Litigiu privind magistrații. Sentința 54/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- - 29.12.2008

SENTINȚA CIVILĂ Nr.54

Ședința publică din 18 februarie 2009

PREȘEDINTE: Răzvan Pătru

GREFIER: - -

Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, având ca obiect litigiu privind magistrații.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 februarie 2009 prin care s-a amânat pronunțarea la data de 18 februarie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. La data de 13 februarie 2009 reclamantul a depus concluzii scrise.

CURTEA

În deliberare, constată că:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr. 1433/59/29.12.2008, reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii - secția pentru procurori, solicitat ca, prin hotărârea ce va fi pronunțată, să se constate nulitatea parțială a Hotărârii din data de 04.12.2008 a secției pentru procurori din cadrul în ceea ce privește transferul doamnei procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și, pe cale de consecință, să se dispună anularea acesteia și restabilirea situației anterioare pentru următoarele motive:

- Încălcarea art. 32 din Regulamentul privind concursul pentru
promovarea judecătorilor și procurorilor adoptat prin Hotărârea nr.621/2006;

- Încălcarea art. 3 din Regulamentul privind transferarea judecătorilor și procurorilor adoptat prin Hotărârea nr. 193/09.03.2006, prin care a fost abrogată hotărârea 484/19.10.2005;

- Încălcarea art. 1 din protocolul 1 Convenției Europene a Drepturilor Omului prin neluarea în considerație a "speranței legitime" șl încălcarea hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4232/2007.

- Încălcarea art. 115 din Constituția României;

- Refuzul de a soluționa în termen legal cererea reclamantului de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare precum și "de îndată";

- Instituirea de către a unui tratament discriminatoriu de natură a-l dezavantaja și a soluționa favorabil cererea de transfer.

- Inadmisibilitatea cererilor de transfer a magistratului generată de lipsa dreptului de a funcționa la instanța la care se solicită transferul.

În fapt, reclamantul este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, și în această calitate, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale prevăzute de art. 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, a participat la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție vacante la parchetele de pe lângă tribunale organizat de către pârât la data de 05.10.2008, opțiunea exprimată în scris fiind de promovare efectivă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

La concursul de promovare efectivă în funcții de execuție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș au fost înscriși 5 procurori, însă la concurs au participat efectiv doar 3 procurori care au obținut următoarele rezultate:, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara - nota 8,90; reclamantul -, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara - nota 8,55 și, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara - nota 7,80.

Pârâtul pretinde că a scos la concurs pentru promovarea efectivă la -Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș doar un singur post vacant, astfel încât prin Hotărârea nr. 1277/13.11.2008 a fost dispusă doar promovarea doamnei procuror începând cu data de 01.12.2008.

Reclamantul, întrucât a obținut al doilea rezultat după doamna procuror, a solicitat pârâtului, în temeiul art. 30 din Hotărârea Plenului nr. 621/21.09.2006 (Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcții de execuție) valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare în funcție de execuție din data de 05.10.2008, cererea fiind înregistrată sub nr- la pârât.

La Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișs -a vacantat, începând cu data de 24.11.2008 (prin aprobarea cererii de pensionare a domnului de către prin hotărârea nr. 1012/09.10.2008 - Anexa 1) - 1 post, vacantarea acestuia intervenind ca urmare a eliberării prin pensionare a domnului.

Deși dreptul reclamantului de a valorifica rezultatul obținut la examenul de promovare din data de 05.10.2008 s-a născut la data de 24.11.2008, dată la care s-a publicat Decretul Președintelui României nr. 1146/18.11.2008 - Anexa 2 - în Monitorul Oficial nr. 782/24.11.2008, acestui drept efectiv fiindu-i aplicabile prevederile legale și principiile de prioritate stabilite până la acea dată, conform principiului "tempus regit actum" consacrat și de jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia secției de contencios administrativ și fiscal nr. 2521/2006) Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, prin Hotărârea Plenului din data de 17.12.2008, respingerea cererii de valorificare.

n fundamentarea soluției - care nu a fost publicată până în prezent, a reținut, probabil, că respingerea cererii de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare se datorează faptului că la data discutării cererii reclamantului nu exista niciun post vacant datorită transferului aprobat la data de 04.12.2008 a doamnei procuror, cerere care deși a fost concurentă cu a reclamantului, a fost soluționată, cu încălcarea legii, înaintea cererii acestuia, ducând la imposibilitatea reclamantului de a valorifica rezultatul obținut la concursul de promovare din data de 5.10.2008.

Reclamantul consideră că respingerea cererii sale de valorificare este nelegală pentru următoarele motive:

1. Încălcarea art.32 din Regulamentul privind concursul pentru promovarea judecătorilor și procurorilor adoptat prin Hotărârea nr.621/2006.

Coroborând dispozițiile art.32 din Regulamentul privind concursul pentru promovarea judecătorilor și procurorilor cu cele ale art.43 din Legea nr. 303/2004 și cu dispozițiile Regulamentului privind transferarea judecătorilor și procurorilor, examenul de promovare este organizat în vederea ocupării posturilor vacante în momentul organizării examenului/concursului, dar și a celor ce urmează a se elibera în termenul de decădere expres prevăzut, candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute de art.27 din Regulamentul de organizare a examenului putând să valorifice examenul în termenul de decădere de 6 luni.

2. Încălcarea art.3 din Regulamentul privind transferarea judecătorilor și procurorilor, adoptat prin hotărârea 193/9.03.2006.

Dacă între criteriile expres și limitativ prevăzute de anterioara reglementare referitoare la transferul judecătorilor și procurorilor, adoptată prin Hotărârea nr.484/19.10.2005 nu era prevăzută condiția existentă în prezent la prima teză a Regulamentului privind transferul judecătorilor și procurorilor adoptat prin hotărârea nr. 193/09.03.2006, rezultă că modificarea condițiilor este obligatorie a fi avută în vedere de cel ce a dispus-o la viitoarele situații pe care le-a avut în vedere în momentul în care a aprobat modificarea dispozițiilor anterioare.

