Obligația de a face. Decizia 573/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 573/ Dosar nr-

Ședința publică de la 16 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă

JUDECĂTORI: Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Georgeta JUDECĂTOR 3: Georgeta

- -- - președinte de secție

Grefier -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, -, și împotrivasentinței civile nr. 482 din 09.05.2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect - obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 09 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 16 2008.

CURTEA:

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 482/9.05.2008 a Tribunalului Covasna - secția civilă, a fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor,.

S-a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantului.

S-a respins ca nefondata cererea formulata de reclamantii, contradictoriu cu paratul CONSILIUL JUDETEAN

S-a respins cererea formulata de reclamantii, in contradictoriu cu paratul CONSILIUL JUDETEAN C, ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala activa.

S-a respins cererea formulata de reclamantul, ca urmare a lipsei capacitatii procesuale de folosinta a acestuia.

S-a luat act de cererea de renuntare la judecata formulata de reclamantii, si.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că o parte din reclamanti lucreaza ca si medici stomatologi, o parte ca si tehnicieni dentari.

Dintre acestia, detineau in folosinta spatiul medical in care isi desfasurau activitatea la data promovarii prezentei actiuni numai o parte din reclamanti, anume medicii stomatologi, tehnicienii dentari neavand incheiate contracte de concesiune ori contracte de comodat a imobilelor respective (singurul contract fiind acela incheiat in calitate de comodatar de catre, insa termenul contractului era expirat din data de 11.01.2005-fila 66).

Potrivit art 3 alin 1 din OUG nr 110/2005 aprobata prin Legea nr 236/2006: "au dreptul de a cumpara spatiile ce fac obiectul prezentei ordonantetehnicienii dentaricare detin in mod legal spatiul respectiv".

Ca urmare, puteau solicita incheierea contractului de vanzare-cumparare a spatiului medical in care isi desfasurau activitatea, numai cadrele care erau titulare a unui drept de folosinta asupra respectivului imobil, in baza unui act legal incheiat. Nefiind titulari ai dreptului de folosinta asupra acelor spatii, reclamantii, nu au calitate procesuala activa in promovarea prezentei actiuni.

Asa fiind, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor sus indicati si pe cale de consecinta a respins pentru acest motiv cererea acestora.

In ceea ce îi priveste pe ceilalti reclamanti in cauza, numitii, instanta constata ca dispozitiile legale pe care acestia si-au fundamentat pretentiile, dispozitii ce le conferea dreptul de a dobandi in proprietate, prin vanzare-cumparare, spatiile cu destinatie medicala in care isi desfasoara activitatea de medici si pe care le detin prin contracte de concesiune, anume OUG nr 110/2005, au fost declarate ca fiind neconstitutionale, Decizia Curtii Constitutionale nr 871/09.10.2007 fiind general obligatorie.

Apoi, instanta a retinut prevederile art 147 alin 1 din Constitutie, potrivit carora, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, care au fost constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice in termen de 45 de zile de la publicarea Deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.

In speta, acest termen de 45 de zile a expirat, fara interventia legiuitorului in sensul mai sus aratat.

Ca urmare, prevederile OUG nr 110/2005 nu mai pot produce efecte juridice.

Asa fiind, instanta a constat ca pretentiile reclamantiilor au ramas lipsite de temei legal, ele urmand a fi respinse ca nefondate.

In baza art 246 Codul d e Procedură Civilă, instanta a lua act de cererea de renuntare la judecata formulata de reclamantii si.

In ceea ce-l priveste pe reclamantul, decedat pe parcursul desfasurarii prezentului litigiu, instanta a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a acestuia, retinand in acest sens prevederile art 5 alin 2 din Decretul nr 31/1954 si ale art 41 alin 1 Codul d e Procedură Civilă si a respins din acest considerent cererea promovata de aceasta parte. In speta nu era posibila transmiterea calitatii procesuale active a reclamantului decedat pe parcursul procesului catre eventualii mostenitori, deoarece dreptul instituit de art 3 alin 1 din OUG nr 110/2005 era unul "intuitu personae".

