Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 727/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 727
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Loredana Albescu
JUDECĂTOR 2: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursurile promovate de reclamanții, A, I, I, G, A, R, G, de intervenienții și, precum și recursul promovat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ ambele îndreptate împotriva sentinței civile nr. 215 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat avocat G pentru toți recurenții - reclamanți și recurenții - intervenienți, cu delegație la dosar, recurentul - intervenient și consilier juridic cu delegație la dosar pentru recurenta - pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la data de 11 2009 s-a depus întâmpinare din partea recurenților - reclamanți și recurenților intervenienți la recursul promovat de recurenta - pârâtă, la data de 3 2009 s-a depus la dosar întâmpinare din partea recurentei -pârâte la recursul promovat de recurenții - reclamanți și recurenții - intervenienți, după care:
Instanța constată că cauză sunt promovate două recursuri după cum urmează;
- recursul promovat de reclamanți și intervenienți declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru;
- recursul promovat de pârâtă declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Av. Gh. primește un exemplar al întâmpinării depuse la dosar de pârâtă, consilier juridic primește un exemplar al întâmpinării depuse la dosar de reclamanți și intervenienți.
Părțile prezente în instanță arată că nu au de formulat cereri noi în raport de întâmpinările primite.
Nemaifiind chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Av. G având cuvântul pentru recurenții - reclamanți și pentru recurenții - intervenienți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Solicită acordarea drepturilor și pentru perioada 1.05.2005 - 30.10.2005 întrucât pentru această perioadă drepturile au fost suspendate și termenul de prescripție nu a curs. Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Recurentul - intervenient având cuvântul solicită admiterea recursului promovat de recurenții - reclamanți și intervenienți și respingerea recursului promovat de pârâtă.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta - pârâtă solicită admiterea recursului promovat de aceasta și respingerea recursului promovat de reclamanți și intervenienți.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor de față reține următoarele
Prin cererea înregistrată sub nr. 4515/110/ 28.10.2008 reclamanții, A, I, -, I, G, a, R, -, G, intervenienții și, au solicitat în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ pentru a fi obligată să aloce, să calculeze și să achite reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, drepturi prevăzute de art.31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr.188 / 1999, retroactiv și până la încetarea raporturilor de serviciu, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective
Prin sentința civilă nr. 215/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost admisă excepția prescripției pentru perioada 01.05.2004 -30.10.2005.
A fost admisă în parte acțiunea, privind pe reclamanții, A, I, -, I, G, a, R, -, G, intervenienții și în contradictoriu cu pârâtul Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă
A fost obligată intimata să achite reclamanților și intervenienților drepturi reprezentând sporuri salariale supliment post și supliment treaptă, în cuantumul stabilit de lege, sume ce urmează să fie actualizate cu rata inflației din momentul efectuării plății.
Instanța de fond reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripției s- apreciat că în conformitate cu art. 3 din Decretul nr.167/1958 a intervenit prescripția dreptului la acțiune în sens material, în ceea ce privește plata retroactivă sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru o perioadă mai mare de 3 ani de la data introducerii cererii urmând a fi admisă pentru perioada 01.05.2004 -30.10.2005
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de funcționari publici aflându-se în raporturi de autoritate cu Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de muncă și nu au beneficiat de drepturile prevăzute de art. 31 alin.1 lit. c și d din Legea nr.188/1999.
Cele două drepturi salariale respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare au fost alocate funcționarilor publici prin art.29 din Legea nr.188/1999, care după modificare și renumerotare a devenit art. 31.
Prin G nr.92/2004 acordarea acestor drepturi a fost suspendată până la data de 31.12.2006 prin art. 44 al acestui act normativ.
Având în vedere că G nr.92/2004 nu anulează dreptul ci doar suspendă obligația de executare a autorității publice constată că încetând suspendarea reclamanții redobândesc dreptul de a fi executată obligația legală, redevenind creditori în sensul Protocolului adițional nr.1 la Convenția pentru Apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Instanța a interpretat dispozițiile art.31 al.1 din Legea 188/1999 republicată, în sensul că acesta stabilește în mod generic compunerea salariului la care este îndreptățit funcționarul public, arătând că acesta include salariu de bază, sporul de vechime, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, situație în care sunt în imposibilitatea de a realiza prin intermediul instanței de judecată o creanță al cărui cuantum nu este stabilit de lege.
Împotriva sentinței 215/16 februarie 2009 au declarat recurs reclamanții, A, I, -, I, G, a, R, -, G și intervenienții și criticând sentința recurată sub aspectul dispoziției privind admiterea excepției prescripției la acțiune pentru perioada 01.04.2004 - 31.10.2005. Arată recurenții că au fost împiedicați a-și valorifica dreptul de creanță întrucât anual, drepturile prevăzute de art. 31 lit. c și d din Legea 188/1999 au fost suspendate. Ca atare, fiind suspendat prin voința legiuitorului exercițiul dreptului, termenul de prescripție nu a curs. Invocă recurenții că în alte cauze, aflate pe rolul altor instanțe (spre exemplu Tribunalul Dolj ) nu s-a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune.
