Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 938/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-DECIZIENR. 938/R-

Ședința publică din 17 Octombrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător

JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu

JUDECĂTOR 3: Dumitru

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtulINSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în Pitești,- județul A, împotriva sentinței civile nr.362/CA din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în - B,-,MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR LA SEDIUL- Pitești,-, Județul A și intimații - reclamanți,- toți cu domiciliul ales la Cabinet avocat, din P,-, Județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier - juridic pentru recurentul - pârât în baza delegației de la dosar și avocat pentru intimații - reclamanți în baza împuternicirii avocațiale de la dosar

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:

Reprezentantul recurentului - pârât arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Avocat, având cuvântul pentru intimații - reclamanți nu are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea, în raport de această împrejurare constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia pe fond.

Consilier - juridic, având cuvântul pentru recurentul - pârât solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii capătului de cerere privind prima de vacanță.

Avocat, având cuvântul pentru intimații - reclamanți solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțată de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față:

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 28.02.2008, reclamantul, -, au chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul de Politie al Județului A, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea pârâtului Inspectoratul de Politie al Județului A la plata primei de vacanță pe perioada 2004 - 2006, actualizată în raport de indicele de inflație, calculată în raport de perioada lucrată efectiv de fiecare, obligarea acesteia la plata sporului de fidelitate, prevăzut de art.6 OG nr.38/2003 actualizată conform indicelui de inflație și calculat în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare și obligarea Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure fondurile necesare plății, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, au arătat că în perioada 2004 - 2006, au fost salariați ai Inspectoratul de Politie al Județului A având calitatea de funcționari publici cu statut special, astfel că beneficiază de prevederile art.37 din OG nr.38/2003, privind acordarea primei de vacanță și a sporului de fidelitate.

Dreptul la prima de concediu a fost suspendat, succesiv, prin legile anuale ale bugetului de stat, începând cu anul 2001, iar sporul de fidelitate, a fost suspendat în anul 2005.

Însă, suspendarea nu echivalează cu înlăturarea dreptului acordat prin lege, atâta vreme cât nu a intervenit o reglementare sub acest aspect.

S-a mai arătat că prin decizia nr.XII/5.02.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit perioada pe care se acordă prima de vacanță, respectiv 2004-2006.

Având în vedere că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea de administrator general al bugetului de stat, reclamanții consideră că acesta împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative sunt obligați să găsească sumele financiare necesare plății drepturilor solicitate.

Tribunalul Argeș - Complet specializat în contencios administrativ - fiscal, prin sentința nr.362/CA/11.06.2008, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor, a respins excepția lipsei de interes a Ministerul Economiei și Finanțelor, a respins excepțiile prematurității acțiunii și a lipsei de interes a acțiunii invocate de Inspectoratul de Politie al Județului A, a admis în parte acțiunea reclamanților, obligând pârâții Inspectoratul de Politie al Județului A și Ministerul Internelor și Reformei Administrative să plătească reclamanților prima de vacanță, pe perioada 2004 - 2006 și sporul de fidelitate pe 2005, actualizate în raport de perioada în care fiecare reclamant a avut calitatea de funcționar public cu statut special, timpul efectiv lucrat și dreptul la concediul de odihnă avut și efectuat, a respins cererile de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor. formulate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Politie al Județului

Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor este întemeiată, pe considerentul că pârâtul a fost chemat în judecată să asigure fondurile necesare nu din bugetul propriu, ci al statului.

Referitor la prima de concediu, s-a reținut că eclamanții au fost angajații Inspectoratul de Politie al Județului, ca polițiști, având calitatea de funcționar public cu statut special.

Dreptul la prima de vacanța este reglementat de art.37 alin.2 din nr.OG38/2003.

Potrivit dispozițiilor art. 53 din Constituția României "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, sănătății ori moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într- societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat- să fie aplicată, în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății".

Dispozițiile constituționale invocate reprezintă o garanție a protecției juridice a drepturilor omului, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți cetățenești fiind permisă autorităților publice, doar pentru situații de excepție și numai condiționat.

Chiar dacă restrângerea se poate realiza doar prin lege, acesteia nu îi este permisă atingerea substanței, conținutului normativ, decât dacă se impune pentru situațiile strict și limitativ enumerate de dispozițiile constituționale menționate.

Prima de concediu pentru categoria de personal din care face parte reclamantul este prevăzută în art. 33 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, potrivit căruia "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat", precum și în nr.OG38/2003, art.37 alin.2, care reglementează salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.