Împotriva sentinței primei instanțe au declarat recurs reclamanții, -, și, iar în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în mod nejustificat prima instanță a procedat la judecarea cauzei deși s-a solicitat amânarea judecării întrucât era în proiect un alt act normativ care să reglementeze această situație juridică. În mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active tehnicienilor dentari, recunoscându-se în aceste condiții că, față de aceștia, OUG nr. 110/2005 este constituțională calitatea procesuală activă a acestor reclamanți a fost stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

Se mai arată că tehnicienii dentari deține spațiul în care își desfășoară activitatea în baza unui titlu legal întrucât, chiar dacă contractul de comodat a expirat, acesta își produce efecte juridice prin folosirea în continuare a spațiului și prin desfășurarea activității în baza certificatului de înregistrare, activitatea fiind conexă actului medical.

La dosar a depus întâmpinare intimatul Consiliul Județean prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca legală și temeinică.

Recursul este nefundat.

Susținerile recurenților referitoare la faptul că prima instanță în mod greșit a procedat la judecarea cauzei deși s-a solicitat termen pentru că era în proiect un alt act normativ care să reglementeze situația juridică din cauză sunt nefondate și neîntemeiate.

Conform art.132 alin.1 din Codul d e procedură civilă, la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru înregistrarea sau modificarea cererii precum și pentru propune noi dovezi. Deci, conform acestor dispoziții legale acordarea unui nou termen poate acea loc, la prima zi de înfățișare dacă reclamantul solicită întregirea sau modificarea cererii, putându-se reține că cererea de întregire sau de modificare trebuie să vizeze situații de fapt și de drept existente la acea dată. În speță reclamanții au solicitat un nou termen de judecată deoarece există un proiect de act normativ ce urma să fie aprobat, deci amânarea judecății s-a solicitat pentru o cauză viitoare și aleatorie care nu îndrituia instanță să dispună amânarea soluționării dosarului. Ca atare acest motiv de recurs este nefundat și neîntemeiat, neputând fi reținut de curte.

Se constată că și celelalte motive de recurs formulate de către reclamanții recurenți sunt nefondate.

Prima instanță a constat că reclamanții care își desfășoară activitatea ca tehnicieni dentari nu au calitate procesuală activă întrucât nu dețin spațiul în baza unui titlu legal iar în cazul celorlalți reclamanți care sunt medici stomatologi ( cu excepția reclamanților și și ), instanța a constatat că dispozițiile legale în baza cărora și-au întemeiat cererea au fost declarate neconstituționale.

În ambele cazuri prima instanță nu a analizat fondul cauzei reținând situații de excepție, însă excepția care trebuia să fie determinată și care trebuia să-i vizeze pe toți acești reclamanți era aceea că dispozițiile invocate ca temei legal al cererii au fost declarate neconstituționale.

Prin decizia nr. 871/9.10.2007 a Curții Constituționale a fost constatată neconstituționalitatea dispozițiilor Ordonanței de urgență nr. 110/2005, privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 236/2006.

Aceste considerente trebuiau să fie avute în vedere de către prima instanță în cazul reclamanților mai sus arătați și care justificau respingerea acțiunii acestora, întrucât nimeni nu se poate prevala de dispoziții legale care sunt neconstituționale și care nu își mai pot produce astfel efecte juridice.

Respingerea acțiunii reclamanților tehnicieni dentari pe baza excepției lipsei calității procesuale active a acestora nu justifică admiterea recursului, deoarece curtea poate să complinească motivarea făcută de către instanța de fond în cazul în care soluția pronunțată de aceasta nu se impune a fi modificată.

Motivele de recurs prin care reclamanții fac precizări cu privire la legalitatea deținerii de către ei a spațiului în care își desfășoară activitatea sunt nerelevante întrucât acestea presupun o analiză pe fond cauzei, ceea ce nu se impune în prezenta speță.

Față de acestea Curtea va respinge recursul reclamanților, nefiind îndeplinite condițiile dispozițiilor art. 304 Cod procedură civilă pentru casarea sau modificarea sentinței atacate.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții, -, și împotriva sentinței civile nr. 482/9.05.2008 a tribunalul Covasna secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 16.09.2008.

Președinte Judecător Judecător

- - - - - - -

Grefier

Red. /02.10.2008

Dact./03.10.2008/ 2 ex.

Jud. Fond:/

Președinte:Maria Ioniche
Judecători:Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Georgeta

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 573/2008. Curtea de Apel Brasov