Obligația de a face. Decizia 152/2010. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr- DECIZIE Nr. 152/2010

Ședința publică de la data de 11 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Morina Napa

JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 3: Mona Gabriela

Grefier -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul-pârât Consiliul Local al comunei Roșie împotriva sentinței civile nr.162/CF din 12 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-reclamant care se identifică cu seria - nr.- eliberat de Poliția N, lipsă fiind recurentul-pârât Consiliul Local al comunei Roșie.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 02 februarie 2010, s-a depus la dosar de către intimatul-reclamant, întâmpinare la motivele de recurs, după care:

Intimatul-reclamant depune la dosar un set de înscrisuri în dovedirea susținerilor formulate prin întâmpinare și arată că nu mai are cereri de formulat.

Instanța, constată că în cauză a formulat recurs pârâtul Consiliul Local al comunei Roșie, recurs declarat și motivat în termenul legal și scutit de plata taxei de timbru în temeiul art.17 din Legea 146/1997.

Nemaifiind cereri de formulat sau alte chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul intimatului-reclamant în combaterea recursului.

Intimatul-reclamant având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că potrivit prevederilor Legii 333/2003, nu trebuie să plătească taxa de salubritate. De asemenea, invocă prevederile OG87/2001 potrivit cărora prestațiile de servicii se fac pe baza unui contract de prestări servicii încheiat între prestator și beneficiar, or, în cauză nu s-a făcut dovada existenței vreunui contract de prestări servicii încheiat de părți. În consecință, solicită respingerea recursului.

S-au declarat dezbaterile închise, păstrându-se cauza în pronunțare.

-deliberând-

Asupra contenciosului administrativ de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.162/CA/12.11.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al comunei Roșie, a fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Roșie, a fost respinsă cererea pentru anularea taxei de pază, a fost admisă cererea reclamantului pentru anularea taxei de salubritate și a fost obligat pârâtul Consiliul Local al comunei Roșie să anuleze această taxă impusă reclamantului atât timp cât autoritatea publică nu are încheiat contract pentru servicii de salubritate.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Reclamantul este pensionar în vârstă de 66 ani, care suferă de afecțiuni medicale motive pentru care este inapt pentru a presta serviciul de pază. Calitatea de pensionar și motivele medicale l-au îndreptățit, în timpul cât Legea nr. 333/2003 a fost în vigoare în forma sa inițială, să beneficieze de scutirea de la efectuarea serviciului de pază și implicit de la plata taxei speciale pentru pază. În prezent, după intrarea în vigoare a Legii nr. 9/2007, prevederile alineatelor 8, 9 și 10 ale art. 18 din Legea nr. 333/2003care îl scuteau pe reclamant de obligația de a efectua paza și implicit de a plăti taxa specială pentru pază sunt abrogate.

În actuala reglementare, deși este pensionar și suferă de afecțiuni medicale reclamantul nu mai are temei legal pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei speciale pentru pază.

Cu privire la cea de a douataxă de salubritates-a constatat că aceasta a fost impusă prin nr. 5/30.01.2009 locuitorilor comunei fără ca autoritatea publică locală să aibă un contract de prestări servicii salubritate cu o firmă specializată. În acest sens, Consiliul Local a arătat în întâmpinarea depusă că serviciul de salubritate a fost asigurat până în prezent de 2 muncitori care colectau cu căruța o dată pe lună gunoiul menajer de la gospodăriile cetățenilor din comună.

Începând cu luna mai 2009 taxa pentru salubritate, prin nr. 30 din 30.04.2009 a fost modificată pentru a asigura costurile ocazionate de colectarea gunoiului menajer de o firmă specializată.

Ceea ce s-a reținut de către instanță era faptul că prin nr. 5 din 30.01.2009 și nr. 30 din 30.04.2009 reclamantului (și celorlalți cetățeni ai comunei) li s-a impus taxa specială de salubritate fără ca autoritatea publică să aibă contract încheiat cu firmă de salubritate și cu încălcarea prevederilor art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 326/2001 care prevăd imperativ condiția contractuală drept condiție esențială pentru serviciul public de gospodărire comunală.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal, pârâtul Consiliul Local al comunei Roșie, scutit de plata taxei de timbru în temeiul art.17 din Lg.146/1997.

