Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 518/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.518/CA/2009-
Ședința publică din 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Tătar Ioana JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Ovidiu
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal declarat de pârâtaCASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B,cu sediul în O, Șoseaua -, km.4, jud.B în contradictoriu cu intimatul reclamant,din O, str. -, nr.3, -21,.15, jud.B, împotriva sentinței nr.223/CA din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenta pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate B - consilier juridic G în baza împuternicirii de reprezentare juridică, emisă de Colegiul Consilierilor Juridici B și intimatul reclamant - personal și reprezentat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.249 din 3 octombrie 2009, emisă de Baroul Bihor - Societatea Civilă Profesională de Avocați &.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxei de timbru, că intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare în 2 exemplare, precum și faptul că, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentantul recurentei pârâte depune la dosar copia sentinței nr.131/CA/2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, investită cu formulă executorie, precizând că această hotărâre este irevocabilă prin nerecurare. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul intimatului reclamant arată de asemenea că, nu mai are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei pârâte solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantului, fără cheltuieli de judecată. Susține excepția de prematuritate a acțiunii invocată la prima instanță, arătând că, reclamantul nu a contestat niciodată deciziile prin care i s-au stabilit drepturile solicitate. În ceea ce privește fondul cauzei, arată că reclamantului i s-a calculat și a primit sporul pentru complexitate, fapt recunoscut și în actele depuse, acesta contestând în fapt modul de calcul. Sporurile care s-au acordat reclamantului, respectiv sporul pentru complexitatea muncii, sporul de vechime, arată că, nu sunt incluse în salariul de bază, fiind calculate în procente care se aplică la salariul de bază. Sporul pentru complexitatea muncii, nu constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază, respectiv pentru calculul orelor suplimentare. Analizând fișele de pontaj depuse la dosar, se poate observa că, pentru perioada pentru care s-a admis acțiunea, intimatul reclamant nu a desfășurat ore suplimentare pe întreaga perioadă. Arată că, intimatul reclamant nu a prestat ore suplimentare în lunile iulie, august, septembrie 2006, februarie, iulie, august, decembrie 2007, ianuarie și februarie 2008. Consideră că, pentru lunile în care reclamantul nu a realizat ore suplimentare, prima instanță avea obligația de a respinge acțiunea, iar onorariul avocațial trebuia redus corespunzător. Astfel, solicită ca instanța să aibă în vedere și motivul subsidiar de recurs, precum și hotărârea judecătorească, depusă azi la dosar ca și practică judiciară.
Reprezentantul intimatului reclamant solicită respingerea recursului, pentru motivele arătate în scris în întâmpinarea depusă la dosar, menținerea sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată, potrivit chitanței nr.- din 22 octombrie 2009, pe care o depune la dosar în xerocopie. În ceea ce privește excepția prematurității acțiunii, solicită respingerea acesteia, arătând că, așa cum a reținut și instanța de fond, în urma revizuirii Constituției României și apariției Legii nr.554/2004, în România jurisdicțiile administrative, sunt facultative, fiind la latitudinea petentului dacă va urma calea acestei forme de jurisdicție sau va apela în baza art.21 din Constituție direct la calea acțiunii în instanță. În ceea ce privește fondul cauzei, arată că instanța de fond în mod corect a reținut că solicitarea reclamantului vizează sporul de complexitate al muncii, acesta desfășurându-și activitatea în cadrul Biroului control al B - O, pe funcția de execuție consilier superior, și că prin aplicarea Legii nr.95/2006, salarizarea persoanelor din structurile menționate la art.295 alin.1 este similară cu cea prevăzută de lege pentru compartimentele de audit, respectiv de prevederile Legii nr.672/2002 art.18 alin.3, reclamantul intimat fiind îndreptățit alături de alte drepturi salariale la un spor pentru complexitatea muncii de 25% aplicat la salariul de bază brut lunar. Consideră că și cererea formulată în subsidiar de către recurentă este nefondată, instanța de fond stabilind cât se poate de clar care este modul de calcul și de plată a sporului de complexitate la care recurenta a fost obligată. Arată că, hotărârea depusă azi la dosar de către recurentă ca și practică judiciară este irelevantă și nu are legătură cu cauza.
