Obligația de a face. Decizia 514/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 514/2008
Ședința publică din data de 27 FEBRUARIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Simona Szabo
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL B SPRIE PRIN PRIMAR și, secretar al orașului B Sprie, împotriva sentinței civile nr. 3565/07.11.2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ. La data de 20.02.2008 reclamantul a depus întâmpinare, însoțită de un înscris numit Notă, dispoziția nr. 138/11.02.2002 emisă de Primarului Orașului B Sprie, încheierea din data de 28.06.2006 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, adresa formulată de reclamant și răspunsul nr. 760/31.01.2007 emisă de Consiliul Local al Orașului B Sprie, adresa nr. 4083/16.06.2005 formulată de către reclamant.
La data de 21.02.2008 pârâtul a depus statele de plată a ajutorului social aferent perioadei octombrie 2004 - noiembrie 2007 cu privire la reclamantul.
Reclamantul depune încheierea civilă pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr- la data de 28.06.2006 și statele de plată a ajutorului social aferent lunii martie 2002.
Reclamantul precizează că prin demersul inițiat a dorit să se judece doar cu secretarul primăriei municipiului B Sprie, neavând pretenții față de consiliul local sau față de primar.
La solicitarea instanței reclamantul arată că temeiul de drept al acțiunii sale îl constituie Legea nr. 554/2004, respectiv refuzul nejustificat al secretarului primăriei municipiului B Sprie de a-i achita drepturile ce i se cuvin, conform unei hotărâri judecătorești irevocabile.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate, cu mențiunea că prima instanță, deși i-a dat dreptate, nu a ținut cont de cadrul procesual pe care a înțeles să-l stabilească.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 3.565 din 7.11.2007, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureș, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI B SPRIE, reprezentat prin PRIMAR, și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului 3.614,4 lei, reprezentând ajutor social neachitat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată la data de 01.10.2007, reclamantul a chemat în judecată Consiliul Local al orașului B Sprie pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâtul să fie obligată să-i plătească ajutorul social stabilit prin Dispoziția nr. 138/11.02.2002, cu motivarea că deși există hotărârea judecătorească, drepturile bănești stabilite prin această dispoziție nu i-au fost achitate, în condițiile în care actul administrativ nu a fost nici suspendat, nici revocat.
Pârâta a depus întâmpinare prin care s-a opus admiterii acțiunii susținând că instanțele au mai judecat cereri cu același obiect, respinse irevocabil.
La cererea instanței, pârâta a comunicat că Dispoziția 138/11.02.2002 nu mai este în vigoare, fiind modificată prin Dispoziția 109/22.01.2003, de care reclamantul a luat la cunoștință în momentul ridicării ajutorului social. Dispoziția nr. 138/2001 a fost în vigoare pentru perioada 01.01.2002 - 31.10.2002, când a fost achitată.
Prima instanță a apreciat acțiunea ca fiind întemeiată în parte pentru următoarele considerente:
Dispozitia nr. 138/11.02.2002 a fost emisă de Primarul orașului B Sprie în baza Legii nr. 416/2001. Începând cu 01.01.2002 s-a acordat reclamantului un ajutor social de 1.004.000 lei lunar. Acest act este în vigoare deoarece nu s-a făcut dovada modificării sau revocării lui.
Astfel, instanța de fond a apreciat că susținerea pârâtei, în sensul că Dispoziția 109/22.01.2003, prin care cuantumul ajutorului social s-a stabilit la nivelul sumei de 954.000 lei ar fi fost comunicată cu reclamantul, nu a fost dovedită, având în vedere și faptul că actele administrative individuale își produc efectele de la comunicarea cu persoana interesată, astfel încât tribunalul a considerat în vigoare Dispozitia nr. 138/11.02.2002.
Instanța de fond a mai constatat și faptul că între părți litigiul pe tema acordării ajutorului social din Dispoziția nr. 138/2002 durează de 5 ani. Prima sentință, nr. 2296/23.09.2001 pronunțată de Tribunalul Maramureșa fost modificată prin Decizia 117/22.01.2003 a Curții de APEL CLUJ. Dispozitivul acestei decizii, care a stabilit plata drepturilor la ajutorul social din ianuarie 2002 "la zi" a fost neclar, abia recent s-a clarificat printr-o contestație la titlu, că "la zi" înseamnă până la data pronunțării deciziei nr. 117/2003, respectiv 22.01.2003, stabilindu-se cu autoritate de lucru judecat că drepturile bănești decurgând din Dispoziția nr. 138/2002 i-au fost achitate reclamantului până la 22.01.2003 când s-a pronunțat decizia nr. 117 Curții de APEL CLUJ. Ultima sentință a fost cea cu nr. 2.870/19.09.2007 pronunțată în dosarul nr-, comunicată părților, care privește pretențiile reclamantului de dinainte de 22.01.2003.
