Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 717/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR.717/R-
Ședința publică din 05 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru JUDECĂTOR 2: Ioana Miriță
- - - JUDECĂTOR 3: Ioana Bătrînu
- - - JUDECĂTOR 4: Fabiola
- -- - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul SINDICATUL NATIONAL AL POLITISTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " cu sediul în B,-,.23, sector 2, împotriva sentinței nr.809 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B, nr.1A, sector 1, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE cu sediul în B, sector 5,- și INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE V cu sediul în Rm.V, Calea lui, nr.95, jud.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimatul pârât V reprezentat de avocat consilier juridic, lipsă fiind recurentul și ceilalți intimați.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul intimatului pârât V depune la dosar Hotărârea din 05.09.2007 emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precizând că nu are de formulat alte cereri prealabile.
Instanța constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra lui.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimatul pârât V, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței tribunalului ca fiind legală și temeinică, având în vedere precizările din întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 6.02.2008, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro " B - în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, Inspectoratul General al Poliției Române B și Inspectoratul Județean de Poliție V, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea acestora la plata sumei reprezentând spor de 30% din salariul de bază lunar, pe perioada 1.09.2002 - 31.03.2006, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, anularea situației create prin discriminare și obligarea IGPR și IPJ V la efectuarea retroactivă a mențiunilor corespunzătoare în evidențele privind salarizarea membrilor, cu plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii, s-a arătat că membrii de sindicat pe care îi reprezintă sunt angajați în cadrul și desemnați ca organe de cercetare ale Poliției Judiciare, numiți prin ordin al MIRA cu avizul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
In conformitate cu art.28 din nr.OUG43/2003, ofițerii de poliție judiciară detașați la Departamentul Național Anticorupție, primesc un spor de 30 % din salariul de bază lunar. Acest spor a fost menținut și după intrarea în vigoare a OUG nr.24/2004.
Actele normative prin care s-a stabilit acordarea acestui spor anumitor categorii de ofițeri de poliție judiciară conțin prevederi discriminatorii și care contravin dispozițiilor nr.OG137/2000.
Acordarea sporului de 30 % a fost motivată de necesitatea asigurării incoruptibilității ofițerilor de poliție judiciară detașați la DNA, această incoruptibilitate trebuind fi asigurată pentru toți ofițerii de poliție judiciară.
Potrivit art.2 alin.2 din nr.OG137/2000, sunt discriminatorii acele prevederi, critici sau practici aparent neutre, care dezavantajează anumite persoane față de alte persoane, în afară de cazul în care acestea sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere acestui scop sunt adecvate și necesare.
Reclamanții au aceleași atribuții ca ofițerii de poliție detașați în cadrul DNA, întrucât efectuează acte de urmărire penală, sub directa supraveghere a procurorului.
Nu există diferențe sub aspectul complexității, întrucât complexitatea unei cauze nu este dată de nivelul prejudiciului cauzat sau al sumei vehiculate drept mită, ci de ansamblul activităților și probelor ce trebuie administrate pentru aflarea adevărului și dovedirea vinovăției sau nevinovăției persoanei cercetate.
Pârâții au invocat în apărarea lor excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1.09.2002-7.02.2005, în raport de dispozițiile art.166 alin.1 din Legea nr.53/2003, excepția necompetenței materiale a instanței, conform art.3 pct.1 Cod pr.civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive a IGPR și excepția inadmisibilității acțiunii, pe dispozițiile art.31 din OG nr.2/2006 și nr.OG6/2007, iar, pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nu există discriminare în cauză.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința nr.809/17.06.2008 a respins excepția de necompetență materială invocată de IGPR B, a admis excepția neefectuării procedurii prealabile invocate de IPJ V și a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamanților.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut, examinând cu prioritate, în temeiul art.137 Cod pr.civilă, excepțiile invocate, că excepția de necompetență materială a Tribunalului Vâlcea, motivată pe temeiul art.3 pct.1 Cod pr.civilă, nu este justificată, deoarece, potrivit art.10 alin.1 și 3 din Legea nr.554/2004, modificată și completată, instanța competentă să soluționeze litigiul dedus judecății este secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui circumscripție se află localitatea de domiciliu a reclamanților, întrucât, în speță, nu s-a cerut anularea vreunui act administrativ emis de o autoritate publică centrală, ci acordarea unor drepturi de natură salarială.
Reclamanții sunt angajații unei instituții publice locale, respectiv IPJ V, raporturile de serviciu fiind încheiate cu această instituție.
În consecință, instanța a respins ca nefondată excepția de necompetență materială.
Referitor la excepția neefectuării procedurii prealabile, art.1 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, prevede că polițistul este funcționar public civil cu statut special, iar art.78 alin.1, că dispozițiile legii se completează cu cele cuprinse în Legea nr.188/1999 și alte acte normative în vigoare, aplicabile funcționarilor publici în situația în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislația specifică polițistului.
Potrivit art.31 alin.1 și 4 din OG nr.6/2007 privind măsurile de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporurilor, premiilor și a altor drepturi care se acordă funcționarului public este de competența ordonatorilor de credite.