Astfel, potrivit art. 5 din Hotărârea Plenului nr. 484/19.10.2005 "La analizarea cererilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor vor fi avute în vedere următoarele criterii: domiciliul solicitantului; locul de muncă al soțului sau la soției;starea sănătății solicitantului;starea sănătății soțului sau a soției ori a rudelor sau afinilor solicitantului până la gradul II inclusiv aflate în întreținerea acestuia, precum și alte situații deosebite."

Constatând, probabil, că aceste criterii nu erau suficiente și corespunzătoare analizării situațiilor concrete ivite cu ocazia soluționării cererilor de transfer, prin Hotărârea nr. 193/09.03.2006 s-a abrogat Hotărârea Plenului nr. 484/19.10.2005, stabilindu-se că "La analizarea cererilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor vor fi avute în vedere următoarele criterii: volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care se solicită și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și posibilitățile de ocupare a acestora; domiciliul solicitantului; locul de muncă al soțului sau la soției; distanța între domiciliu și sediul instanței sau parchetului la care judecătorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; starea sănătății solicitantului, a soțului sau a soției ori a rudelor sau afinilor solicitantului până la gradul II inclusiv aflate în întreținerea acestuia, precum și alte situații deosebite".

Din analiza sistematică, logică și gramaticală a acestor două hotărâri, rezultă că Ia criteriile existente în Hotărârea Plenului nr. 484/19.10.2005 ce stipulau că la soluționarea cererilor de transfer urmau a fi avute în vedere anumite criterii, prin Hotărârea nr. 193/09.03.2006 a fost introdus și criteriul "numărul posturilor vacante și posibilitățile de ocupare a acestora", aspect ce a fost clar și indubitabil ignorat și neavut în vedere la soluționarea cererii de transfer din data de 04.12.2008.

Comparând aceste dispoziții și coroborându-le cu prevederile art. 43 din nr. 303/2004, rezultă clar că intenția avută în vedere la elaborarea hotărârii a fost aceea de armonizare a regulamentelor interne cu dispozițiile legale în vigoare.

Acest aspect rezultă din faptul că, dacă anterior nu era nicio referire la posibilitatea de ocupare a posturilor vacante în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare (prev. de art. 43 din Legea nr. 303/2004 - prin concurs la nivel național), noua reglementare a suplinit și completat situațiile și criteriile avute în vedere de anterioara reglementare, raportat la situațiile ivite în practică.

În consecință, rezultă clar că aprobarea unei cereri de transfer se face doar în măsura în care nu există posibilitate de ocupare a postului vizat la aprobarea cererii de transfer.

Or, în situația de față, se poate constata, susține reclamantul, fără nicio posibilitate de tăgadă, că această posibilitate, pe lângă faptul că nu a fost avută în vedere, a și fost ignorată în totalitate, cererea sa de valorificare a examenului de promovare din data de 5.10.2008 și nenumăratele cereri de amânare a cererii de transfer fiind înlăturate și nefiind în niciun mod motivată înlăturarea existenței cererii sale de valorificare, deși a cerut acest lucru în mod expres.

În consecință, prin aprobarea cererii de transfer fără a ține cont că pe același post există și o cerere de valorificare, pe lângă faptul că nu oferă egalitate de șanse, creează premisele ca pe viitor magistrații să participe la examenul de promovare la instanțe la care există posturi vacante mai multe și unde volumul de activitate este mai redus decât la instanța ierarhic superioară celei la care își desfășoară activitatea, astfel încât, după o perioadă, are posibilitatea transferării la instanța ierarhic superioară celei la care și-a desfășurat activitatea înaintea promovării însă la care a avut mai puține șanse de a promova datorită numărului limitat de posturi vacante existente la data organizării examenului de promovare efectivă în funcții de execuție.

Acest aspect este clar și fără putință de tăgadă dovedit în cauza de față, după cum lesne se poate observa din faptul că transferul procurorului a fost aprobat după ce acesta a activat inițial la un parchet cu un volum de activitate mai redus, astfel încât, prin principiul pantei ascendente, a ajuns să fie transferat la o unitate de parchet pentru care acesta nu a optat de la început, ci ulterior, din parchet în parchet, profitând de criteriul volumului de activitate statuat în criteriile necesare aprobării transferului, a ajuns în locul în care a intenționat să ajungă, în dauna altor pretendenți obstrucționați de regulile neavute în vedere la soluționarea cererii de transfer.

3. Încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin neluarea în considerație a "speranței legitime" și încălcarea hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4232/2007.

Potrivit jurisprudenței, prin noțiunea de "bun" se înțelege și " legitimă" cu "valoare patrimonială", de a dobândi un bun prin lege.

În speță, prin prevederile legale și regulamentare incidente în materia promovării (aspect învederat anterior) a fost configurată juridic " legitimă" a reclamantului de a promova la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș prin valorificarea rezultatului concursului de promovare efectivă, în termenul de decădere expres prevăzut, speranță care este evaluabilă în bani, dată fiind majorarea salarială aferentă dobândirii gradului de procuror de parchet de pe lângă tribunal.

Aceeași interpretare trebuie reținută și prin prisma Hotărârii în cauzaPăduraru împotriva Românieicare a statuat că "112.În lumina celor de mai sus, Curtea constată că statul nu și-a îndeplinit obligația sa pozitivă de a reacționa în timp util și cu coerență în fața chestiunii de interes general pe care o constituie restituirea sau vânzarea imobilelor intrate în posesia sa în virtutea decretelor de naționalizare. Incertitudinea generală astfel creată s-a repercutat asupra reclamantului, care s-a văzut în imposibilitatea de a-și recupera întregul bun atunci când dispunea de o hotărâre definitivă ce obliga statul să i-l restituie. Prin urmare, statul nu și-a îndeplinit obligația de a asigura reclamantului exercitarea efectivă a dreptului său de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, încălcând astfel "justul echilibru" ce trebuie să exist între cerințele interesului public și imperativele protejării dreptului celui interesat la respectarea bunurilor sale (mutatis mutandis,citată mai sus, 96).