Tribunalul a mai reținut că reclamantul este în drept să invoce ajutorul social de 1.004.000 lei lunar pe ultimii 3 ani retroactiv cu începere de la data introducerii acțiunii, în limita termenului de prescripție extinctivă, în total 3.614,4 lei.
Totodată, în virtutea rolului activ prevăzut de art. 129 Cod procedură civilă, tribunalul a reținut că autoritatea administrativă care datorează suma pretinsă este Consiliul Local B Sprie prin primar, chiar dacă a fost menționat în acțiune secretarul primăriei, acesta nu poate fi obligat personal, deoarece plata se va face de la buget și nu din averea acestuia.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs, în termenul legal, pârâtul Consiliu Local al Orașului B Sprie și - secretarul orașului B Sprie.
În ambele recursuri se solicită admiterea recursului și modificarea/casarea, în tot a sentinței recurate, arătând că sumele ce s-au cuvenit reclamantului, aferente intervalului 31.10.2004-11.05.2006, i-au fost achitate integral, iar pentru diferența de interval până la 30.09.2007, reclamantului nu i se cuvine nici o sumă, acesta făcând cerere de renunțare la ajutorul social.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că intervalul în discuție, pentru care reclamantul, ar avea sau nu dreptul la ajutorul social sau la ajutorul pentru încălzirea locuinței, este cuprins între 30.09.2007 - 30.10.2004. Pentru identificarea acestui interval s-a avut în vedere data înregistrării cererii reclamantului la prima instanță, 01.10.2007, și mergând în urmă, 3 ani, rezultă intervalul 30.09.2007 - 31.10.2004.
Pe parcursul acestui interval, se arată că au avut loc fapte cu consecințe juridice, după cum urmează:
1. In baza cererii reclamantului înregistrată la Primăria B Sprie sub nr. 2.932/11.05.2006, s-a schimbat titularul dosarului de ajutor social, din în - fiul, titularul inițial renunțând la acest tip de ajutor social, s-a emis Dispoziția nr. 659/23.05.2006, prin care s-a schimbat titularul dosarului de ajutor social precum și cuantumul acestuia.
Dispoziția nr. 659/23.05.2006, a Primarului orașului B Sprie s-
comunicat noului titular, prin poștă cu confirmare de primire.
Pentru perioada când titularul dosarului de ajutor social era reclamantul din intervalul 30.09.2007 - 31.10.2004, dreptul la ajutor social îl avea doar pentru intervalul 31.10.2004 - 11.05.2006, iar ncepând cu 31.10.2004, până la 11.05.2006, inclusiv, toate drepturile ce i s-au cuvenit reclamantului i s-au achitat, așa cum rezultă și din tabelele lunare care cuprind sumele din categoria ajutorului social și ajutorului pentru încălzirea locuinței și care conțin și semnătura, inclusiv actul de identitate, a celui care a ridicat sumele respective.
Așa fiind, se apreciază că din suma la plata căreia a fost obligat prin sentința recurată, pârâtul Consiliul Local al Orașului B Sprie, în cuantum de 3.614,4 cu titlu de ajutor social, pentru perioada menționată mai sus, ar mai fi de achitat 1.127,46 lei, însă prima instanță nu a luat în calcul sumele ce s-au achitat, sume aferente intervalului menționat mai sus, iar din tabele depuse rezultă că a achitat suma de 2.486,94 lei. Aceste sume nu s-au achitat în aplicarea Dispoziției nr. 138/2002, ci a noilor dispoziții care au modificat ajutorul social inițial.
S-a mai menționat că de existența dispozițiilor care au revocat sau modificat dispoziția nr. 138/2002, reclamantul a luat la cunoștință, odată cu ridicarea noilor sume.
Având în vedere data când s-au ridicat noile sume precum și data înregistrării la prima instanță a cererii reclamantului, s-a apreciat ca fiind depășit termenul de contestare a acelor dispoziții, astfel încât sentința recurată apare ca fiind nelegală și netemeinică.
