Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 515/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.515/CA/2009-
Ședința publică din 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Tătar Ioana JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Ovidiu
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de reclamantul,din O,-, -89,.9, jud.B și din, nr.98/A, jud.B în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI, cu sediul în com. jud.B împotriva sentinței nr.415/CA din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea nr.544/2001).
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimatul pârât Primarul comunei - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.55 din 22 octombrie 2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinetul de avocat, lipsă fiind recurentul reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxei de timbru, că recurentul reclamant a depus la dosar concluzii scrise, precum și faptul că, cauza este la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentantul intimatului pârât arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, instanța consideră cauza lămurită și acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea recursului declarat în cauză și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe, potrivit celor două facturi pe care le depune la dosar în xerocopie, respectiv nr.- din 9.10.2009 și nr.- din 30.03.2009.
CURTEA D E APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.451/CA din 21 mai 2009, Tribunalul Bihorar espins, ca neîntemeiată cererea precizată formulată de reclamantul cu sediul în O,-, -.9, județul B, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL COMUNEI cu sediul în comuna, Județul B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.4891/15.09.2008 la sediul Primăriei Comunei, reclamantul împreună cu soția sa au solicitat să li se comunice autorizația de construire pentru casă sau să se specifice pentru ce este eliberată autorizația de construire pentru terasa de tip restaurant, autorizația de funcționare pentru restaurant, autorizație pentru schimbarea destinației casei de locuit acordul legalizat al vecinilor pentru schimbarea destinației construcției, toate cu referire la proprietatea numitului.
Comuna, prin reprezentantul său legal în persoana pârâtului de azi, i-a răspuns reclamantului la data de 13.10.2008 că, la sesizarea acestuia, s-a deplasat o comisie la proprietatea numitului, unde s-a constatat că această persoană a executat lucrări fără autorizație de construcție în curtea casei de vacanță, sens în care s-a întocmit procesul verbal de contravenție nr.1 din 07.10.2008 prin care a fost amendat contravențional și s-a dispus sistarea lucrărilor.
Apreciind incomplet răspunsul primit, reclamantul a reiterat cererea sa de a i se comunica documentele solicitate.
Prin adresa nr.6051/05.11.2008 i s-a răspuns reclamantului că numitul a executat casa de vacanță având autorizația de construire nr.63/30.03.2008 și nu are autorizație de funcționare pentru restaurant, sens în care s-a și întocmit pe seama acestuia procesul verbal de contravenție nr.1/07.10.2008 pe care îl comunică, în copie reclamantului.
În acest context, afirmațiile reclamantului în sensul că nu s-a răspuns punctual solicitării sale, s-a apreciat că nu pot fi primite, deoarece, de vreme ce i s-a răspuns că persoana vizată nu deține autorizație de funcționare pentru terasă restaurant, este evident că nu există nici "autorizație schimbare destinație " și nici acordul legalizat al vecinilor" în acest sens, precum nici "autorizația de funcționare pentru unități de alimentație publică" ( art.268 pct.6 Cod fiscal).
Prin urmare, instanța a respins cererea reclamantului de a obliga pârâtul să-i comunice documente inexistente întrucât nimeni nu poate fi obligat la o prestație imposibilă.
Respingând primul capăt de cerere, instanța a respins pretențiile reprezentând daune morale în cuantum de 10.000 lei, reclamantul nefăcând dovada condițiilor răspunderii civile delictuale, anume a faptei prejudiciabile și a raportului de cauzalitate între așa zisa faptă prejudiciabilă a pârâtului și afecțiunile medicale de care suferă reclamantul.
Instanța a luat act de împrejurarea că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a arătat că, conform Legii nr.544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, art.6 alin.1 și 2 care prevede "orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public. Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal", a înaintat cererea nr.4891 din 15.09.2008, prin care a solicitat conducerii Primăriei 5 documente, care conform prevederilor Legii nr.50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construire și a Codului fiscal art.268 pct.6, dovedesc legalitatea executării construcțiilor numitului, cât și desfășurarea activităților de top: pensiune - restaurant, activități care îl deranjează după cum a explicat în cererea sa.
