Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 590/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.590/CA

Ședința publică din 13 noiembrie 2008.

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica

JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea

GREFIER - - -

Pe rol soluționarea recursului în contencios administrativ promovat de recurenta reclamantă - - cu domiciliul ales la av. - din C,-, -1,.C,.54, jud.C, împotriva sentinței civile nr.1064/24.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu, intimatul pârât - PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ POARTA ALBĂ - cu sediul în Poarte Albă, jud.C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta reclamantă, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.20786/2008 depusă la dosar și pentru intimatul pârât Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Poarta Albă, răspunde inspector în baza delegației de reprezentare nr.C2 -/12.10.2008 depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.87 și următoarele Cod procedură civilă.

Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.

Intimatul pârât prin reprezentantul său convențional depune la dosar întâmpinare pe care o comunică și apărătorului recurentei reclamante.

Apărătorul recurentei reclamante învederează instanței că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării formulată de intimatul pârât.

Întrebate fiind părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.

Curtea, luând concluziile părților potrivit cu care nu mai au cereri prealabile, în condițiile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.

Având cuvântul avocat, pentru recurenta reclamantă, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii contestației cu consecința anulării Deciziei nr.81/26.04.2007 și obligarea intimatului pârât la plata cheltuielilor de judecată în ce privește fondul cauzei, conform disp.art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă. Instanța de fond a reținut că, sancțiunea aplicată reclamantei este temeinică și legală deoarece aceasta a avut un comportament neadecvat funcției publice pe care o deține, însă nu a motivat în ce constă comportamentul și limbajul neadecvat. De asemenea instanța de fond a respins contestația pe considerentul că recurenta reclamantă a avut o atitudine necorespunzătoare însă fără să arate în considerente, așa cum impuneau disp.art.261 pct.5 Cod procedură civilă în referire la art.304 pct.7 Cod procedură civilă, în ce constă atitudinea necorespunzătoare.

Având cuvântul intimatul pârât, prin reprezentantul său convențional solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța ca temeinică și legală. Apreciază că, instanța de fond corect a avut în vedere motivele pentru care recurenta reclamantă a fost sancționată.

CURTEA:

Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ sub nr. 4379/118 din 08.05.2007 reclamanta în contradictoriu cu pârâtul PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ POARTA ALBĂ a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea Deciziei nr. 81/26.04.2007.

Motivând acțiunea, reclamanta învederează în esență că, este încadrată la autoritatea pârâtă în funcția de agent șef, iar în data de 07.03.2007 a înaintat o notă raport conducerii instituției solicitând, conform art.20 pct. "c" din HG nr. 1946/2004, acordarea a 5 zile libere cu plată pentru comemorarea împlinirii unui an de la decesul mamei sale, în data de 10.03.2007.

Învederează că solicitarea sa a fost aprobată în altă modalitate, respectiv concediu fără plată, apreciind acest drept ca un refuz, fapt pentru care a utilizat dreptul la audiență la superiorul persoanei care a făcut o nedreptate, relatând anumite nemulțumiri, sens în care s-a dispus trimiterea sa la comisia de disciplină.

Urmare acestor discuții, la propunerea comisiei de disciplină, s-a emis Decizia nr. 81/26.04.2007 prin care s-a aplicat sancțiunea disciplinară "mustrare scrisă", apreciată de contestatoare ca nelegală.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.554/2004, HG. nr.1946/2004 și Legea nr.293/2004, iar în susținerea cererii reclamanta a depus decizia nr. 81/2007.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât actul administrativ contestat a fost emis în baza cercetării disciplinare vizând comportamentul reclamantei, ce contravine Codului deontologic raportat la gradul profesional și funcția pe care aceasta o deține în unitate.

În conformitate cu dispozițiile art.13 alin.1 din Legea nr. 554/2004, pârâtul a depus documentația ce a stat la baza actului administrativ contestat (filele 35-55 dos.fond).

Sub aspect probator, la cererea reclamantei, în cauză s-a administrat proba testimonială cu martorii și, depozițiile acestora fiind consemnate la filele 82 și 83 din dosar.

Prin Sentința civilă nr.1064 din 24.06.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ a dispus respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca nefondată, pentru următoarele considerente, în esență:

Prin Decizia nr.81/26.04.2007 emisă de Directorul instituției pârâte, în conformitate cu art. 60 alin.1, art. 61 lit. "a", art. 62 lit. "a", art. 63, art. 64 alin.1, art. 66 și art. 67 din Legea nr. 293/2004 modificată și completată prin OUG nr. 47/2006, ale art. 33 din nr.2856/2004, și în baza referatului comisiei de disciplină nr. C2 16962/18.04.2007, reclamanta a fost sancționată cu "mustrare scrisă" pentru săvârșirea abaterii disciplinare, constând într-un comportament necorespunzător față de conducerea unității și șefii ierarhici, în sensul că nu a dat dovadă de stăpânire de sine, amabilitate, politețe și nu a vorbit respectos.