CURTEA DEAPEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.223/CA din 24 martie 2009, Tribunalul Bihorar espins excepția de prematuritate și a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în O, str.- nr.3, -21,.15, jud.B, în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B, cu sediul în O, Șoseaua - km.4, jud.B, și în consecință:
A obligat pârâta la calcularea și plata în favoarea reclamantului a sporului de complexitate a muncii de 25 % calculat prin raportare la salariul de bază brut lunar corespunzător numărului de zile, respectiv ore lucrate în fiecare lună calendaristică, pentru perioada 28.05.2006 - 29.02.2008, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective și a respins capătul de cerere privind plata sporului de complexitate a muncii pentru perioada 01.05.2006 -27.05.2006, cât și pentru viitor.
Totodată, a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Obiectul dedus judecății îl reprezintă stabilirea modului de calculare și acordare a sporului de complexitate a muncii acordat funcționarilor publici.
Conform art.6 din Legea nr.554/2004, jurisdicțiile administrative speciale sunt facultative și gratuite. Actele administrativ-jurisdicționale pot fi atacate direct la instanța de contencios administrativ competentă potrivit art.10, dacă partea nu exercită căile administrativ-jurisdicționale de atac. Față de aceste dispoziții legale și ținând cont și de principiul constituțional privind accesul liber la justiție și art.6 din CEDO, instanța a constatat că excepția de prematuritate, invocată pentru nerespectarea procedurii administrativ-jurisdicționale prevăzută de art.31 din OG 6/2007, este nefondată.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că, în conformitate cu prevederile art.295 din Legea nr.95/2006, CNAS și casele de asigurări organizează și efectuează controlul serviciilor medicale care se acordă asiguraților pe baza contractelor de furnizare de servicii încheiate, potrivit prezentei legi, iar conform art.296 din același act normativ, salarizarea persoanelor din structurile menționate la art.295 este similară cu cea prevăzută de lege pentru compartimentele de audit.
Potrivit art.18 al.3 din Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, auditorii interni beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 25 % aplicat la salariul de bază brut lunar.
Din coroborarea acestor texte de lege rezultă indubitabil că reclamantul, având funcția de consilier superior în cadrul Biroului control al CAS B, este îndreptățit la sporul de complexitate a muncii de 25 % aplicat la salariul de bază brut lunar.
Pârâta recunoaște îndreptățirea reclamantului la obținerea acestui spor, însă apreciază că se impune acordarea lui prin raportare la salariul de bază, fără a ține cont la acordarea acestuia de timpul suplimentar de muncă pe care reclamantul îl prestează peste programul normal de muncă de 8 ore/zi și 40 ore/ săptămână.
Din examinarea textelor de lege menționate mai sus, instanța a constatat că sporul de complexitate a muncii se acordă prin aplicarea procentului de 25 % lasalariul de bază brut lunar. Ori, noțiunea salariului de bază brut lunar este diferită de noțiunea de salariu de bază, aspect reliefat și prin adresa nr.-/ 21.02.2008 a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (fila 10 dosar), din care rezultă că salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării pentru un program normal de lucru poate fi identic sau diferit de salariul de bază brut lunar realizat în funcție de timpul efectiv lucrat într-o lună de salariat. De asemenea, prin adresa nr.-/24.01.2008 a (fila 11 dosar -) se arată că între salariul de bază și salariul de bază brut al unui funcționar public nu se pune semnul egalității, acestea nefiind identice ca și cuantum.
De altfel, însăși legiuitorul face distincție între cele două noțiuni, stipulând în unele acte normative că diferite sporuri se aplică asupra salariului de bază (vezi art.13 din OG 6/2007), iar în alte acte normative arătând că sporul se aplică asupra salariuluide bază brut lunar, cum este cazul art.18 al.3 din Legea nr.672/2002.
Deși este evident că între cele două noțiuni nu este identitate, pârâta, contrar dispozițiilor legale, aplică sporul de complexitate a muncii asupra salariului de bază, și nu asupra salariului de bază brut lunar, care vizează și timpul prestat peste durata normală de muncă. De precizat că acordarea sporului pentru munca suplimentară nu are nici o relevanță în acordarea sporului de complexitate a muncii, cele două sporuri fiind diferit reglementate în lege, astfel încât nu se suprapun.
În ceea ce privește durata pentru care reclamantul solicită recalcularea sporului de complexitate, respectiv 01.05.2006 - 29.02.2008, cât și pentru viitor, instanța a constatat că sporul de complexitate a muncii a fost introdus prin Legea nr.95/2006, care a intrat în vigoare la data de 28.05.2006, așa cum rezultă din art. 863 lit.b din Legea nr.95/2006. Prin urmare, pentru perioada 01.05.2006 - 27.05.2006, nu există un temei de drept pentru acordarea acestui spor.