Acest drept nu a mai fost însă acordat funcționarilor publici începând cu anul 2001, fiind suspendate dispozițiile art. 33 din Legea nr. 188/1999 prin OUG nr. 33/2001. În prezent, textul de lege care prevede dreptul la prima de concediu este suspendat până la 31 decembrie 2006, potrivit art. 5 alin.5 din Legea nr. 379/2005 bugetului de stat pe anul 2006.

În raport de dispozițiile constituționale enunțate, potrivit art. 3 din OUG nr. 33/2001, precum și cele ale subsecventelor acte normative prin care s-au suspendat dispozițiile referitoare la acordarea primei de concediu de odihnă contravin situațiilor expres și limitativ enumerate de art. 53 din Constituția României și aduc o atingere a principiului protecției juridice a drepturilor omului.

Pe de altă parte, un drept deja câștigat nu poate fi restrâns sau retras decât printr-un act normativ cu aceeași putere.

Pentru considerentele invocate, tribunalul a apreciat caracterul întemeiat al acțiunii, motiv pentru care aceasta va fi admisă.

In ceea ce privește perioada pentru care prima de vacanță este datorată, se constată și reține că această chestiune a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.XII/5.02.2007, potrivit căreia prima de vacanță se cuvine polițiștilor pe perioada 2004-2006.

Dreptul la plată a fost reglementat și prin nr.OUG146/2007.

Drept consecință, în raport de aceste dispoziții legale, urmează ca pârâtul Inspectoratul de Politie al Județului să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2004-2006, actualizată, calculată în raport de timpul efectiv lucrat, dreptul la concediul de odihnă avut și efectuat.

Cu privire la pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, se constată și reține că acesta a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite, în al cărui buget este cuprins și bugetul pârâtului Inspectoratul de Politie al Județului, în vederea obligării la asigurarea fondurilor necesare plății drepturilor reclamanților. Obligația îi revine și în raport de dispozițiile nr.OUG146/2007.

In ceea ce privește cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanți, precum și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, formulată de Inspectoratul de Politie al Județului, se constată și rețin că sunt întemeiate.

Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea de administrator general al bugetului statului, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ordonatorilor de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale și asigură fondurile necesare ordonatorilor de credite în vederea plății drepturilor salariale funcționarilor publici.

Ministerul Economiei și Finanțelor a fost chemat în judecată și în garanție pentru a fi obligat la plata sumelor solicitate prin acțiune, nu din propriul buget, ci în calitate de reprezentant al Statului Român.

În această calitate va fi obligat să asigure fondurile necesare plății primei de vacanță, pretinsă și acordată de către instanță.

3. Referitor la sporul de fidelitate.

Acest spor este reglementat de art.6 din nr.OG38/2003 și se acordă în raport cu vechimea în muncă, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Acest drept a fost suspendat la plată prin nr.OUG118/2004, aprobată prin Legea nr.28/2005.

Începând cu anul 2006 s-a reluat plata acestui spor.

Pentru aceleași argumente, ca cele reținute la pct.2 privitor la prima de vacanță, urmează a se admite și acest capăt de cerere.

Nu s-au făcut dovezi de plată voluntară a drepturilor pretinse.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, tribunalul constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 28 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, HG nr. 208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală, HG nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerul Economiei și Finanțelor, ministerul are atribuții ce privesc elaborarea proiectului bugetului de stat,iar nu alocarea sumelor de bani.

Urmează a respinge excepțiile lipsei de interes a acțiunii formulate de reclamanți.

Urmează a respinge excepțiile prematurității acțiunii și a lipsei de interes a acțiunii invocată de Inspectoratul de Poliție al Județului

Urmează a admite în parte acțiunea formulată de reclamanți.

Urmează a obliga pe pârâții Inspectoratul de Poliție al județului A și Ministerul Internelor și Reformei Administrative să plătească reclamanților prima de vacanță pe perioada 2004-2006 și sporul de fidelitate pentru anul 2005 actualizate, în raport de perioada în fiecare reclamant a avut calitatea de funcționar public cu statut special, timpul efectiv lucrat și dreptul la odihnă avut și efectuat.