De altfel, schimbarea regulii de prioritate stabilită de Legea nr. 303/2004 și

ignorarea acesteia în examinarea cererii reclamantului de valorificare are ca efect privarea sa de orice posibilitate de a dobândi dreptul asupra căruia s-a născut respectiva speranță legitimă, drept care a fost golit practic de conținut, ceea ce confirmă o dată în plus nelegalitatea Hotărârii din 04.12.2008 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest sens trebuie reținută motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, paragraful penultim al expozitivului deciziei nr. 4232/06.11.2007 pronunțată în dosarul nr. nr- a statuat că "În raport cu aceste considerente, Înalta Curte reține că, sub aspectul soluționării cererii de valorificare rezultatului obținut la concursul depromovare efectivă într-o funcție de execuție, Hotărârea nr.319 din 19.04.2007 a fost dată cu aplicarea greșită a legii, în sensul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, motiv pentru care, în temeiul art.312(1) Cod procedură civilă, coroborat cu art.29 alin.7 din Legea nr. 317/2004, republicată, va admite recursul, dispunând anularea acesteia și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită o noă hotărâre de promovare efectivă a recurentului pe un post de execuție la Tribunalul Iași, prin valorificarea rezultatului concursului organizat la data de 4.02.2007."

4. Încălcarea art. 115 din Constituția României

Potrivit art. 115 din Constituția României, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării."

Analizând aspectele anterior menționate, rezultă, fără putință de tăgadă, că stabilind alte criterii de ocupare a posturilor vacante decât cele concret, expres și limitativ prevăzute în art. 43 din Legea nr. 303/2004, prin luarea în considerare și aplicarea condițiilor stabilite în art. 3 din Hotărârea nr. 193/09.03.2006 pentru ocuparea posturilor vacante, Secția pentru procurori a M și-a încălcat atribuțiile și și-a asumat puterea de organ legislativ, astfel încât o hotărâre dată cu depășirea limitelor atribuite de Constituție nu poate produce decât o încălcare a unor drepturi, fiind lovită de nulitate absolută, nulitate ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului emis.

5. refuzul de a soluționa în termen legal cererea reclamantului de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare precum și "de îndată";

Consiliul Superior al Magistraturii, ca natură juridică, este un organ administrativ, parte a puterii judecătorești.

Acest organ administrativ, o dată sesizat cu cererea reclamantului de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare, avea obligația ca, în termen de 30 de zile, să pronunțe o hotărâre prin care să dispună promovarea efectivă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, conform art. 47 din Legea nr. 303/2004.

Termenul legal de 30 de zile, calculat de la data formulării cererii de valorificare, în care trebuia să dispună promovarea reclamantului este prevăzut de art. 47 din Legea nr. 303/2004 și art. 2 alin. I lit. g din Legea nr. 554/2004 (contenciosul administrativ).

Pentru a respecta principiul constituțional al egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 din Constituția României, și pentru a nu institui un tratament discriminatoriu, dispozițiile art. 47 din Legea nr. 303/2004 se aplică și în situația valorificării rezultatului obținut la concursul de promovare, întrucât nu există nicio rațiune de a nu aplica acest text de lege și instituției valorificării, mai ales că legiuitorul nu distinge asupra situațiilor în care art. 47 se aplică - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus.

În consecință, avea obligația legală de a dispune promovarea reclamantului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de valorificare. Deși cererea de valorificare a trimis - reclamantul la. încă din data de 15.10.2008, deci imediat după vacantarea postului prin aprobarea cererii de pensionare domnului prin Hotărârea 1012/09.10.2008, și a formulat nenumărate cereri pentru a fi avute în vedere !a soluționarea condiției de "posibilitate" (prevăzută de Hotărârea Plenului 193/9.03.2006) a ocupării postului, dat fiind că cererea mea nu a fost, fără nicio jus tificare, introdusă pe ordinea de zi pentru a fi soluționată, cererea de valorificare fiind pusă pe rol abia în ședința Plenului din data de 11.12.2008, deci după aproape2 luni de la data înregistrăriicererii de valorificare.

Soluționarea cererii de valorificare după 2 luni evidențiază în mod clar refuzul de a soluționa în termen legal cererea de valorificare, precum și intenția vădită de a frauda dreptul reclamantului la promovare.

De asemenea, potrivit interpretării teleologice a art. 30 din Hotărârea nr. 621/2006 a (Regulamentul privind examenul de promovare), rezultă că avea obligația ca "de îndată" să dispună promovarea efectivă a reclamantului la Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

Or, în cazul reclamantului, nu a respectat nici propria jurisprudență privitoare la aplicarea art. 30 din Hotărârea nr. 621/2006, fapt ce probează intenția acestuia de a-i frauda dreptul de a promova la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

Deși avea obligația legală ca, de la data de 24.11.2008, să dispună promovarea reclamantului, sub pretextul necunoașterii existenței cererii mele de valorificare (situație mai mult ca certă după cum rezultă din toate hotărârile, în niciuna din ele nefiind menționată existența unei cereri de valorificare), a aprobat transferul doamnei procuror, cu toate că reclamantul a făcut mai multe cereri pe diferite căi (fax, e-mail și curierat rapid) către Secția pentru procurori a pentru amânarea discutării transferurilor, întrucât exista si cererea de valorificare a reclamantului, cereri pe care le-a susținut prin participarea efectivă la ședința secției pentru procurori din data de 04.12.2008, lucru care poate fi verificat prin consultarea registrului de intrare-ieșire aflat la punctul de acces al, aspect ce îl solicită expres a fi verificat pentru a confirma încercările și stăruința sa în a le aduce la cunoștința membrilor numeroasele sale solicitări, care au fost ignorate.

n concluzie, rezultă fără dubiu că prin adoptarea și aplicarea hotărârii din 04.12.2008 a dispus printr-o modalitate și motivare "pretins legală", prin nemotivarea ei, prin "evitarea competiției directe", și prin "necunoașterea" posibilității de ocupare a postului, transferul doamnei procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

6. nstituirea de către a unui tratament discriminatoriu de natură a-l dezavantaja și a soluționa favorabil cererea de transfer.