În motivarea recursului s-a susținut că serviciul de salubritate a fost asigurat de doi muncitori, iar începând cu luna mai 2009, prin Hotărârea nr. 30/30.04.2009 s-a modificat taxa specială de salubritate, fiind stabilită pe persoană și nu pe gospodărie.

Legal citat, intimatul s-a prezentat în fața instanței, prin întâmpinarea formulată solicitând obligarea pârâtului să anuleze taxa de pază și taxa de salubritate având în vedere dispozițiile Legii 326/2001 și ale OG87/2001.

Pentru susținerea apărării au fost depuse înscrisuri.

Examinând recursul promovat pentru motivele arătate, cât și din oficiu, în condițiile art.304, 3041Cod procedură civilă, instanța apreciază recursul ca fiind fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Obiectul acțiunii cu judecarea căreia a fost învestită prima instanță constă în obligarea pârâtei să anuleze taxele de pază și de salubritate emise pe numele reclamantului, fiind încălcate dispozițiile Legii 333/2003, Legii 326/2001 și OG87/2001.

Instanța constată că obiectul acțiunii formulate excede cadrului normativ ce reglementează această materie, având în vedere soluțiile pe care le poate da instanța prevăzute de dispozițiile art.18 din Legea 554/2004 cu completările și modificările ulterioare. De asemenea, cu ocazia soluționării cauzei, instanța nu a verificat respectarea termenelor prevăzute de dispozițiile art.11 din lege, raportat la plângerile invocate prin acțiunea formulată, pentru stabilirea învestirii instanței sub aspect procedural.

Pe de altă parte, referitor la fondul litigiului, prima instanță a reținut dispozițiile OG87/201, deși aceasta a fost abrogată prin Legea 101/2006 în vigoare de la data de 8.05.2007, precum și ale Legii 326/2001, de asemenea abrogată prin Legea 51/2006, în vigoare de la data de 21.03.2007.

În consecință, pentru a aprecia legalitatea 5/30.01.2009 și a 30/30.04.2009 prima instanță a reținut dispozițiile legale abrogate, cu încălcarea principiilor aplicării legii în timp.

Un alt aspect ce vizează fondul cauzei, neanalizat de prima instanță, este cel referitor la modalitatea de asigurare a serviciului de salubrizare, prin gestiune directă sau delegată, care avea consecințe asupra obligațiilor fiscale impuse utilizatorilor, inclusiv reclamantului.

Din perspectiva obiectului acțiunii, instanța de fond nu s-a pronunțat nici asupra cererii de restituire a taxei de salubritate apreciate ca nedatorate de către reclamant, cerere formulată la data de 30.10.2009.

Față de aceste împrejurări, instanța de recurs apreciază că prima instanță nu și-a exercitat rolul activ în sensul și limitele dispozițiilor art.129 alin. 4,5 Cod procedură civilă, pentru a lămuri situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile pentru soluționarea fondului litigiului.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1,3, 5 coroborat cu art.3041Cod procedură civilă, va fi admis recursul, va fi casată în parte sentința recurată cu privire la taxa de salubritate și va fi trimisă cauza spre rejudecare sub acest aspect la Tribunalul Neamț.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Consiliul Local al comunei Roșie cu sediul în com. Roșie,-, județul N împotriva sentinței civile nr.162/CF din 12 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant cu domiciliul în comuna Roșie, sat, județul

Casează în parte sentința recurată cu privire la taxa de salubritate și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Neamț.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11 Februarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.sent.

Red.dec.rec.N- 22.02.2010

tehnored.Fl.B/25.02.2010-4 ex.

Președinte:Morina Napa
Judecători:Morina Napa, Vera Stănișor, Mona Gabriela

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 152/2010. Curtea de Apel Bacau