Urmează a respinge cererile de chemare în garanție formulate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al județului

Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat recurs în termen legal de către pârâtul Inspectoratul de Politie al Județului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, astfel:

- în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamanților, fără a avea în vedere că prima de vacanță pe anul 2004 a fost plătită acestora în luna iunie 2008, conform OUG nr.146/2007, iar pe anii 2005 - 2006, urmează a fi plătită în octombrie 2008, astfel că acțiunea acestora este lipsită de interes și rămasă în parte fără obiect;

- în mod greșit, a fost admisă acțiunea reclamantului și care au beneficiat de acest drept pe anii 2004 - 2005, deoarece în anul 2006 s-au pensionat.

În concluzie, se impune admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, cel puțin, cu privire la reclamanții menționați ca fiind neîndreptățiți să primească aceste drepturi.

Examinând recursul, prin prisma criticilor aduse pe temeiul invocat, dar și sub toate aspectele, conform art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că acesta este fondat, însă,pentru cele ce se vor expune în continuare.

Referitor la prima critică se constată că, într-adevăr reclamanții au făcut dovada calității de angajați ai Inspectoratul de Politie al Județului, astfel că, potrivit art.33 pct.2 din Legea nr.188/1999 - privind Statutul funcționarilor publici și ai OG nr.38/2003/ aceștia au dreptul la o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.

Această prevedere a fost, însă, suspendată succesiv, prin legile anuale ale bugetului de stat, începând cu 2001 - până la 31.12.2006, suspendare temporară - dovada reluarea plății începând cu anul 2007.

Însă, această suspendare nu echivalează cu înlăturarea dreptului, decât prin încălcarea principiului protecției financiare a drepturilor omului și, prin urmare, s-au transforma un drept prevăzut într-o obligație lipsită de conținut, într-un drept viciat din substanța sa, și practic, lipsit de valoare.

Ca atare, solicitarea intimaților - reclamanți este justificată, dovadă că prin Ordinul nr.146/2007, s-a reluat plata acestui drept.

Însă, recurentul - pârât nu a adus probe din care să rezulte că s-a achitat acest drept în integralitatea sa, respectiv 2004 -2006, actualizat conform indicelui de inflație, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant.

De asemenea, și în privința sporului de fidelitate reglementat de art.6 OG nr.38/2003, reclamanții au justificare legală.

În ceea ce privește excepțiile invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor privitoare la lipsa calității sale procesuale pasive și a inadmisibilității cererii de chemare în garanție, Curtea le apreciază ca neîntemeiate, întrucât, în adevăr, raporturile din reclamanți și Ministerul Economiei și Finanțelor nu trebuie primite ca raporturi juridice directe, de natura celor legate între angajator și angajați și ca raporturi determinate de administrarea alocațiilor bugetare și obligativitatea asigurării plății drepturilor născute în baza legilor și a hotărârilor judecătorești, în virtutea principiului clasificației bugetare.

Astfel, din acest punct de vedere cererea Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Politie al Județului de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru ca, în raport de dispozițiile Legii 500/2002 acesta să participe la elaborarea proiectelor de buget necesare asigurării plății drepturilor solicitate de reclamanți este justificată.

Ca atare având calitatea de administrator general al bugetului statului, atribuțiile sale impun obligația elaborării proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetare ale ordonatorilor principali și secundari de credite, deși obligația derivă din calitatea de reprezentant al statului și în baza unui raport juridic direct. Acesta este sensul interpretării date de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Politie al Județului, și nu cel susținu de pârât în apărarea sa, și acceptat de către instanța de fond.

Având în vedere că intimații - reclamanți și nu au făcut dovada contrară față de susținerea regăsită în ultima critică a prezentei căi de atac, curtea o apreciază ca întemeiată.

În consecință, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 și 3 Cod pr.civilă, urmează să admită recursul, să modifice în parte sentința în sensul că va respinge acțiunea reclamanților și și va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor admițând cererea de chemare în garanție a acestuia, obligându-l la asigurarea fondurilor necesare plății, cu menținerea în rest a sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de pârâtulINSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în Pitești,- județul A, împotriva sentinței civile nr.362/CA din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâțiMINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVEcu sediul în - B,-,MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR LA SEDIUL- Pitești,-, Județul A și intimații - reclamanți,- toți cu domiciliul ales la Cabinet avocat, din P,-, Județul

Modifică în parte sentința, în sensul că respinge acțiunea reclamanților și.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive aMINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELORși admite cererea de chemare în garanție a și în consecință îl obligă să asigure fondurile necesare plății.

Menține în rest sentința.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red.

TC/4 ex.

4.11.2008

jud fond.

Președinte:Ioana Miriță
Judecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 938/2008. Curtea de Apel Pitesti