Cu privire la această situație, reclamantul menționează că, prin nediscutarea cererii sale de valorificare și discutarea cererii de transfer, s-a instituit clar și indubitabil un avantaj net în favoarea cererii de transfer, deoarece așa cum s-a și văzut, reclamantul a fost pus într-o situație de inferioritate prin ocuparea postului la care avea dreptul a accede, post ce a fost ocupat în lipsa necunoașterii sau neluării în considerare a cererii sale de valorificare.

Reclamantul precizează că, prin Decizia nr. 20/2000, publicată în nr. 72/2000, Curtea Constituțională a României a reținut că "principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite".

Distincția de tratament juridic pe care a înțeles să o facă într-o situație analoagă - cereri de transfer formulate de către magistrați care au dobândit gradul de procuror de tribunal prin promovarea anterioară care sunt concurente cu o cerere de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare - pe considerentul datei (vechimii) Ia care s-a dobândit gradul de procuror de parchet de pe lângă tribunal nu are o justificare rezonabilă și obiectivă, contravenind astfel practicii constante Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește art. 14 din Convenție (a se vedea hotărârile pronunțate de în cazurile Fredin c/; Hoffman c/; Scalambrino c/Italie; autres c/ -Unit etc.).

De asemenea, folosirea de către ca și criteriu de stabilire a priorității a regulii vechimii dreptului este abuzivă și nelegală întrucât acest criteriu poate fi folosit doar dacă cele două drepturi concurente sunt identice, situație care nu se întâlnea în cauză, încercând să inducă în eroare prin indicarea categoriei generale din care fac parte cele două drepturi concurente, acestea făcând parte din categoria drepturilor privind cariera magistratului.

Din lecturarea întregii legislații, practici judiciare și a principiilor de drept, rezultă clar și indubitabil că rolul unei proceduri judiciare este de a reglementa și soluționa o neînțelegere între două părți care au interese contrarii.

Această interpretare rezultă clar și din faptul că unul dintre principiile de drept arhicunoscut este cel al contradictorialității.

Analizând modalitatea de admitere a cererii de transfer formulată de doamna procuror rezultă clar că acest principiu nu a fost respectat și a fost încălcat flagrant, susține reclamantul.

Astfel, după cum rezultă clar atât din cererea formulată de reclamant pentru valorificarea dreptului obținut la examenul de promovare susținut în data de 05.10.2008 (înregistrată la sub nr. 31481/1154/228) cât și din cererile numeroase și trimise prin diferite forme de comunicare (fax, e-mail și Poșta Română - prin serviciul de curierat rapid post și personal - număr de înregistrare 1/36019/1154/2008) nu a fost luată în considerare cererea sa de valorificare, astfel încât reclamantul nu a avut acces la un "proces echitabil" prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La acest aspect trebuie avut în vedere faptul că, deși reclamantul a depus cererile anterior menționate, și că deși a fost prezent personal la ședința din data de 04.12.2008 în care și-a susținut cererea de amânare a discutării solicitării de transfer, nu a fost luat în considerare, iar numărul de înregistrare al cererii de amânare și modalitatea de soluționare a acesteia nu i-a fost comunicat, deși a cerut expres acest lucru.

Mai mult, în susținerea acestui punct de vedere, trebuie avute în vedere și hotărârea Plenului nr. 422/08.05.2008 în care s-a reținut că "procedându-se astfel se creează condițiile pentru evitarea competiției directe".

Reclamantul susține că nu a dorit niciun moment să dispună promovarea sa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și a încercat prin diferite mijloace (hotărâri nelegale și discriminatorii), "beneficiind" și de concursul cererii de transfer a cărei legalitate a pus-o în discuție pe calea prezentei acțiuni, să fraudeze dreptul său de a promova efectiv într-o funcție de execuție vacantă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

7. Inadmisibilitatea cererilor de transfer a magistratului generată de lipsa dreptului de a funcționa la instanța la care se solicită transferul.

Invocând dispozițiile referitoare la transfer într-o manieră proprie, beneficiind și de "sprijinul ", magistrații care au fost promovați la o anumită instanță ajung de fapt să fie promovați efectiv pe calea transferului la o altă instanță pentru care nu au concurat, intervenind astfel o situație de concurență neloială la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție vacante.

Prin această practică constatată se ajunge la eludarea dispozițiilor referitoare la promovarea efectivă și la înlăturarea distincției pe care legiuitorul român a făcut-o cu privire la modalitatea de promovare, deoarece în momentul promovării acel magistrat a optat pentru o altă instanță decât cea la care s-a transferat ulterior.

În consecință, se ajunge ca un magistrat să nu poată accede la un post pentru care s-a înscris și a concurat fiind "blocat" de cereri succesive de transfer ce ocupă în permanență postul vizat, fiind posibil ca ulterior persoana ce s-a transferat pe acel post să solicite transferul pe un alt post, situație ce se regăsește și în cazul de față, doamna procuror obținând gradul de procuror de tribunal prin promovarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, ulterior transferându-se la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, de unde în prezent a solicitat transferul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, fiind posibil, raportat la această situație, ulterior să solicite transferul la un alt parchet.

Această situație a fost de altfel sesizată și de către Plenul, care în hotărârea nr. 150/12 aprilie 2007 motivat respingerea unei cereri de transfer că doamna a fost numită ca urmare a promovării concursului desfășurat în luna decembrie 2005, organizat în vederea ocupării posturilor de judecători la instanțele mai puțin atractive și care întâmpină dificultăți datorită numărului redus de judecători, criterii în raport de care va dispune respingerea cererii de transfer a doamnei judecător.