Un alt motiv de recurs vizează neacordarea drepturilor solicitate până la încetarea raportului de servicii și implicit a calității de funcționar public, recurenții apreciind că în mod netemeinic instanța de fond a respins cererea formulată în sensul menționat.
Împotriva sentinței 215/16 februarie 2009 a formulat recurs și pârâta B apreciind-o ca fiind nelegală. Astfel, se arată că legiuitorul nu a stabilit la art. 31 din Legea 188/1999 în ce procent să fie acordat suplimentul de treaptă și suplimentul postului, nu a fost stabilită nici procedură privind modul de calcul și acordare sporurilor solicitate de reclamanți și că începând cu anul 2001, prin Legea bugetului de stat s-a stabilit că plata drepturilor salariale să se facă în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație.
În cauză au formulat întâmpinare atât cât și reclamanții - intervenienți, solicitând fiecare respingerea recursului declarat de partea potrivnică.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, Curtea constată fondat recursul declarat de B, apreciind nefondat recursul declarat de reclamanți și intervenienți, pentru următoarele considerente:
Prin art. 29 din Legea 188/1999 (art. 31 după republicare 2004) sunt stabilite elementele salariului funcționarilor publici în care, așa cum susțin și reclamanții, sunt incluse, ca elemente salariale, suplimentul postului și suplimentului gradului (suplimentar corespunzător treptei de salarizare după modificarea realizată prin Legea 251/2006).
Potrivit alin. 3 al art. 29 (alin. 3 al. art. 31 după republicare din 2004) salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Interpretând sistematic dispozițiile legale menționate rezultă fără echivoc că elementele componente ale salariului urmează a fi cuantificate prin sistemul unitar de salarizare pentru funcționarii publici, act normativ care nu a intrat încă în vigoare.
În lipsa legii pentru stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici au fost adoptate legii speciale anuale care reglementează sistemul de salarizare ale funcționarilor publici. Astfel pentru anul 2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici a fost reglementat prin OUG82/2004, pentru anul 2005 prin OUG92/2004, pentru anul 2006 prin OG2/2006, pentru anul 2007 prin OG 6/2007 iar pentru 2008 prin OG 9/2008 prin care a fost modificată OG6/2007, aceste din urmă două acte normative menționând în chiar conținutul lor că reglementează sistemul de salarizare pentru funcționarii publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare.
Așadar, în raport cu dreptul comun care este reprezentat de Legea 188/1997 în materia salarizării sunt aplicabile exclusiv dispozițiile actelor normative speciale care reglementează elementele sistemului de salarizare până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare pentru funcționarii publici, respectiv legile temporare care au fost deja enumerate.
Stabilind legea aplicabilă instanța constată că în sistemul de salarizare consacrat prin legile speciale nu sunt cuprinse cele două elemente prevăzute în legea generală, respectiv suplimentul postului și cel al gradului (treptei de salarizare).
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar reține ca fiind aplicabile dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. e, (31 lit. c, d) din Legea 188/1999, aceste sporuri nu sunt determinate de legiuitor și nu se consacră nici criterii de determinare a acestora, fiind reglementate la nivel de principiu. acestora constituie atribuție a legiuitorului iar instanța nu se poate substitui acestuia decât cu încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat consacrat prin art. 1 (4) din Constituția României.
În acest sens este și decizia Curții Constituționale nr. 820/2008 în cuprinsul căruia s-a reținut expresis verbis că instanțele judecătorești nu au competența să înlocuiască acte normative cu norme create pe cale judiciară sau prevederi cuprins în alte acte normative, astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării unui drept care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă. Mai mult dispoziția instanței de fond nu poate fi pusă în executare cât vreme legea nu a precizat nici un cuantum.
Din această perspectivă, recursul B apare ca fiind fondat și în consecință instanța în temeiul art. 312 cu art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii privind acordarea suplimentului postului și suplimentul treptei pentru perioada ulterioară datei de 30 octombrie 2005.
Pentru motivele mai sus evocate, reținând în esență că instanța nu au competența de a cuantifica sporurile reglementate de art. 31 din Legea 188/1999, Curtea urmează a înlătura motivul de recurs invocat de recurenți sub aspectele acordării acestor sporuri până la încetarea raporturilor de serviciu.
În ce privește apărările ce vizează soluționarea excepției prescripției, instanța apreciază că sunt lipsite de fundament juridic. Legile anuale de salarizare nu au suspendat exercițiul dreptului locațiunii, instanța de fond în mod corect apreciind incidența art. 3 din Decretul 167/1958.
În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul declarat de reclamanți și intervenienți, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ declarat de reclamanții, A, I, I, G, A, R, și recurenții - intervenienți și împotriva sentinței civile nr. 215 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Admite recursul contencios administrativ promovat de recurenta pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ B împotriva sentinței mai sus citate.
Modifică în parte sentința, în sensul că:
Respinge ca nefondată cererea privind acordarea de drepturi salariale reprezentând sporul de supliment post și supliment treaptă, aferente perioadei ulterioare datei de 30.10.2005.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi25 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Red.
tehnored. 8 ex.
06 oct. 2009
Președinte:Loredana AlbescuJudecători:Loredana Albescu, Maria Violeta Chiriac, Lăcrămioara