Art. 60 alin.1 din Legea nr. 293/2004 modificată și completată prin OUG nr. 47/2006 prevede că "încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare, indiferent de funcție sau de postul pe care îl ocupă, a îndatoririlor de serviciu ce le revin, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară.".

Potrivit art. 61 alin.1 lit."a". constituie abatere disciplinară "comportarea necorespunzătoare la serviciu, . care aduce atingere prestigiului instituției".

Concluzionează instanța că, din coroborarea probelor administrate (documentație, declarații martori) actul administrativ dedus judecății este legal și temeinic, abaterea disciplinară aplicată reclamantei se înscrise în prevederile ce vizează funcționarii publici cu statut special.

Împotriva sus-menționatei hotărâri a declarat recurs -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând instanței modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii contestației, cu consecința anulării Deciziei nr.81/26.04.2007, cu cheltuieli de judecată pentru faza recursului și fondul cauzei.

Motivând calea de atac, recurenta învederează în esență că, sancțiunea disciplinară ce i-a fost aplicată nu-și are temei, odată ce, i-a fost refuzat un drept solicitat anterior și care, era reglementat de art.20 pct."c" din nr.1946/10.11.2004, pentru care a atenționat conducerea intimatei că se consideră nedreptățită și că, se va adresa Ministerului Justiției.

Din nici unul dintre documentele prezentate de intimată, nu rezultă în mod clar care au fost cuvintele nepoliticoase folosite de recurentă sau limbajul indecent, cum de altfel, nu rezultă o atitudine lipsită de respect și un comportament necorespunzător, care să motiveze aplicarea vreunei sancțiuni, aceasta cu atât mai mult cu cât, înscrisurile întocmite cu prilejul cercetării disciplinare se contrazic.

Susține recurenta că, decizia contestată nu se fundamentează pe probe din care să rezulte fapta disciplinară reținută în sarcina sa, și astfel, nelegal instanța de fond a apreciat în sensul temeiniciei sale.

În acest context, apreciază recurenta că, hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală prin prisma dispozițiilor art.304 pct.7 și pct.9 Cod pr.civilă.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 12.10.2008, pârâtul Penitenciarul Poarta Albă solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, și pe cale de consecință menținerea hotărârii primei instanțe.

Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente, în esență:

Recurenta reclamantă în calitatea sa de încadrat al autorității intimate Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Poarta Albă, în funcția de agent șef, a fost sancționată cu "mustrare scrisă" pentru săvârșirea abaterii disciplinare, constând într-un comportament necorespunzător față de conducerea unității și șefii ierarhici, prin Decizia nr.81/26.04.2007 emisă de directorul instituției intimate, în conformitate cu art.60 alin.1, art. 61 lit. "a", art. 62 lit. "a", art. 63, art. 64 alin.1, art. 66 și art. 67 din Legea nr. 293/2004 modificată și completată prin OUG nr. 47/2006, ale art. 33 din nr.2856/2004, și în baza referatului comisiei de disciplină nr. C2 16962/18.04.2007.

Curtea reține că, potrivit art.60 al.1 din Legea nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, "încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici din sistemul administrației penitenciarelor, indiferent de funcția sau postul pe care-l ocupă, a îndatoririlor de serviciu ce le revin, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară, dacă faptele nu atrag răspunderea penală sau contravențională".

În același act normativ, legiuitorul a înțeles a stabili în conținutul art.61, abaterile disciplinare avute în vedere prin dispoziția sus-citată, astfel că, sunt considerate abateri disciplinare următoarele fapte:

"a) comportarea necorespunzătoare la serviciu, în familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale sau prestigiului instituției;

b).".

Caracterul măsurilor luate de intimată, precum și normele juridice menționate mai sus, atestă fără echivoc, împrejurarea că, abaterea disciplinară aplicată recurentei se înscrie în prevederile ce vizează funcționarii publici cu statut special, natura disciplinară a răspunderii recurentei, dar și caracterul de act administrativ sancționator, supus controlului de legalitate exercitat pe calea contenciosului administrativ.

În speță, din coroborarea probelor administrate - documentația și depozițiile martorilor audiați în cauză la propunerea recurentei - rezultă fără putință de tăgadă că, recurenta a săvârșit fapta ce i-a fost reținută în sarcină, iar singurul motiv de nelegalitate al deciziei emisă de autoritate - invocat de recurentă - ar viza "libertatea de opinie", față de refuzul de a-i fi fost soluționată pozitiv, cererea pentru participarea la comemorarea unui eveniment familial, și în legătură cu care recurenta a apreciat, în sensul aplicabilității dispozițiilor art.20 pct."c" din nr.1946/2004.