Referitor la acordarea sporului de complexitate a muncii și pentru viitor, instanța a constatat că o condiție pentru exercitarea acțiunii civile o reprezintă nașterea dreptului la acțiune în sens material, moment care coincide cu încălcarea unui drept subiectiv civil. Ori, pentru perioada ulterioară pronunțării hotărârii judecătorești, acest drept subiectiv nu este încălcat, neputându-se prevedea că pârâta nu va respecta dreptul subiectiv astfel cum a fost stabilit de instanța de judecată. Prin urmare, nefiind născut dreptul la acțiune pentru această perioadă, instanța a respins acest capăt de cerere.
Ca o consecință a acțiunii astfel cum a fost precizată, pârâta urmează să recalculeze și să-i acorde reclamantului sporul de complexitate a muncii conform sentinței, prin actualizare a sumelor de bază de care a fost privat reclamantul, pentru o reparare integrală a prejudiciului.
Prin prisma dispozițiilor art.276 Cod procedură civilă, ca urmare a admiterii în parte a acțiunii, instanța a obligat pârâta la cheltuieli de judecată parțiale în favoarea reclamantului, în sumă de 1.300 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs Casa de Asigurări de Sănătate B, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantului. În subsidiar, solicită modificarea în parte a hotărârii, în sensul respingerii obligării sale la calcularea și plata sporului de complexitatea muncii pentru lunile iulie, august, septembrie 2006, februarie, iulie, august, decembrie 2007, ianuarie și februarie 2008, precum și reducerea cheltuielilor de judecată în mod corespunzător.
În motivarea recursului, arată recurenta că, susține excepția de prematuritate a acțiunii invocată la prima instanță, precizând că, reclamantul nu a contestat niciodată deciziile prin care i s-au stabilit drepturile solicitate.
În ceea ce privește fondul cauzei, arată că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond interpretând greșit actul juridic dedus judecății, invocând motive contradictorii.
Astfel, arată că reclamantului i s-a calculat și a primit sporul pentru complexitate, fapt recunoscut și în actele depuse, acesta contestând în fapt modul de calcul.
Sporul pentru complexitatea muncii, de 25% aplicat la salariul de bază, s-a acordat începând cu 28.05.2006.
În continuarea motivelor de recurs, pentru a clarifica confuzia în care se află reclamantul, cu privire la modul de calcul al sporului pentru complexitatea muncii de 25%, pentru orele suplimentare, recurenta a definit noțiunile de salariu de bază, mod de calcul al orelor suplimentare și spor pentru complexitatea muncii de 25%.
Sporurile care s-au acordat reclamantului, respectiv sporul pentru complexitatea muncii, sporul de vechime, arată că, nu sunt incluse în salariul de bază, fiind calculate în procente care se aplică la salariul de bază.
Sporul pentru complexitatea muncii, nu constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază, respectiv pentru calculul orelor suplimentare.
Legiuitorul a prevăzut în mod expres că, în cazul acordării salariului de merit, conform prevederilor art.8 din nr.OG6/2007 "- ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcțiilor publice, prevăzut în statul de funcții, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.
Aceste prevederi legale însă, arată că nu se regăsesc și cu privire la modul de calcul al sporului pentru complexitatea muncii.
Pentru funcționarii publici, legislația specifică funcției publice privind salarizarea, arată că o reprezintă nr.OG2/2006 și nr.OG6/2007, care potrivit prevederilor art.117 din Legea nr.188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Din adresa nr.-/24.01.2008 a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în răspunsul oferit reclamantului, rezultă că fiecare funcționar public beneficiază de salariu de bază la care se aplică sporurile și drepturile corespunzătoare, rezultând astfel salariul de bază brut sau venitul brut. Astfel, se poate vedea că, salariul de bază brut sau venitul brut este o rezultantă a tuturor drepturilor pe care un funcționar le primește.
Din adresa se observă că, explicând sensul noțiunii de venit brut sau salariu de bază brut, acesta este format din salariul de bază la care se adaugă toate sporurile.
Consideră că, trebuia luată în considerare și practica judiciară depusă, prin care unui coleg al reclamantului, Tribunalul Bihori -a respins cererea - dosar nr- - având ca obiect modul de stabilire a orelor suplimentare și a sporului pentru complexitatea muncii.
Apreciază că, ar fi inadmisibil ca pentru fiecare funcționar din cadrul Serviciul control să existe un mod diferit de calcul a drepturilor salariale și a sporurilor acordate.