În această situație, hotărârea prin care a fost aprobat transferul este discutabilă și datorită faptului că, în mod curios, aceleași motive de transfer au fost luate în considerare la aprobarea tuturor cererilor de transfer ale magistratului anterior menționat, fără a fi verificate, dându-se astfel credibilitate deplină susținerilor sale. Ca urmare, nu este exclus ca după transferarea magistratului, acesta să invoce aceleași motive și să solicite transferarea la o altă unitate de Parchet.

Față de considerentele anterior expuse, reclamantul solicită să se constate că hotărârea secției pentru procurori din data de 04.12.2008 prin care a fost admis transferul doamnei procuror este lovită de nulitate absolută întrucât a fost adoptată prin încălcarea dispozițiilor legale, motiv pentru care solicită anularea acesteia și restabilirea situației anterioare, aspect ce se încadrează în prevederile art.14 alin. 1 teza I din Legea nr. 554/2004, deoarece pe lângă prejudiciile de ordin material ce se repercutează asupra sa (diferența salarială), este posibil a se ajunge la o situație similară celei de la Tribunalul Iași - situație exemplificată prin anexarea articolului apărut într-un cotidian în care este descrisă situația ivită.

Reclamantul mai învederează instanței că justifică interesul și calitatea procesuală în formularea prezentei cereri de chemare judecată întrucât prin transferul d-nei procuror a fost pus în situația de a nu putea valorifica rezultatul obținut la concursul de promovare din data de 05.10.2008 ca urmare a lipsei posturilor vacante.

În drept invocă prevederile art. 11, 14, 15 din Legea nr. 554/2004, art. 43 din Legea nr. 303/2004, prevederile Hotărârilor nr. 621/21.09.2006, 193/09.03.2006, art. 115 din Constituția României, Decizia nr. 4232/2007, art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale etc.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 22.01.2009, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturiisolicită respingerea cererii, ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Reclamantul a introdus o cerere, în condițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare, prin care a chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând să se constate nulitatea parțială a Hotărârii nr. 367/4.12.2008 a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Criticile reclamantului vizează în esență următoarele aspecte și încălcarea art. 32 din Regulamentul privind concursul pentru promovarea judecătorilor și procurorilor adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21.09.2006; încălcarea dispozițiilor art. 3 din Regulamentul privind transferarea judecătorilor și procurorilor adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193 din 09.03.2006; încălcarea art. 1 din Protocolul 1. prin neluarea în considerație a "speranței legitime", Hotărârea înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4232/2007 și art. 115 din Constituția României; refuzul Consiliului Superior al Magistraturii de a soluționa în termen legal cererea reclamantului de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare și de "îndată"; instituirea de către Consiliului Superior al Magistraturii a unui tratament discriminatoriu; inadmisibilitatea cererilor de transfer a magistratului generată de lipsa dreptului de a funcționa la instanța la care se solicită transferul.

Pârâtul solicită să fie înlăturate ca nefondate susținerile reclamantului, pentru următoarele argumente:

Domnul este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara și, în această calitate, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale prevăzute de art. 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, a participat la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție vacante la parchetele de pe lângă tribunale organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii la data de 05.10.2008, opțiunea exprimată în scris fiind de promovare efectivă la Parchetul de la lângă Tribunalul Timiș.

Potrivit art. 43 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, "data, locul, modul de desfășurare a concursului și posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor și procurorilor, prin curțile de apel și parchete, și se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Național al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și în trei cotidiene centrale, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs".

Dispozițiile art. 6 alin. (1)-(3) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/21.09.2006, cu modificările ulterioare, stabilesc că "data și locul organizării concursului, calendarul de desfășurare, precum și tematica și bibliografia de concurs se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii și a Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. In același termen, aceste date se comunică tuturor curților de apel și parchetelor de pe lângă acestea, care le vor transmite de îndată instanțelor și parchetelor din circumscripția lor pentru a fi afișate la sediile acestora și aduse la cunoștință tuturor judecătorilor și procurorilor".

Prin Hotărârea nr. 684 din 10 iulie 2008 Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a arătat că, potrivit evidențelor Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la acel moment, la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, erau vacante 105 posturi de execuție. Pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa fost scos la concurs un singur post.

La concursul de promovare efectivă în funcții de execuție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș au fost înscriși 5 procurori, însă la concurs au participat efectiv doar 3 procurori. Reclamantul a obținut a doua notă din concurs - 8,55 - motiv pentru care nu a fost promovat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

Prin Hotărârea nr. 367 din data de 04.12.2008, hotărâre ce formează obiectul prezentei cereri, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus transferul doamnei procuror, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, începând cu data de 05.01.2009.

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii la data de 16.07.2008 sub nr. 22827/1154//ST/2008, doamna procuror a solicitat transferul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

Potrivit art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 9.03.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, "la analizarea și soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor la alte instanțe sau parchete fi avute în vedere următoarele criterii: volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care se solicită și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și posibilitățile de ocupare a acestora;domiciliul solicitantului; locul de muncă al soțului sau soției; distanța între domiciliu și sediul instanței sau parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; starea sănătății solicitantului, a soțului sau a soției ori a rudelor sau afinilor solicitantului până la gradul II inclusiv aflate în întreținerea acestuia, precum și alte situații deosebite".

În susținerea cererii de transfer, doamna procuror a invocat motive de ordin familial, precum și faptul că domiciliază în T și are un copil în vârstă de 5 ani.

Din analiza dosarului profesional rezultă că doamna avea la soluționării cererii o vechime în funcția de procuror de 10 ani și 11 luni.

Din evidențele Direcției resurse umane și organizare rezultă că la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, din cele 8 posturi de execuție prevăzute în schemă, la data soluționării cererii, erau ocupate 7 posturi, fiind vacant 1 post. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, din cele 14 posturi de execuție prevăzute în schemă, erau ocupate 13 posturi, fiind vacant 1 post.