Primăria, s-a rezumat să-i comunice un răspuns incomplet, având nr.5528/13.10.2008, corespunzător refuzului explicit, încadrându-se în prevederile Legii nr.544/2001, art.21 alin.1 și a art.2 pct.2 lit.i din Legea nr.554/2004.
Astfel, primăria i-a comunicat că s-au executat lucrări fără autorizație de construire, fapt pentru care numitul a fost sancționat conform procesului verbal de constatare și sancționare nr.1 din 07.10.2008, celelalte răspunsuri solicitate fiind intenționat omise pentru ca vinovăția pe care o are primăria în aplicarea prevederilor legilor în vigoare să pară a fi de o gravitate mai mică, iar el să fie indus în eroare.
Consideră că, primăria pentru a nu încălca prevederile Legii nr.544/2001, art.21 alin.1, privind refuzul explicit, la cererea sa putea să-i comunice 2 variante legale de răspuns: să răspundă cu da sau nu pentru fiecare document cerut de el în cerere pentru justificarea legalității construcțiilor și a desfășurării activităților; să răspundă conform Legii nr.544/2001, art.7, pct.2 care prevede: "refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor".
Menționează că, pensiunea lui are autorizație de funcționare pentru restaurant, eliberată de Camera de Comerț, care i-a fost adusă de către administratorul pensiunii pentru informare în scopul susținerii activităților ce se desfășoară, după achitarea amenzii contravenționale din 2008, dar solicită instanței să ceară această autorizație pentru justificare. Arată că, nu este de acord cu reținerile instanței prin care și-a dat cu presupusul, în sensul că "dacă nu are autorizație de funcționare pentru restaurant este evident că nu există nici autorizație de schimbare de destinație, acordul legalizat al vecinilor și nici autorizație de funcționare pentru unități de alimentație publică".
Totodată, nu este de acord cu reținerea instanței în sensul că, a cerut primăriei o prestație imposibilă și pentru care acțiunea sa a fost respinsă.
Menționează că, activitățile instituțiilor publice se desfășoară având la bază: Constituția României, legi, ordonanțe de urgență, etc. și hotărâri ale consiliilor locale, nimic nu se soluționează pe baza presupusului sau a unor concluzii fără a avea o justificare legală.
Conducerea Primăriei, dând dovadă de exces de putere în cele 2 răspunsuri primite, omite intenționat stabilirea măsurilor de sistare a continuării lucrărilor de construire, precum și a activităților ilegale ce se desfășurau de tip pensiune - restaurant și a stabilit numai măsura de intrare în legalitate în cadrul unui termen de 6 luni.
Dacă măsurile de sistare a construcțiilor și a desfășurării activităților de tip pensiune - restaurant erau aplicate, conform prevederilor Legii nr.50/1991, atât el, cât și familia sa, dar și vecinii, nu erau obligați să suporte toate neplăcerile cauzate de funcționarea ilegală a pensiunii.
Așa fiind, rezultă existența raportului de cauzalitate dintre fapta pârâtului și daunele morale și materiale justificate prin documentele doveditoare, cuprinse în acțiunea înaintată în contencios administrativ, raport care i-a fost respins de către instanța de fond.
Concluzionează că, și la această dată pensiunea își desfășoară activitățile normal, contrar faptul că, în urma expertizei realizată de Inspectoratul Teritorial în Construcții B, prin care s-a dovedit ilegalitatea funcționării acesteia, într-un spațiu fără a avea avizele necesare conform prevederilor Legii nr.50/1991, s-a stabilit măsura de sistare a tuturor activităților până la intrarea în legalitate prin obținerea autorizației de schimbare de destinație: din casă de vacanță în spațiu pentru pensiune, cu acordul legalizat al vecinilor.
În drept a invocat prevederile Legii nr.50/1991 republicată, Legii nr.544/2001 și ale Legii nr.554/2004.
