Obligare emitere act administrativ. Decizia 19/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--02.12.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.19
Ședința publică din 15.01.2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Diana Duma
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții Primarul Municipiului T și Primăria Municipiului T, împotriva sentinței civile nr.758/CA/01.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat - - în reprezentarea reclamantei intimate și consilier juridic în reprezentarea pârâților recurenți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta intimată a depus întâmpinare iar pârâții recurenți au depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
Instanța comunică cu reprezentanta pârâților recurenți exemplarul 2 al întâmpinării de la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta pârâților recurenți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond, pentru motivele din întâmpinare pe care le susține și oral, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 02.06.2008 reclamanta, a solicitat în contradictoriu cu pârâții INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI T și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T - PRIN PRIMAR, ca în temeiul dispozițiilor Legii nr. 262/19.07.2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, instanța să constate refuzul nejustificat al pârâtelor de a rezolva cererea prin care s-a solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru construirea de locuințe individuale în T, zona - Sud, teren înscris în CF nr. - T și să oblige autoritatea administrativă la eliberarea certificatului de urbanism solicitat.
În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat că la data de 15.02.2008 a înregistrat cu nr. --, cererea cu toate documentele necesare în vederea eliberării certificatului de urbanism pentru construirea de locuințe individuale în T, zona - Sud, teren înscris în CF nr. -
Prin adresa nr. -790/l 1.03.2008 pârâtul i-a adus la cunoștință că prin Planul Urbanistic Zonal aprobat prin nr. 35/2002 s-a introdus terenul în intravilanul mun. T prevăzându-se zona propusă pentru unități agricole/spații verzi, agrement. De asemenea i s-a adus la cunoștință apariția nr.OUG 114/2007 privind modificarea și completarea nr.OUG 195/2005 privind protecția mediului, fiind invitată la o discuție cu dl. arhitect sef al mun. În urma discuției purtate a fost nevoită să revină cu solicitarea de a i se elibera certificatul de urbanism, astfel că, la data de 21.04.2008 s-a adresat Primăriei mun. T cu solicitarea de a i se comunica motivul refuzului neeliberării actului administrativ solicitat, cerere la care nu a primit nici un răspuns.
Reclamanta a considerat că refuzul organului administrativ de a emite actul solicitat reprezintă o restrângere a prerogativelor dreptului de proprietate al acesteia, drept de proprietate obținut în baza dispozițiilor Legii nr. 341/2004, Legea față de Martiri și Luptătorii care au contribuit la victoria Române din 1989, cu atât mai mult cu cât prin mai multe hotărâri de consiliu local au fost aprobate -uri pentru locuințe individuale - Zona - Sud, în apropierea terenului a cărui proprietară este.
În ceea ce privește refuzul organului administrativ de a-i elibera certificatul de urbanism, acesta este nejustificat, deoarece Legea nr. 256/29.06.2006 emisă pentru aprobarea nr.OUG 195/2005 privind protecția mediului prevedea la art. 71 că "Schimbarea destinației terenurilor prevăzute în planurile urbanistice ca spații verzi amenajate este interzisă. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) terenurile proprietate privată, prevăzute în planurile urbanistice ca zone verzi". Ca atare, legea care reglementează protecția mediului prevede clar că spațiile verzi aflate în proprietatea cetățenilor nu pot fi supuse unei astfel de reglementări. Cu toate acestea, prin nr.OUG 114/2007, act normativ care contravine flagrant Constituției, art. 71 din lege se modifică, modificare care însă nu justifică refuzul organului administrativ de a elibera certificatul de urbanism. Potrivit art. 71 modificat "Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism.este interzisă.".
Reclamanta a învederat că potrivit art. 3 din Legea nr. 24/15.01.2007, " verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri neproductive din zonele urbane:.din terenuri libere, neproductive din intravilan mlaștini, ștanțarii, pante, terenuri afectate de alunecări.". În legea fondului funciar se precizează că terenurile cu destinație agricolă sunt cele arabile, viile și livezile, iar terenul în litigiu este un teren agricol și nu reprezintă spațiu. Pe cale de consecință, pe aceste terenuri se poate construi, neintrând sub incidența nr.OUG 114/2007.
