Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 670/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 670
Ședința publică din data de 14 martie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 2: Rodica Filip
JUDECĂTOR 3: Eleonora
GREFIER:
S-au luat în examinare recursul formulat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR DIRECȚIA GENERALĂ A PENTRU FINANȚELOR PUBLICE B N împotriva sentinței civile nr. 179/CA pronunțată în data de 02 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr - în contradictoriu cu intimații, -, G, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ DE REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI contencios ADMINISTRATIV, INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE B- având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă reprezentanta recurentului, consilier juridic,.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentanta recurentului învederează instanței că nu are alte cereri de formulat.
Curtea în raport de dispoziții art. 150.pr. Civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului formulat, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii de chemare în garanție a recurentului pentru motivele expuse pe larg, relevând însă instanței că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 60-63 din pr. civilă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.179 din 2 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Bistrița Na admis acțiunea formulată de reclamanții, -, împotriva pârâților MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE B- Au fost obligați pârâții în solidar să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de concediu pentru anii 2004, 2005 și 2006 conform adresei nr.8226/1.10.2007 emisă de IPJ BNa ctualizate cu rata inflației de la data nașterii drepturilor până la plata efectivă a acestora.
A fost respinsă cererea formulată de reclamanții și.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva chematului în garanției Ministerul Economiei și Finanțelor, acesta din urmă fiind obligat să asigure și să vireze sumele acordate reclamanților.
În motivarea sentinței s-a reținut că potrivit art.37 alin.2 teza I din OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aceștia au dreptul la o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, acest drept luând naștere la 1 ianuarie 2094 data intrării în vigoare a ordonanței. Prin legile bugetare anuale dreptul la prima de vacanță a fost suspendat succesiv, până la 31 decembrie 2006, dar în opinia instanței de fond această suspendare nu echivalează cu desființarea dreptului. Întrucât prin legea nr.486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007 nu a mai fost prevăzută suspendarea aplicării dispozițiilor privind prima de concediu, în opinia tribunalului reclamanții sunt îndreptățiți să li se acorde acest drept pe perioada 2004, 2005 și 2006.
A fost respinsă acțiunea față de reclamanții și întrucât acestora li s-a recunoscut dreptul la prima de concediu printr-o altă hotărâre judecătorească.
În ceea ce privește chemarea în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, tribunalul a reținut că aceasta este justificată în temeiul art.4 și art.15 alin.1 din Legea nr.500/2002, dispoziții ce reglementează atribuțiile chematului în garanție privind inițierea unor proiecte de acte normative pentru majorarea cheltuielilor aprobate prin buget precum și privind elaborarea proiectului bugetului de stat și a proiectelor de rectificare a bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetare propuse de ordonatorii principali de credite.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.
A solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii de chemare în garanție.
În motivarea recursului s-a susținut că acest minister nu trebuie confundat cu bugetul de stat, rolul ministerului este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, cu respectarea procedurii prevăzute de art.21-27 din Legea nr.72/1996. În opinia recurentului, acesta nu poate fi obligat la plăți pentru salariații altor instituții sau ministere întrucât nu are calitate de angajator, nu are raporturi de serviciu cu aceștia.
S-a mai susținut că obligația stabilită în sarcina recurentului nu corespunde instituției chemării în garanție reglementată de art.60-63.pr.civ. întrucât acesta nu are obligația de garanție sau de despăgubire, o astfel de obligație s-ar putea institui numai în baza legii, a unui contract sau a unei obligații de restituire ceea ce nu este obiectul cauzei de față.
Recurentul, în susținerea recursului, face trimitere și la doctrina juridică în materie.
Curtea analizând recursul declarat reține că este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Chiar dacă Ministerul Economiei și Finanțelor nu participă în mod direct la raportul de serviciu dintre funcționarii publici și autoritatea publică corespunzătoare, cererea de chemare în garanție este justificată în considerarea atribuțiilor distincte și diferite pe care cele două ministere, respectiv Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, le au în materia planificării și administrării finanțelor publice.
Este evident că Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu poate dispune de alte fonduri decât în limita creditelor bugetare aprobate, astfel că asumarea unui angajament legal nu se poate face decât în cadrul unui aranjament bugetar, iar în cadrul unui astfel de aranjament Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine sarcina de a elabora fișa financiară, ca document necesar, pentru dezbaterea proiectului de modificare a legii bugetului (art.15 din Legea nr.500/2002).
În plus, din întreaga economie a art.19 din Legea nr.500/2002 și în special din conținutul lit.a și f reiese justificarea legitimării procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta fiind autoritatea care, ulterior aprobării bugetului cu clasificațiile corespunzătoare, pentru situații excepționale, cum este și aceea de a plăti drepturi salariale restante necuprinse în bugetul inițial, are obligația de a propune și justifica rectificarea bugetului de stat.
Deși potrivit art.47 alin.2 din Legea nr.500/2002, de principiu, alocațiile pentru cheltuieli de personal, așa cum au fost aprobate nu pot fi virate și utilizate în alte articole de cheltuieli, din întreg conținutul acestui articol rezultă că este posibilă virarea unor credite de la un capitol la altul, iar în acest sens rolul hotărâtor revine Ministerului Economiei și Finanțelor.
Prin urmare admiterea cererii de chemare în garanție este justificată tocmai pe atribuțiile acestui minister astfel că susținerile făcute în recurs și întemeiate pe conținutul art.14,17 și 18 din Legea nr.500/2002 sunt nefondate urmând a fi respinse.
Este evident că în măsura în care ordonatorii principali de credite nu sunt în măsură să asigure plata primelor de vacanță, aceștia vor fi obligați să solicite Ministerului Finanțelor Publice asigurarea alocațiilor corespunzătoare.
Drept consecință în temeiul art.20 din Legea nr.554 raportat la art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, menținând în întregime hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N împotriva sentinței civile nr.179 din 02 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din dat de 14 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
2 ex./26.03.2008
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip, Eleonora