Intimatul pârât Primarul Comunei, nu a depus la dosar întâmpinare, dar prin reprezentantul său prezent în instanță a solicitat respingerea recursului declarat în cauză și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
Examinând hotărârea recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului se costată că recursul este nefondat.
Prin cererea pe care recurentul a adresat-o Primăriei comunei a solicitat să i se comunice legalitatea, conform legislației în vigoare a construcțiilor edificate de, și anume: autorizația de construcție pentru casă; autorizația de construire pentru terasa tip restaurant; autorizația de funcționare pentru restaurant; autorizația pentru schimbarea destinației casei de locuit; acordul legalizat al vecinilor pentru terasa restaurant și schimbare de destinație.
Intimata a răspuns recurentului prin adresele nr.5528/13.10.2008 și 6051/05.11.2008 că a executat casa de vacanță având autorizația de construcție nr.63/30.06.2008, iar lucrările în curtea casei de vacanță au fost edificate fără autorizație de construcție și că nu există autorizație pentru restaurant. De asemenea recurentului i s-a mai comunicat că în urma verificărilor s-a întocmit proces verbal de constatare și sancționare nr.1/7.10.2008.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit.i) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane,iar conform art.7 al.2 din Legea nr.544/2001 "refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor."
În cauză, cum a reținut și instanța de fond, autoritatea publică a răspuns reclamantului, iar conținutul acestor răspunsuri, chiar dacă nu s-a răspuns punctual, se circumscrie competențelor pe care această instituție le are prin raportare la cele solicitate de recurent.
De asemenea, susținerea recurentului potrivit căreia instanța de fond și-a dat cu "presupusul" în privința acordului de schimbare destinație,acordului legalizat al vecinilor și autorizației de funcționare pentru unități de alimentație publică, nu poate fi primită fiind de evident, față de legislația în vigoare că în lipsa autorizației de construcție nu putea exista o autorizație de schimbare de destinație sau acordul legalizat al vecinilor.
De altfel, inexistența acestor autorizații și acorduri la momentul solicitării rezultă și din adresa nr.34/163/18.05.2009 emisă de Inspectoratul Teritorial în Construcții Nord - Vest care comunică recurentului că pentru obiectivul anexe gospodărești, umbrar, vatră ceaun, etc. s-a emis în favoarea lui AC nr. 32/01.04.2009, iar pentru schimbarea de destinație din casă în pensiune turistică,CU nr.336/20.11.2008, cu necesitatea întocmirii unui plan urbanistic zonal.
În aceste condiții, răspunsurile la petițiile reclamantului, chiar dacă recurentul este nemulțumit de modul de rezolvare, nu echivalează cu un refuz nejustificat de soluționare a cererii sau cu un refuz de comunicare al informațiilor.
În ceea ce privește criticile recurentului referitoare la faptul că în procesul verbal de constatare și sancționare s-a omis să se stabilească măsuri de sistare a continuării lucrărilor și a activităților ilegale, aceste aspecte exced cadrului de reglementare a Legii nr.544/2001 și nu au constituit obiectul cauzei
Așa fiind, constatând că sentința atacată este legală si că motivele de recurs invocate de recurent nu sunt întemeiate, se va dispune, în baza art. 312 alin. (1) Cod procedura civilă, respingerea ca nefondat a recursului.
În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga pe recurent să plătească intimatului suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Cererea intimatului de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță urmează a fi respinsă deoarece acesta nu a declarat recurs, iar în atare situație admiterea unei astfel de cereri ar echivala cu înrăutățirea situației recurentului în propria cale de atac, ceea ce contravine dispozițiilor art.296 raportat la art.315.al.4 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentul,împotriva sentinței nr.415/CA din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Respinge cererea formulată de intimatul Primarul comunei privind acordarea cheltuielilor de judecată în primă instanță.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- în concept - 16.11.2009
- jud. fond. -
- tehnoredact. - 5 ex.
- 16.11.2009
3 com. 16.- cu:
- - 2
- PRIMARUL COMUNEI,
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Sotoc Daniela, Blaga Ovidiu