În ceea ce privește volumul de activitate înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, în semestrul 1 al anului 2008 s-a înregistrat o medie de 335 de lucrări pentru fiecare procuror, 31 de dosare și 600 participări în ședință. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, în primul semestru al anului 2008 s-a înregistrat o medie de 472 lucrări pentru fiecare procuror, 83 de dosare și 1234 participări în ședințe. Media națională a fost de 555 de lucrări pentru fiecare procuror și 76 de dosare.

Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S și Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș au avizat favorabil solicitarea de transfer formulată de doamna procuror.

Deoarece la Parchetul de pe lângă tribunalul Timișs -a vacantat începând cu de 24.1 1.2008 un post și luându-se în considerare toate aceste verificări efectuate de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta din urmă a dispus în mod corect transferul doamnei procuror, de la parchetul de pe lângă Tribunalul C-S la parchetul de pe lângă tribunalul Timiș, începând cu data de 05.01.2009.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat prin hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante POT FI în posturile ce se vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului".

Aceste dispoziții oferă doar vocația candidaților care nu au putut fi promovați din cauza lipsei de posturi vacante la ocuparea unor posturi ce s-ar elibera ulterior în raport de situația existentă la momentul formulării cererii de valorificare a rezultatului concursului. Or, ele nu obligă Consiliul Superior al Magistraturii Ia promovarea acestora fără a lua în considerare și elementele nou-apărute.

Referitor la stabilirea ordinii de prioritate în examinarea cererilor de transfer și valorificarea rezultatelor concursului de promovare în funcții de execuție în situația mai-sus prezentată, trebuie reținut că Legea 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu tranșează o astfel de situație.

Ipoteza premisă a situației analizate constă în existența unor cereri concurente pentru un post la o instanță de control judiciar (tribunal sau curte de apel) sau parchete de pe lângă acestea, dintre care unele privesc transferul, iar altele promovarea în posturile ce se vacantează ulterior susținerii examenului de promovare în funcții de execuție de către cei care îndeplinesc condițiile legale dar nu au putut fi promovați din cauza lipsei de posturi vacante.

În ipoteza relevată, dreptul la transfer este independent de concursul de promovare, gradul profesional al procurorului care solicită transferul fiind obținut anterior.

În plus, cererea de transfer a doamnei a fost formulată la data de 16 iulie 2008, cu mult timp înainte de a se naște dreptul reclamantului la valorificarea rezultatului obținut la examenul de promovare, drept care a luat naștere, așa cum și reclamantul susține, la data de 24 noiembrie 2008.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit, prin Hotărârea nr. 298 din 19 aprilie 2007, în art. 1, următoarele: "Cererile de transfer formulate de candidații la concursul de promovare au prioritate atunci când vin în concurs cu cereri de transfer ale candidaților care au fost admiși pentru promovarea pe loc la concurs și nu au prioritate atunci rând vin în concurs cu alte cereri de transfer, formulate de alți judecători decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului".

Aplicând principiile generale de drept, în ipoteza conflictului dintre cele două situații, ambele născute în mod valabil, având același obiect și între care legea nu impune expres o ordine de preferință, se va conferi prioritate dreptului mai vechi, respectiv aceluia care a luat naștere primul ( qui prior tempore potior iure).

Astfel, dreptul de a solicita transferul la o instanță sau parchet corespunzătoare gradului profesional deținut, s-a născut, în mod valabil, odată cu dobândirea gradului profesional de către judecător sau procuror, numai exercițiul acestuia fiind condiționat de formularea cererii de transfer și depinzând de vacantarea ulterioară a postului la instanța superioară și ca urmare, se va da prioritate dreptului mai vechi, respectiv dreptului de a solicita transferul pe baza gradului profesional deja obținut.

Mai mult, reprezintă atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii în a lua măsurile care se impun pentru ocuparea posturilor vacante, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, stabilitatea în sistem, precum și parcurgerea etapelor de formare, perfecționare și promovare a judecătorilor și procurorilor.

În considerarea celor anterior prezentate, pârâtul învederează faptul că la emiterea hotărârii a cărei nulitate parțială se solicită, nu au fost încălcate dispozițiile art.32 din Regulamentul privind concursul de promovare și nici din Regulamentul privind transferarea judecătorilor și procurorilor.

Nu poate fi reținut în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii nici refuzul de a soluționa cererea reclamantului în termenul legal, deoarece aceasta a fost soluționată, după cum însuși reclamantul susține, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de [7.12.2008 în sensul respingerii ei.

De asemenea, pârâtul solicită constatarea faptului că situația învederată nu se circumscrie conceptului de "discriminare" deoarece nu este vorba despre o situație identică, așa cum prevede nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările ulterioare, transferul și promovarea fiind două instituții distincte.

Nu se poate reține nici inadmisibilitatea cererii de transfer a doamnei procuror pe motiv că ar lipsi dreptul de a funcționa la instanța la care solicită transferul deoarece aceasta are gradul de procuror de tribunal obținut anterior, la momentul respectiv funcționând la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-

Cu privire la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pârâtul subliniază că potrivit acestuia "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate Publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor".

Or, articolul 1 din Protocolul nr. 1 nu protejează decât respectarea bunurilor actuale, fără să garanteze dreptul de a dobândi noi bunuri. reclamantului de a i se valorifica rezultatele obținute la concursul de promovare în funcții de execuție nu poate fi considerat ca un "bun" în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 deoarece este lipsită de obiect, nemaiexistând posturi vacante la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș. Astfel, nu se poate susține că hotărârea ce face obiectul prezentului recurs a fost dată cu neluarea în considerație a "speranței legitime".

Referitor la încălcarea art. 115 din Constituția României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia " Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului R și unica autoritate legiuitoare a țării", pârâtul solicită a se avea în vedere faptul că, prin hotărârea pronunțată, Secția de procurori din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii nu a făcut decât să aplice legea, și nu să-și asume puterea de organ legislativ cum susține reclamantul. Neexistând posturi vacante la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timi șoara la data formulării cererii de valorificare a rezultatelor concursului de către reclamant, Consiliul Superior al Magistraturii a acționat în conformitate cu legea atunci când a hotărât respingerea acesteia.