Cu privire la al doilea motiv de recurs, care este valabil pentru cazul în care instanța va aprecia că primul motiv de recurs urmează a fi respins, arată că, dispoziția instanței privind calcularea și plata către reclamant a sporului pentru complexitatea muncii pentru perioada 28.05.2006 - 29.02.2008, respingând acțiunea pentru perioada 01.05.2006 - 27.05.2006, este greșită.
Analizând fișele de pontaj depuse la dosar, se poate observa că, pentru perioada pentru care s-a admis acțiunea, intimatul reclamant nu a desfășurat ore suplimentare pe întreaga perioadă. Arată că, intimatul reclamant nu a prestat ore suplimentare în lunile iulie, august, septembrie 2006, februarie, iulie, august, decembrie 2007, ianuarie și februarie 2008.
Aceasta are relevanță, deoarece prima instanță a acordat cheltuieli de judecată proporțional cu perioada pentru care s-a admis acțiunea.
Consideră că, pentru lunile în care reclamantul nu a realizat ore suplimentare, prima instanță avea obligația de a respinge acțiunea, iar onorariul avocațial trebuia redus corespunzător.
Concluzionează că, hotărârile pronunțate trebuie să fie clare și să nu lase loc de interpretare, ori admițându-se acțiunea pentru perioada 28.05.2006 - 29.02.2008, chiar și pentru lunile în care reclamantul nu a prestat ore suplimentare ar determina crearea unei situații confuze, iar prin obținerea recalculării acestor perioade, se creează o instabilitate juridică cu privire la drepturile din perioadele în care nu a prestat ore suplimentare și în raport de care nu putea formula pretenții în nici un mod.
În drept a invocat prevederile art.304 și următoarele Cod procedură civilă, art.31, art.1 (2) 2, 4, 36 (1) din OG2/2006, art.31 alin.1, 2, art.13 (1) din nr.OG6/2007 aprobată cu modificări prin Legea nr.232/2007, art.109 din Legea nr.188/1999 republicată, art.295 din Legea nr.95/2006, coroborat cu prevederile art.18 alin.3 din Legea nr.672/2002, Anexa 1 pct.2.10 din Ordinul nr.178/2008 și Legea nr.554/2004.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul reclamant a respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește excepția prematurității acțiunii, solicită respingerea acesteia, arătând că, așa cum a reținut și instanța de fond, în urma revizuirii Constituției României și apariției Legii nr.554/2004, în România jurisdicțiile administrative, sunt facultative, fiind la latitudinea petentului dacă va urma calea acestei forme de jurisdicție sau va apela în baza art.21 din Constituție direct la calea acțiunii în instanță.
În ceea ce privește fondul cauzei, arată că instanța de fond în mod corect a reținut că solicitarea reclamantului vizează sporul de complexitate al muncii, acesta desfășurându-și activitatea în cadrul Biroului control al B - O, pe funcția de execuție consilier superior, și că prin aplicarea Legii nr.95/2006, salarizarea persoanelor din structurile menționate la art.295 alin.1 este similară cu cea prevăzută de lege pentru compartimentele de audit, respectiv de prevederile Legii nr.672/2002 art.18 alin.3, reclamantul intimat fiind îndreptățit alături de alte drepturi salariale la un spor pentru complexitatea muncii de 25% aplicat la salariul de bază brut lunar.
Consideră că și cererea formulată în subsidiar de către recurentă este nefondată, instanța de fond stabilind cât se poate de clar care este modul de calcul și de plată a sporului de complexitate la care recurenta a fost obligată.
Examinând hotărârea recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, se constată că recursul este fondat.
Prin acțiunea formulată reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la calcularea și plata retroactivă pentru fiecare lună calendaristică individual a sporului de complexitate a muncii de 25% prin raportare la salariul de bază brut lunar precum și plata pentru viitor a acestui spor prin calcularea raportat la salariul de bază brut lunar, cu motivarea că, deși acest spor i-a fost acordat, a fost calculat în mod greșit raportat la salariul de bază aferent duratei normale a timpului de lucru și nu la salariul de bază brut lunar aferent timpului lucrat efectiv într-o lună.
În susținerea acțiunii reclamantul a invocat dispozițiile art.295 și 296 din Legea nr.95/2006 și art.18 al.3 din Legea nr.672/2002.
Potrivit art. 295 și 296 din Legea nr.95/2006 "CNAS și casele de asigurări organizează si efectuează controlul serviciilor medicale care se acordă asiguraților pe baza contractelor de furnizare de servicii încheiate, potrivit prezentei legi.