Analizând recursurile formulate din prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
La data de 1.10.2007, reclamantul a sesizat Tribunalul Maramureș cu prezenta cerere, prin care a chemat în judecată secretarul Consiliului local B Sprie, personal, pentru a justifica de ce refuză să-i achite drepturile ce i se cuvin în temeiul dispoziției Primarului B Sprie nr. 138/2002.
Aceasta a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, relevând și faptul că este incidentă excepția autorității de lucru judecat, raportat la cele statuate în dosarele nr. 5.750/2002, nr-, nr. 3.577/2003, nr. 2.499/2004, etc. ale Tribunalului Maramureș.
Ulterior, aceeași parte a depus la dosarul cauzei precizări,( 19, 20) prin care a menționat faptul că toate drepturile cuvenite reclamantului în temeiul deciziei civile nr. 117/2003 a Curții de APEL CLUJi -au fost achitate acestuia.
Chiar cu ocazia cuvântului pe fond, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei, secretar, la plata ajutorului social restant pentru perioada cuprinsă între anul 2003 și revocarea dispoziției nr. 138/2002 emisă de primar.
Cu toate acestea, prima instanță a considerat că autoritatea administrativă care datorează suma pretinsă este Consiliul Local B Sprie, prin primar, iar nu secretarul primăriei, care nu poate fi obligat personal la plata sumelor datorate, însă dispozitivul se referă strict la admiterea cererii formulate în contradictoriu cu consiliul local, nefăcându-se nici o mențiune de respingere a cererii față de pârâta.
La termenul de astăzi, Curtea a solicitat reclamantului precizări în ceea ce privește persoana cu care a înțeles să se judece, acesta menționând expres faptul că a înțeles să se judece cu secretarul orașului, pe care a chemat-o în judecată personal, considerând-o responsabilă pentru neachitarea sumelor care i se cuvin.
Față de cele anterior menționate, Curtea a apreciat recursurile declarate de către Consiliul Local al Orașului B Sprie și, în calitate de secretar al orașului B Sprie, ca fiind fondate, prin prisma disp. art. 304 pct. 5.pr.civ. iar în condițiile în care prin soluția adoptată prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondul pretențiilor concrete formulate de către reclamant, sentința recurată va fi casată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prima instanță a încălcat principiul disponibilității care este aplicabil speței prin prisma prev. art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, întrucât nu a luat în considerare cadrul procesual care a fost stabilit în mod neechivoc de către reclamant, obligând la o anumită prestație un alt subiect de drept decât cel care avea calitatea de pârât.
Principiul rolului activ al instanței nu poate fi invocat în justificarea soluției adoptate, întrucât reclamantul este cel care trebuie să indice cu cine înțelege să se judece, iar o eventuală modificare a cadrului procesual nu poate fi făcută fără a fi pusă în discuția contradictorie a părților și numai la solicitarea expresă a acestora.
Acest principiu este atenuat în materia contenciosului administrativ prin textul art. 161din Legea nr. 554/2004, însă prima instanță nu a aplicat nici aceste prevederi, nepunând în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a altor subiecte de drept.
Or, în condițiile în care reclamantul a indicat în mod expres cine este pârâtul, obligarea unei alte entități la plata sumei de bani în litigiu apare ca fiind dată cu încălcarea principiului mai sus enunțat, iar vătămarea pricinuită acestuia nu poate fi îndreptată decât prin trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pentru a dispune astfel, Curtea apreciază și că este nelegală reținerea tribunalului conform căreia consiliul local este reprezentant prin primar, întrucât o astfel de susținere nu are nici un suport legal, primarul fiind cel care reprezintă unitatea administrativ-teritorială, însă nu și deliberativul local, în acest sens fiind nevoie de un mandat special, care nu s-a dovedit a exista în cauză.
Cu ocazia rejudecării, prima instanță va ține cont de manifestarea de voință a reclamantului exprimată prin acțiunea introductivă și va aplica, în măsura în care va considera necesar disp. art. 161din Legea nr. 554/2004, procedând ulterior la citarea tuturor părților litigiului și punându-le acestora în discuție orice incident ivit pe parcursul judecății.
De asemenea, vor fi analizate excepțiile invocate de către pârâtă prin întâmpinare, iar în măsura în care vor fi respinse, va fi analizat și fondul pretențiilor reclamantului, prin prisma apărărilor formulate în fața primei instanțe și a motivelor cuprinse în cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI B SPRIE și împotriva sentinței civile nr. 3.565 din 7 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 februarie 2008
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./3 ex./21.03.2008.
Jud.fond:.
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu, Simona Szabo
