest act normativ se completează, după caz, cu prevederile Legii nr.188/1989, însă atât intimații reclamanți cât și instanța de judecată au pierdut din vedere dispozițiile alin.2 potrivit cărora " până la adoptarea legii privind salarizarea polițiștilor, acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională ".
În consecință, salarizarea polițiștilor în perioada 2002 - 01.01.2004 s-a făcut în baza prevederilor Legii nr. 138/1989, act normativ care nu prevede acordarea primei de concediu.
În drept se invocă dispozițiile art.304 pct.9 Cod Procedură Civilă.
Împotriva aceleași hotărâri, a declarat recurs și chemata în garanțieDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEîn reprezentarea MINISTERULUI ECONOMIEI și FINANȚELOR, solicitând admiterea acestei căi de atac și respingerea cererii de chemare în garanție a MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR B ca inadmisibilă.
În motivarea recursului se arată că temeiul unei cereri de chemare în garanție trebuie să-l constituie obligația ce-i revine chematului în garanție, în baza legii, contractului sau a unei obligații de restituire, condiții ce nu se regăsesc în prezenta cauză, deoarece nu există nici o obligație de garanție în sarcina acestei instituții față de angajații MINISTERULUI INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE Între MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR B și nu există nici o obligație de garanție în baza legii, contractului ori a vreunei obligații de restituire, iar simplul fapt că ordonatorul principal de credite nu a acordat drepturile bănești cuvenite de drept reclamanților nu-i conferă acesteia nici o garanție legală din partea pentru eventualele sume ce ar trebui să le plătească reclamanților.
În drept se invocă dispozițiile art.304 ind.1 Cod Procedură Civilă.
Examinând cauza prin prima motivelor de recurs invocate și din oficiu, în temeiul dispozițiilor art.304 ind.1 Cod Procedură Civilă, instanța constată că recursurile declarate de către pârâții MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE B și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B sunt întemeiate și vor fi admise, iar recursul declarat de chemata în garanție DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B în reprezentarea MINISTERULUI ECONOMIEI și FINANȚELOR B este neîntemeiat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Soluția de admitere a acțiunii formulată de reclamanți și de obligare a pârâților să plătească acestora primele de concediu ce se cuvin pe anii 2002-2003 este nelegală deoarece contravine dispozițiilor normative aplicabile în speță.
Astfel, pentru perioada 2002 - 2003 salarizarea polițiștilor era reglementată, conform dispozițiilor art.78 alin.2 din Legea nr.360/2002, de dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, cuprinse în Legea nr. 138/1999.
Dispozițiile cuprinse în OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor invocate de către reclamanți în susținerea acțiunii, au intrat în vigoare de la data de 01.01.2004, potrivit dispozițiilor art.60 din acest act normativ și întrucât legea dispune numai pentru viitor, nu pot fi acordate primele de concediu pentru perioada anterioară intrării în vigoare a acestor dispoziții legale.
Pentru anii 2002 și 2003 nu există prevederi legale care să reglementeze acordarea primei de concediu, situație în care hotărârea atacată privind obligarea pârâților la plata acestei prime de concediu pentru anii respectivi este lipsită de temei legal.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 și 312 alin.1 Cod Procedură Civilă, vor fi admise recursurile declarate de pârâții MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE B și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B, modificată în parte sentința atacată și va fi respinsă acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR " PRO " în numele membrilor de sindicat privind plata primelor de concediu pe anii 2002 și 2003.
În ceea ce privește recursul declarat de chemata în garanție B în reprezentarea MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR B, instanța constată că acesta este neîntemeiat.
Chiar dacă pârâtul este ordonator principal de credite, întrucât răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat conform dispozițiilor art.19 din Legea nr.500/2002, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, astfel cum corect a reținut și prima instanță, instanța de recurs constată că în mod corect a fost admisă cererea de chemare în garanție și obligată chemata în garanție MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR B să aloce sumele de bani necesare efectuării plății drepturilor salariale ce se cuvin intervenienților.
Pentru aceste aspecte în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod Procedură Civilă va fi respins acest recurs.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către recurenții pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondate recursurile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B, nr.1 A, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în O, Parcul - nr.18, județul B împotriva Sentinței nr.68/CA/2008 din data de 20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
RESPINGE acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR " PRO " privind plata primelor de concediu pe anii 2002 și 2003.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEîn reprezentarea
MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
Red.dec. S -05.02.2009
Jud. fond
Tehnored. - 05.02.2009
2 exemplare
Președinte:Marinescu SimonaJudecători:Marinescu Simona, Sotoc Daniela, Băltărete Savina