Împotriva măsurilor dispuse de ordonatorul de credite asupra contestației, persoana în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.
În speță, deși instanța a cerut reclamantului să facă dovada că anterior introducerii acțiunii în justiție a solicitat conducerii IPJ V (ordonator terțiar de credite) să-i plătească drepturile de natură salarială ce fac obiectul litigiului, acesta nu s-a conformat.
În consecință, instanța a reținut că reclamantul nu a efectuat procedura prealabilă prevăzută de legea specială, fapt pentru care a admis excepția.
Constatând că una din excepțiile peremptorii invocate este fondată, tribunalul a reținut că este de prisos a se mai analiza și celelalte două excepții dirimante invocate, precum și de a se antama fondul cauzei.
Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat recurs, în termen legal, de către reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel.
- în mod greșit, instanța a respins acțiunea pe temeiul unei excepții ce nu-și avea aplicabilitate în cauză, deoarece obiectul acțiunii îl constituie acordarea unor drepturi de natură salarială și nu revocarea sau anularea unui act administrativ, sens în care erau incidente dispozițiile art.2 alin.1 pct.j din Legea nr.554/2004;
- instanța de fond s-a aflat în eroare atunci când a considerat că situația ce face obiectul dosarului nu conține prevederi discriminatorii cu privire la salarizarea membrilor de sindicat din cadrul IPJ V, ce contravin dispozițiilor OG nr.137/2000;
- nu este justificată, printr-un scop legitim dezavantajarea membrilor de sindicat prin neacordarea sporului de 30%, în perioada ce face obiectul cererii, având în vedere că nu există diferențe în ceea ce privește modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu. Singura diferență constă în faptul că polițiștii ce au calitatea de membrii ai Poliției judiciare au inclusiv răspunderea decizională în efectuarea urmăririi penale, mai precis ei dispun începerea urmăririi penale, reținerea preventivă a unei persoane, întocmirea de acte a finalizării urmăririi penale, în timp ce polițiștii detașați la DNA, nu au răspundere decizională, în cazul lor actele menționate fiind emise exclusiv de procuror;
- existând acest dezavantaj în neacordarea sporului salarial se creează discriminare, prin aplicarea unor norme discriminatorii.
Prin urmare, se impune admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii lor.
Examinând criticile aduse, pe care instanța le-a încadrat pe temeiul pct.9 art.304 Cod pr.civilă, dar și sub toate aspectele, conform art.3041Cod pr.civilă, se reține că recursul este nefondat, pentru cele ce se vor expune în continuare:
Referitor la prima critică, vizând greșita respingere a acțiunii pe excepția inadmisibilității, motivată prin inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr.554/2004-R, a cărei rezolvare face inutilă analiza celorlalte critici, care se referă la fondul cauzei neantamat, însă, de instanța de fond, prin prisma găsirii întemeiate a excepției despre care s-a făcut vorbire, se constată că, într-adevăr, soluția instanței de fond este legală și temeinică.
Temeiul în raport de care aceasta și-a motivat hotărârea nu a fost Legea nr.554/2004, dreptul comun în materia contenciosului administrativ, ci dispozițiile speciale aplicabile reclamanților - ce au calitatea de ofițeri poliție judiciară, respectiv OG nr.2/2006, aprobată prin Legea nr.417/2006 și OG nr.6/2007, aprobată prin Legea nr.232/2007.
Astfel, la art.31 din aceste acte normative se precizează, fără dubii, că soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporurilor, premiilor și a altor drepturi, care se acordă potrivit prevederilor acestora, sunt de competența ordonatorilor de credite.
Contestația se depune în termen de 30 zile de la comunicarea actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale și a altor drepturi (.), împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin.(1) persoana în cauză putând a se adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.
Deci, este instituită o obligație pentru funcționarul public vătămat prin neacordarea unui drept de natură salarială, ca anterior, adresării instanței de judecată, să solicite, în prealabil, ordonatorului de credite acordarea acestui drept.
Nefiind făcută o asemenea dovadă, după cum nici a vreunui refuz din partea ordonatorului de credite, în mod corect, judecătorul fondului a apreciat că acțiunea recurentului-reclamant este inadmisibilă, excepție în raport de care nu s-a mai intrat în cercetarea fondului cauzei, astfel că nu este justificată critica acesteia vizând greșita reținere de către instanța de fond a inexistenței vreunei forme de discriminare.
Față de dezlegarea dată pricinii, în excepție, a cărei încadrare a fost temeinic argumentată pe textele sus-menționate, celelalte critici dezvoltate în conținutul prezentei căi de atac, vizând însă fondul cauzei, nu mai pot fi analizate.
În consecință, curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul SINDICATUL NATIONAL AL POLITISTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " cu sediul în B,-,.23, sector 2, împotriva sentinței nr.809 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B, nr.1A, sector 1, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE cu sediul în B, sector 5,- și INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE V cu sediul în Rm.V, Calea lui, nr.95, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 septembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
18.09.2008
Red.IB
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Fabiola