În consecință, având în vedere considerentele pe larg expuse, pârâtul solicită respingerea acțiunii, ca nefondată.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:

În fapt, reclamantul - domnul, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara - a participat la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, concurs organizat la data de 5.10.2008, concurs la care a obținut locul al doilea - în ordinea mediilor - fiind declarat respins, întrucât la data respectivă era un singur post vacant la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

Ulterior, domnul a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii valorificarea rezultatului obținut la concurs, în temeiul art. 30 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor (aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006), cererea domniei sale fiind înregistrată sub nr-.

La data de 24.11.2008 s-a vacantat un post de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, prin publicarea în Monitorul Oficial, Partea Iad ecretului de eliberare din funcție prin pensionare a domnului procuror, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

În pofida cererii reclamantului, Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii emite Hotărârea nr. 367/4.12.2008, prin care s-a aprobat transferul doamnei procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C S la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș începând cu data de 5.01.2009.

Totodată, prin Hotărârea nr. 1493/4.12.2008, Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii respinge cererea reclamantului de valorificare a rezultatului obținut la concursul din 5.10.2008, iar prin Hotărârea nr. 1446/17.12.2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii respinge și contestația formulată de domnul împotriva Hotărârii nr. 367/4.12.2008 emisă de Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (prin care s-a aprobat transferul doamnei procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș ).

Instanța reține că domnul a solicitat în prezenta cauză anularea parțială a Hotărârii nr. 367/4.12.2008 emisă de Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, hotărâre prin care s-a aprobat transferul doamnei procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C S la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș începând cu data de 5.01.2009.

Cu privire la dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța reține că valorificarea rezultatului obținut la concurs este reglementată prin art. 30 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor (aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006), care prevede că "judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovați în posturile ce se vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului".

Conform art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător (aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 329 din 12 aprilie 2006), "la analizarea și soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor la alte instanțe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care se solicită și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și posibilitățile de ocupare a acestora;

- domiciliul solicitantului;

- locul de muncă al soțului sau soției;

- distanța între domiciliu și sediul instanței sau parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

- starea sănătății solicitantului, a soțului sau soției ori a copiilor minori și părinților, aflați în întreținerea acestuia, precum și alte situații familiale deosebite".

Conform art. 1 din Hotărârea nr. 298/17.04.2007 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, "cererile de transfer formulate de candidații la concursul de promovare au prioritate atunci când vin în concurs cu cereri de transfer ale candidaților care au fost admiși pentru promovarea pe loc la concurs și nu au prioritate atunci când vin în concurs cu alte cereri de transfer, formulate de alți judecători decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului".

Analizarea cererii reclamantului:

Instanța reține că domnul a invocat încălcarea - prin Hotărârea nr. 367/4.12.2008 emisă de Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii - a dispozițiilor art. 30 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, a art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător (aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006), și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 30 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, instanța observă că acest text reglementează posibilitatea judecătorilor sau procurorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante de a fi promovați în posturile ce se vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului.

Instanța constată că acest text legal nu impune o obligație de promovare automată, în cazul vacantării unui post, cu atât mai mult cu cât nu reglementează nici ipoteza unor cereri concurente de promovare în cazul în care posturile vacantate sunt mai puține decât numărul celor care solicită valorificarea rezultatului concursului.

De aceea, instanța nu poate reține că aceste text legal a fost încălcat prin admiterea cererii de transfer al doamnei procuror.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător (aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 329 din 12 aprilie 2006), instanța reține că acest text reglementează criteriile pe baza cărora se soluționează cererile de transfer ale magistraților.

Domnul a invocat faptul că nu s-a ținut seama de criteriul referitor la "numărul posturilor vacante și posibilitățile de ocupare a acestora", în sensul că nu s-aținut seama de cererea sa de valorificare a rezultatului la concurs și, deci, de ocupare a singurului post vacant.

Instanța observă că, într-adevăr, cererea reclamantului era înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii la momentul soluționării cererii de transfer a doamnei procuror, ceea ce conduce la concluzia unui concurs de cereri de ocupare a aceluiași post vacant.

Or, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii avea obligația de a rezolva acest concurs de cereri, nu se poate reține nelegalitatea hotărârii prin care a aprobat cererea de transfer a doamnei procuror, întrucât criteriul invocat de reclamant nu era singurul pe baza căruia se soluționa această cerere, iar din textul art. 3 din Regulamentul citat nu rezultă că în soluționarea oricărei cereri de transfer se impune întrunirea cumulativă a tuturor criteriilor indicate de text, după cum nu se impune nici luarea în considerare a unuia dintre criterii în detrimentul altora.

Totodată, instanța reține că devenea inutilă analizarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a criteriului referitor la posibilitățile de ocupare a postului vacant, în condițiile în care erau formulate două cereri pentru ocuparea acestuia, existând, așadar, premisele ocupării postului respectiv.

Cu privire la modul de rezolvare a cererilor concurente de transfer în cauză, instanța constată că solicitarea reclamantului de valorificare a rezultatului obținut la concurs și de promovare a la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa venit în concurs cu o cerere de transfer la aceeași instituție - Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș - cerere formulată de doamna procuror, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul C

Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea reclamantului de valorificare a rezultatului întemeindu-se pe dispozițiile art. 1 din Hotărârea nr. 298/17.04.2007 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, dispoziții conform cărora "cererile de transfer formulate de candidații la concursul de promovareau prioritate atunci când vin în concurs cu cereri de transfer ale candidaților care au fost admiși pentru promovarea pe loc la concurs șinu au prioritate atunci când vin în concurs cu alte cereri de transfer, formulate de alți judecători decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului".

Domnul a invocat inaplicabilitatea acestor reglementări, care se referă la situația judecătorilor, iar nu la situația procurorilor.

