Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 759/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr--28.02.08
DECIZIA CIVILA Nr. 759
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Cristian Alexandru Dacu
JUDECĂTOR:- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, G, împotriva sentinței civile nr. 372 din 25 martie 2008,pronunțată de Tribunalul C-S, în dosar nr-. privind pe intimata pârâtă PRIMĂRIA PRIN PRIMAR, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999)
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând lipsa părților și având în vedere că în temeiul dispozițiilor art. 242 Cod procedură. civilă a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă,instanța constată cauza în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 372 din 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul C-.S în dosar nr- s-a espins acțiunea formulată de reclamanții, G, împotriva pârâtei Primăria, prin Primar.
Pentru a pronunța această sentință,instanța a reținut următoarele:
Prin contractul/acordul colectiv de muncă nr. 659/13.04.2006&36/04.05.2006 înregistrat la sub nr. 1475/05.05.2006, încheiat între Primăria com., prin Primar, pe de o parte, și funcționarii publici și personalul contractant din cadrul Primăriei, reprezentați prin Sindicatul, pe de altă parte, s-a prevăzut că salariații beneficiază de drepturi constând în: 200 lei lunar pentru menținerea sănătății, securității muncii și asigurarea protecției "salarității", precum și refacerea capacității de muncă; 300 lei pe trimestru pentru o ținută decentă și asigurarea unei imagini corespunzătoare în raport cu publicul și instituțiile cu care colaborează; 150 lei net pentru sărbătorile de Paști; 150 lei net pentru sărbătorile de
Conform susținerilor reclamanților-ce au calitatea de funcționari publici în cadrul Primăriei com., aceste drepturi nu au mai fost acordate din ianuarie 2007.
Contractul reprezintă legea părților(art. 969 al 1.c iv.), însă părțile nu pot conveni decât asupra drepturilor de care ele pot dispune.
Acordul colectiv a fost încheiat de către Primăria com..
Potrivit dispozițiilor art. 77 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Primăria nu are atribuții referitoare la aprobarea bugetului, prin urmare nu poate conveni prin contracte acordarea de drepturi bănești care să greveze bugetul.
Potrivit dispozițiilor art. 36 al (4) din Legea nr. 215/2001, consiliul local este cel care aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
La dosar nu s-a depus nicio hotărâre de consiliu local prin care să se dispună acordarea unor drepturi bănești către funcționarii publici, în condițiile în care numai consiliul local poate, în mod legal, să atribuie astfel de sume.
Acțiunea este nefondată și pentru alte considerente, ce urmează a fi expuse:
Potrivit dispozițiilor art. 12 al 1 din Legea nr. 160/1996, contractele colective de munca se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Acest text de lege trebuie analizat în corelare cu art. 1 din Legea nr. 130/1996, care prevede că acest contract colectiv de munca este convenția încheiată între patron sau organizația patronala, pe de o parte, și salariați, -, de cealaltă parte- și că în sensul prezentei legi, prin termenul de patron se înțelege persoana fizica și persoana juridică care angajează salariați prin încheierea contractelor individuale de munca.
Calitatea de salariat o are, așa cum rezultă din dispozițiile Codului muncii (art. 10) persoana fizică ce încheie contractul individual de munca cu angajatorul - persoană fizică sau juridică.
Funcționarii publici sunt persoanele numite, în condițiile legii, într-o funcție publică( art. 2 al 2 din Legea nr. 188/1999). Deși în cazul funcționarului public există un acord de voințe întrucât numirea unei persoane în calitatea de funcționar public se realizează numai cu consimțământul său, nu ne aflăm în prezența unui contract individual de muncă, în accepțiunea Codului muncii, ci a unui contract de drept public sau de drept administrativ, astfel cum a fost definit în doctrină, în cazul căruia libertatea contractuală a părților este suplinită de legiuitor.
În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 30 al 3 din Legea nr. 188/1999 salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici.
Din analiza dispozițiilor legale mai sus enunțate, se desprinde concluzia că poate încheia contracte colective de muncă numai personalul angajat cu contract individual de muncă. Funcționarul public, neputând încheia contract individual de muncă, prin care să își negocieze, printre altele, condițiile de salarizare, cu atât mai mult, nu poate încheia nici contract colectiv de muncă, cu ocazia căruia ar putea eluda dispozițiile legale de salarizare.
Drepturile salariale ale funcționarilor publici sunt suportate de la bugetul de stat sau bugetele locale și se impune ca acestea să fie stabilite prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective.
Pentru considerentele mai sus arătate, și anume pentru că Primăria nu are atribuții de aprobare a bugetului care să o îndrituiască să greveze acest buget, prin asumarea de obligații, și pentru că funcționarii publici, neîncheind contracte individuale de muncă, nu pot încheia contracte colective și, în aceste condiții, contractele colective încheiate de ei nu produc efect,tribunalul a respins acțiunea reclamanților ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, G și au solicitat modificarea sentinței și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În drept, reclamanții și-au întemeiat recursul pe dispozițiile prevederilor art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea recursului se că sentința este nelegală și netemeinică, având în vedere că reclamanții au încheiat cu Primăria, Contractul Colectiv de Muncă nr.659/2006, în care s-au prevăzut numite drepturi bănești care nu sunt prevăzute de lege, dar acest contract constituie legea părților și este obligatoriu să fie pus în executare fiind înregistrat și la.S sub nr.1475/2006.
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârii instanței de fond prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect stare de fapt, pe baza actelor și probelor de la dosar, în mod legal a respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Prima instanță a avut în vedere dispozițiile art.12 alin. 1 din legea nr.160/1996 care prevăd că, contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, dar prin contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispozițiile legale.
Or, conform art.30 alin. 3 din legea nr.188/1999 republicată,privind Statutul Funcționarilor Publici se prevede că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici.
Rezultă din cele de mai sus că,Contractul Colectiv de Muncă încheiat între funcționarii publici și instituțiile unde lucrează, nu se pot prevedea clauze referitoare la drepturi bănești care se stabilesc prin legi speciale.
Pentru aceste considerente, instanța constată că motivele de recurs invocate de reclamant sunt neîntemeiate,astfel, că în temeiul prevederilor art.312 pct.1 din Codul d e procedură civilă instanța va respinge recursul acestora ca nefundat și va menține sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, G, împotriva sentinței civile nr. 372 din 25 martie 2008,pronunțată de Tribunalul C-S, în dosar nr-.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2008
PREȘEDINTE, Pentru JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
A în CO
Semnează Președinte Secție
-
GREFIER
Prima instanță Tribunalul C-S - Judecători -,
Red. -15.07.2008
Tehnored LM-16.07.2008
2 expl/SM
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Cristian Alexandru Dacu