În cadrul controalelor efectuate potrivit alin. (1) pot participa si reprezentanți ai, CFR si. Salarizarea persoanelor din structurile menționate la art. 295 alin. (1) este similară cu cea prevăzută de lege pentru compartimentele de audit".
Conform art.18 al.3 din Legea nr.672/2002 " interni au un nivel de salarizare corespunzător ierarhiei acestei funcții în cadrul sistemului de salarizare a funcționarilor publici; totodată auditorii interni beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicatla salariul de bază brut lunar."
Potrivit anexei 1 pct. 2.10 din Ordinul nr.178/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea structurilor de control din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate "Personalul care își desfășoară activitatea în cadrul Corpului de control și în cadrul serviciilor teritoriale de control, care efectuează acțiuni de control, și conducătorii structurilor respective beneficiază, conform art. 296 din Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare, de un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicatla salariul de bază,și de alte sporuri conform legislației în vigoare."
Conform reglementărilor legale, respectiv Legea nr.188/1999, nr.OG 2/2006, nr.OG6/2007, salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporuri, premii și alte drepturi.
Potrivit art.4 din nr.OG6/2007 " Salariul de bază se stabilește în funcție de categorie, de clasă, care reflecta nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice, și, după caz, de gradul profesional al funcției publice, precum și în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local, potrivit anexelor nr. 1- 6. ", salariul de bază fiind baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi cu excepția cazurilor când legea prevede expres că un anumit spor sau premiu intră în salariul de bază.
În acest sens sunt dispozițiile art.8 din același act normativ care prevăd că "Pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcțiilor publice, prevăzut în statul de funcții, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta și careconstituie baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acorda în raport cu salariul de bază".
Prin urmare, salariul de bază poate fi diferit de salariul de bază brut lunar doar în situația în care funcționarul public beneficiază de anumite sporuri sau drepturi care urmează a fi incluse în salariul de bază sau în situația în care perioada efectiv lucrată intr-o lună este mai mică decât timpul de lucru aferent acelei luni, iar atunci salariul de bază brut lunar va fi salariul de bază corespunzător numărului de zile lucrate.
Sporul pentru muncă suplimentară este reglementat în art.13 din ordonanță, prevăzându-se că "Pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de funcționarii publici numiți in funcții publice de execuție, de conducere sau din categoria înalților funcționari publici au dreptul la recuperare sau la plata unui spor din salariul de bază, după cum urmează:
a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru;
b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc și orele lucrate in zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează."
Rezultă așadar, că sporul pentru orele suplimentare se aplică la salariul de bază fără face parte din acesta și fără a-i modifica cuantumul și nu poate constitui bază de calcul pentru sporuri sau alte drepturi astfel că, în mod corect recurenta a calculat sporul de complexitatea muncii raportat la salariul de bază, care, în cazul intimatului, este egal cu salariul de bază brut lunar.
Salariul de bază la care se adaugă sporuri ce nu urmează a fi incluse în baza de calcul reprezintă venitul brut al funcționarului public și nu salariu de bază brut lunar.
Cât privește cele două adrese invocate de reclamant și reținute de către instanța de fond, din conținutul acestora reiese că nu întotdeauna salariul de bază este egal cu salariul de bază brut lunar și că salariul de bază brut lunar poate diferi în funcție de perioada efectiv lucrată într-o lună, însă aceasta nu înseamnă că sporul pentru muncă suplimentară ar putea fi avut în vedere ca bază de calcul pentru sporul de muncă suplimentară pentru motivele mai sus arătate.
Pe de altă parte așa cum a arătat și recurenta împotriva modului de stabilire al salariului de bază, sporurilor și premiilor intimatul reclamant avea posibilitatea de a formula contestație în baza art.31 din OG6/2007.
Pentru considerentele arătate, Curtea, în baza art.312 al.3 raportat la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica în parte hotărârea atacată în sensul respingerii în totalitate acțiunii formulate de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul declarat de recurenta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B, împotriva sentinței nr.223 din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în O, str. -, nr.3, -21,.15, împotriva pârâtei CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B, cu sediul în O, Șos. -, km.4, privind obligarea pârâtei la calcularea și plata în favoarea reclamantului a sporului de complexitate a muncii, de 25% calculat prin raportare la salariul brut lunar corespunzător numărului de zile, respectiv ore lucrate în fiecare lună calendaristică, pentru perioada 28.05.2006 - 29.02.2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- în concept - 17.11.2009
- jud. fond. -
- tehnoredact. - 4 ex.
- 17.11.2009
2 com. - 18.11.2009 cu:
- CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B,
-,
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Sotoc Daniela, Blaga Ovidiu