S-a mai arătat că, neeliberarea certificatului de urbanism reprezintă un abuz, raportat pe de o parte la data apariției actului normativ, respectiv 22.10.2007, iar pe de altă parte, având în vedere efectele juridice ale unui act normativ emis de către Guvernul României, trimis spre aprobare la Senatul României care a adoptat în ședința din 12.12.2007 proiectul de lege privind respingerea nr.OUG 114/2007 pentru modificarea și completarea nr.OUG 195/2005 privind protecția mediului, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților.
Reclamanta a învederat, în drept dispozițiile Legii nr. 262/19.07.2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 242 Cod. proc. civ.
La data de 15.09.2008, pârâții au depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de către reclamanta, ca fiind netemeinică, nelegală și nefondată, iar pe cale de consecință menținerea ca legale a actelor comunicate de către persoanele abilitate din cadrul instituției atâta timp cât potrivit dispozițiilor art. 10 alin.1 lit. d din Ordinul nr. 1430/2005 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, analizarea compatibilității scopului declarat pentru care se solicită emiterea certificatului de urbanism cu reglementările din documentațiile urbanistice, respectiv ale directivelor cuprinse în acte normative, planuri de amenajare a teritoriului, legal aprobate revine structurilor de specialitate din cadrul autorității publice locale.
În apărare, s-a învederat că la data de 15.02.2008 cu nr. de înregistrare - - a fost înregistrată la Primăria Municipiului T de către reclamanta cererea pentru emiterea Certificatului de Urbanism pentru imobilul situat în T - zona - Sud, înscris în CF nr. - T, cu scopul declarat de "construire locuință individuală".
Prin adresa cu nr. U3 2008-790 din 11.03.2008 persoanele abilitate din cadrul instituției îi comunică reclamantei că cererea sa nu poate fi promovată deoarece în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. 1 din nr.OUG 114/2007 pentru modificarea și completarea nr.OUG 195/2005 privind protecția mediului, se reglementează situația juridică a terenurilor amenajate ca spații verzi astfel: "Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora strămutarea lor este interzisă indiferent de regimul juridic al acestora " coroborat cu art. 96 alin. 2 pct. 1 care dispune: "obligația autorităților publice locale de a nu schimba destinația terenurilor amenajate ca spații verzi și /sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism de a nu reduce suprafețele acestora ori obligația de a nu le strămuta".
Față de aceste considerente pârâții au solicitat instanței de judecată să aprecieze solicitarea reclamantei ca fiind nefondată atâta timp cât ea excede cadrului legal iar prin admiterea unei astfel de acțiuni instanța ar încălca dispozițiile art. 71 alin. 2 din nr.OUG 114/2007 pentru modificarea și completarea nr.OUG 195/2005 privind protecția mediului, ce dispune: "Actele administrative sau juridice încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută".
În drept au fost invocate dispozițiile nr.OUG 114/2007 pentru modificarea și completarea nr.OUG 195/2005 privind protecția mediului.
Prin sentința civilă nr.758/01.10.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timiș a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI T și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T - PRIN PRIMAR având ca obiect obligația a face și obligat pârâtul Primarul Municipiului T să emită pe seama reclamantei Certificatul de urbanism pentru construirea de locuințe în T, str. - Sud, pe terenul înscris în CF nr. -
În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 15.02.2008, reclamanta a înregistrat cu nr. -- (fila 6 din dosar), cererea cu documentele necesare în vederea eliberării certificatului de urbanism pentru construirea de locuințe individuale în T, zona - Sud, teren înscris în CF nr. -
Prin adresa nr. -790/l1.03.2008 (fila 7 din dosar) pârâții i-au adus la cunoștință că prin Planul Urbanistic Zonal aprobat prin nr. 35/2002 s-a introdus terenul în intravilanul mun. T, prevăzându-se zona propusă pentru unități agricole/spații verzi, agrement și apariția nr.OUG 114/2007 privind modificarea și completarea nr.OUG 195/2005 privind protecția mediului, fiind invitată la o discuție cu dl. arhitect șef al municipiului
La data de 21.04.2008, reclamanta s-a adresat din nou Primăriei mun. T cu solicitarea de a i se comunica motivul refuzului neeliberării actului administrativ solicitat (fila 9 din dosar), cerere la care nu a primit nici un răspuns.