Instanța apreciază, în acest sens, că dispoziția art. 1 din Hotărârea nr. 298/2007 statuează prioritatea cererii de transfer formulată de un candidat la un concurs de promovare în funcții de execuție, față de o cerere formulată de un candidat la un concurs de promovare pe loc.

Pe de altă parte, din teza a doua a art. 1 din Hotărârea nr. 298/2007, rezultă că nu are prioritate o cerere de transfer formulată de un candidat la un concurs de promovare în funcții de execuție, în cazul în care o astfel de cerere vine în concurs cu alte cereri de transfer, formulate de alți judecători decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului.

Instanța constată, totodată, că textul respectiv se referă expres numai la situația judecătorilor, iar nu și la cea a procurorilor - aspect invocat de reclamant pentru a se reține inaplicabilitatea acestei hotărâri în cazul domniei sale.

Instanța constată însă că această situație nu este reglementată prin alte dispoziții legale - respectiv nu există o reglementare a unor situații similare intervenite în cazul cererilor de transfer concurente, formulate de procurori.

În aceste condiții, instanța apreciază că sunt aplicabile, prin analogie, dispozițiile art. 1 din Hotărârea nr. 298/2007 și în cazul cererilor de transfer concurente, formulate de procurori.

În acest sens, instanța nu observă nici o diferență în regimul juridic aplicabil cererilor de transfer concurente formulate de cele două categorii de magistrați.

Instanța subliniază că Legea nr. 303 din 28 iunie 2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, cuprinde dispoziții comune privind promovarea judecătorilor și procurorilor și numirea în funcțiile de conducere (în art. 43 și următoarele din lege), iar Consiliul Superior al Magistraturii a emis un regulament care cuprinde dispoziții comune în materie, respectiv Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător (aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 329 din 12 aprilie 2006),

Aceeași instituție a emis, în aplicarea acestui regulament, și Hotărârea nr. 298/2007, care rezolva chestiunea cererilor concurente de transfer pe același post, iar referire expresă făcută numai cu privire la judecători se explică prin faptul că la momentul respectiv Consiliul Superior al Magistraturii fusese sesizat în legătură cu modul de soluționare a unor astfel de cereri ca urmare a uni concurs organizat numai pentru ocuparea unor posturi vacante de judecători, respectiv concursul organizat la data de 4.02.2007.

Având în vedere cele arătate mai sus, instanța apreciază că dispozițiile din Hotărârea nr. 298/2007 sunt aplicabile și în cazul cererilor concurente de transfer formulate de procurori, deci și în cazul de față.

În raport cu această concluzie, este evident că solicitarea domnului nu are prioritate - după cum rezultă din teza a doua a art. 1 din Hotărârea nr. 298/2007 - în cazul în care o astfel de cerere vine în concurs cu alte cereri de transfer, formulate de alți procurori decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului.

În acest sens, instanța reține că nu este întemeiată solicitarea de anulare parțială a Hotărârii nr. 367/4.12.2008 emisă de Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, hotărâre prin care s-a aprobat transferul doamnei procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C S la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș începând cu data de 5.01.2009.

Cât privește pretinsa încălcare dispozițiilorarticolului 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, instanța reține că acesta are următorul conținut:

" Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decâtpentru cauză de utilitate publică șiîn condițiile prevăzute de legeși de principiile generale ale dreptului internațional.

Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor."

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat, în mai multe hotărâri care sunt condițiile de aplicare a acestui articol.

În această privință, instanța reamintește, de pildă, paragrafele nr. 58 și 59 din hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 24 mai 2006 în cauza Weissman și alții împotriva României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 588 din 27 august 2007, în care s-a arătat că " un reclamant nu poate invoca încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în măsura în care deciziile pe care le critică se referă la "bunurile" sale în sensul acestei dispoziții. Noțiunea de "bunuri" poate acoperi atât "bunurile actuale", cât și valorile patrimoniale, înțelegându-se prinaceasta creanțele în virtutea cărora reclamantul poate pretinde că are cel puțin o "speranță legitimă" de a obține exercițiul efectiv al unui drept de proprietate. Dimpotrivă, de a vedea recunoscut un drept de proprietate a cărui exercitare este imposibilă nu poate fi considerată un "bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 și este similară unei creanțe sub condiție rezolutorie [a se vedea - II de împotriva Germaniei [MC], nr. 42.527/98, && 82 și 83, CEDO 2001-VIII, și și ova împotriva (decizie) [MC], nr. 39.794/98, & 69, CEDO 2002 -.

59.Cât despre noțiunea de "speranță legitimă", Curtea amintește, de asemenea, că, deoareceinteresul patrimonialvizat este de natura creanței,nu poate fi considerat o "valoare patrimonială" decât atunci când are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor( împotriva Slovaciei [MC], nr. 44.912/98, & 52, CEDO 2004)".

Or, reclamantul nu a dovedit existența unei "jurisprudențe bine stabilită" în sensul admiterii cererii domniei sale, iar prin decizia civilă nr. 4232/6.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a tranșat o situație de concurs a unor cereri de valorificare a rezultatului la concurs formulate de judecători care au promovat pe loc, comparativ cu cei care au participat la concursul de promovare efectivă fără a fi admiși, datorită lipsei unor posturi vacante.

În aceste condiții, Curtea apreciază că reclamantul nu a dovedit existența unei speranțe legitime de a obține creanța accesorie ocupării postului de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, respectiv drepturile salariale cuvenite pentru ocuparea acestei funcții, nefiind, așadar, aplicabil art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

În raport cu această concluzie, instanța apreciază că este nefondată solicitarea domnului, de anulare parțială a Hotărârii nr. 367/4.12.2008 emisă de Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a fi respinsă cu această motivare.

În consecință, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul în municipiul T,-, - scara A,. 9, jud. T, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul B,-/B, sector 6.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii către reclamant și către pârât.

Pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red./3.03.2009

Tehnored. /4 ex./9.03.2009

Președinte:Răzvan Pătru
Judecători:Răzvan Pătru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind magistrații. Sentința 54/2009. Curtea de Apel Timisoara