Așa fiind, Curtea apreciază că, în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut:

- fapta pentru care recurenta a fost sancționată prin decizia contestată;

- constatarea că, fapta sancționată constituie abatere disciplinară, conform art.60 al.1 cu referire la art.61 al.1 din Legea nr.293/2004;

- coroborând probele administrate în cauză, că actul este legal și temeinic deoarece abaterea disciplinară aplicată recurentei se înscrie în prevederile ce vizează funcționarii publici cu statut special.

Concluzionând sub aspectul celor sus-reținute, Curtea are în vedere că, instanța de fond a respectat întocmai dispozițiile cuprinse în art.261 pct.5 Cod pr.civilă atunci când a explicat motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat susținerile recurentei.

Pe de altă parte, Curtea reține că, actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare este emis de persoana competentă, pe baza propunerii cuprinse în Raportul Comisiei de disciplină, ca urmare a unei cercetări disciplinare efectuată în urma sesizării înregistrate sub nr.C2 14669/12.03.2007, ce a avut ca obiect atitudinea funcționarului public - în calitate de agent șef -, care era necesar să se conformeze prevederilor Ordinului nr.2794/C/08.10.2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciarelor, respectiv prevederilor art.5 al.1 și al.2 și art.6 al.1 cu referire la art.14.

Față de sus-menționatele rețineri, Curtea înlătură susținerile recurentei privind "nedreptățirea sa, ca expresie a exercitării dreptului constituțional la libera petiționare", deoarece, fondul cauzei ce are în vedere atitudinea funcționarului public și care a condus la emiterea Deciziei nr.18/26.04.2007 de către autoritate, nu poate fi apreciat prin comparație cu prevederile nr.1946/2004, la care face trimitere recurenta, în obiecțiunile formulate la Referatul Comisiei de disciplină, motivarea contestației înaintate instanței de fond și chiar recursul formulat împotriva sentinței recurate.

susținerile recurentei, Curtea apreciază că, prin acțiunea dedusă judecății s-a solicitat anularea deciziei de sancționare emisă de autoritatea publică, pe considerentul neîndreptățirii în momentul refuzului de acordare a 5 zile învoire plătită, solicitare întemeiată pe prevederile nr.1946/2004, fără a se fi invocat sau dovedit în sensul art.1169 Cod civil, motive de drept care să determine luarea unei astfel de măsuri, ori, în speță, este necesar a se avea în vedere că, decizia contestată privește comportamentul/atitudinea recurentei care a generat luarea măsurii sancționării împotriva sa.

Totodată, sunt de neprimit susținerile recurentei referitoare la nearătarea în considerentele documentelor prezentate "în mod clar a cuvintelor nepoliticoase folosite, limbajului indecent, atitudinii lipsite de respect și comportamentul necorespunzător", atât timp cât, din chiar declarațiile martorilor propuși de recurentă în circumstanțiere, rezultă că aceasta are o "fire impulsivă", împrejurare de fapt care nu poate conduce la o altă concluzie decât cea reținută de Comisia de disciplină în cadrul procedurii prealabile efectuate în cauză, și care a determinat aplicarea sancțiunii disciplinare.

Reține Curtea că, autoritatea emitentă a actului administrativ atacat, a respectat obligația de a motiva actul administrativ ca o garanție contra arbitrariului administrației publice, în sensul indicării elementelor de fapt și de drept ce sunt de natură a permite destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile și efectele deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate, astfel încât, și sub acest aspect, susținerile recurentei urmează a fi înlăturate.

În jurisprudența comunitară s-a reținut în mod constant că, amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat sau emis și de circumstanțele fiecărui caz, și numai o motivare insuficientă sau greșită ar fi considerată echivalentă lipsei motivării, astfel că, și sub acest aspect susținerile recurente apar ca fiind nefondate, și pe cale de consecință urmează a fi respinse.

Cum nu există motive pentru reformarea hotărârii recurate, văzând și dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, Curtea respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul în contencios administrativ promovat de recurenta reclamantă - - cu domiciliul ales la av. - din C,-, -1,.C,.54, jud.C, împotriva sentinței civile nr.1064/24.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ POARTA ALBĂ - cu sediul în Poarte Albă, jud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 13 noiembrie 2008.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Jud.fond:

Red.dec.jud./05.12.2008

Dact.Sz - 2 ex/05.12.2008

Președinte:Georgiana Pulbere
Judecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 590/2008. Curtea de Apel Constanta