La fila 58 din dosar se află nr. 35/26.02.2002, din care reiese că Planul Urbanistic Zonal "-, are o valabilitate de 5 ani, astfel că în prezent acest plan nu mai este de actualitate.
Mai mult, prin refuzul pârâților de a elibera certificatului de urbanism solicitat de către reclamantă pentru construirea unei locuințe individuale în T, zona - Sud, teren înscris în CF nr. - T, reprezintă o restrângere a prerogativelor dreptului de proprietate privată al acesteia.
Art. 3 din Legea nr. 24/15.01.2007, prevede că " verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri neproductive din zonele urbane:.din terenuri libere, neproductive din intravilan mlaștini, ștanțarii, pante, terenuri afectate de alunecări.", iar legea fondului funciar arată că terenurile cu destinație agricolă sunt cele arabile, viile și livezile, însă terenul în litigiu este un teren agricol și nu reprezintă spațiu.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Primarul Municipiului T și Primăria Municipiului T, considerând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se rețin în esență următoarele:
La data de 15.02.2008 cu număr de înregistrare -- a fost înregistrată la Primăria Municipiului T de către reclamanta cererea pentru emiterea Certificatului de Urbanism pentru imobilul situat în T - Zona - Sud, înscris în CF nr.- T, cu scopul declarat de "construire locuință individuală".
Prin adresa cu nr.U3 2008-790 din 11.03.2008 persoanele abilitate din cadrul instituției au comunicat reclamantei că cererea sa nu poate fi promovată deoarece în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. 1 din OUG nr.114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, se reglementează și situația juridică a terenurilor amenajate ca spații verzi astfel:" Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora sau strămurarea lor este interzisă indiferent de regimul juridic al acestora" coroborat cu art.96 alin. 2 pct. 1 care dispune: "obligația autorităților publice locale de a nu schimba destinația terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, de a nu reduce suprafețele acestora ori obligația de a nu le strămuta".
În concluzie, apreciază că instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr. 758/CA/01.10.2008 cu încălcarea dispozițiilor art. 71 alin. 1 din OUG nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, ce dispune: " Actele administrative sau juridice încheiate cu nerespectarea prevederilor alin.(1) sunt lovite de nulitate absolută".
În ceea ce privește invocarea de către instanța de fond, în considerentele hotărârii a faptului că intimatei i s-ar fi încălcat dreptul de proprietate, arată că dispozițiile OUG nr. 195/2005 trebuie coroborate și cu dispozițiile art. 35 alin. 1, 2 și 3 din Constituția României.
Recursul este nefondat pentru considerentele mai jos reținute:
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea reține faptul că obiectul litigiului dedus judecății îl constituie solicitarea reclamantei de obligarea pârâtului la emiterea unui certificat de urbanism vizând imobilul înscris în CF nr. - T, în scopul declarat de "construire locuință individuală".
Refuzul de a emite reclamantei actul administrativ pretins, a fost justificat de către pârât prin acte normative privind protecția mediului, ce reglementează situația juridică a unor terenuri amenajate ca spații verzi.
Or, raportat la susținerile pârâtului, refuzul acestuia apare ca fiind nejustificat, în condițiile în care în sensul dispozițiilor art. 6 alin. 1 și 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, certificatului de urbanism este doar un act de informare, care se eliberează solicitantului în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
Certificatul de urbanism reprezintă un act premergător emiterii autorizației de construcție, care de fapt reprezintă întregul act care produce consecințe juridice sub aspectul edificării unor lucrări de construcție și nicidecum certificatul de urbanism.
Dat fiind că refuzul pârâtului așa cum s-a mai arătat este nejustificat, în mod corect prima instanță a admis acțiunea formulată, împrejurare față de care, recursul de față urmează să fie respins, în condițiile dispozițiilor art.312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții Primarul Municipiului T și Primăria Municipiului T, împotriva sentinței civile nr.758/CA/1.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 15 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Red./17.02.2009
Tehnored./23.02.2009
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecător
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Diana Duma
