Obligația de a face. Decizia 606/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.606/CA

Ședința publică de la 17 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu

JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ promovat de recurentul reclamant - cu domiciliul în C,.. nr.177, -.37, județ C, împotriva Sentinței civile nr.547/15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul pe--57, având ca obiect litigiu privind informații de interes public.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită, în conf.cu art.87 și urm.Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul oral de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul cererii, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare.

Totodată învederează instanței că recurentul reclamant a solicitat judecata cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art.242 Cod pr.civilă.

Curtea luând act că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art.242 Cod pr.civilă, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Asupra recursului promovat în contencios administrativ, constată următoarele:

Prin acțiunea adresată Tribunalului Constanța - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal și înregistrată sub nr.4164/118/17.04.2009, reclamantul în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună: obligarea pârâtului la soluționarea cererilor adresate acestuia din anul 2003, respectiv cererea privind pe domnul a și obligarea pârâtei la plata de daune morale în cuantum de 25000 euro pentru refuzul nejustificat de soluționare a cererii și depășirea termenelor legale impuse de lege.

Motivând acțiunea, reclamantul învederează în esență că, în luna octombrie 2003 s-a adresat pârâtului cu două petiții înregistrate sub nr. /28.11.2003 și nr./17.11.2003 solicitând, prin prima cerere accesul la propriul dosar, iar prin a doua cerere, verificarea domnilor și, persoane care ocupau funcții publice la Centrala Electrică Cernavodă.

A mai arătat reclamantul că, printr-o adresă din 2003, pârâtul i-a comunicat că, rezultatul final al verificărilor urmează să i se aducă la cunoștință în scris, însă, deși a făcut numeroase reveniri, pârâtul i-a comunicat în data de 28.01.2005 că cele două persoane au transmis copii ale actelor de identitate, iar la data de 19.10.2005 i s-a comunicat răspunsul în ceea ce-l privește pe, iar în ceea ce-l privea pe i s-a comunicat că verificările nu erau finalizate.

Reclamantul susține că, în data de 28.12.2006 a formulat o nouă cerere, prin care solicita răspunsul la cererea formulată, însă acesteia nu i s-a dat curs, primind o comunicare prin care i-a fost adus la cunoștință că, a fost reluată procedura administrativă în ceea ce-l privește pe domnul.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța în soluționarea cauzei, întrucât, față de art.3 alin 1 Cod pr.civilă și art.10 din Legea nr.554/2004 este competentă curtea de apel, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, motivând că au fost demarate procedurile specifice pentru a răspunde solicitării reclamantului.

La data soluționării cauzei, respectiv 15.05.2009, instanța de fond, respectând disp.art.137 Cod pr.civilă, a acordat cuvântul părților asupra excepției necompetenței materiale, dispunând funcție de obiectul acțiunii - refuzul nejustificat al pârâtei de a soluționa cererea formulată de reclamant, respingerea excepției, apreciind că, în cauză sunt incidente disp.art.1 și art.10 din Legea nr.554/2004.

Prin Sentința civilă nr.547 din 15.05.2009, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată acțiunea formulată de, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂRȚII, reținând în esență că, din probatoriul administrat în cauză rezultă împrejurarea că, reclamantul a formulat două cereri prin care solicita pârâtului accesul la propriul dosar și verificarea domnilor și, în anul 2003, iar ulterior a formulat mai multe reveniri la aceste cereri.

Prin adresele nr.P 2522/03 și 10/09 din 24.03.2009, P 2522/03 din 19.10.2005, P 2308//03 din 28.01.2005, P 2308/03 din 19.01.2004, P 2308/03 din 28.11.2003 și P 2308/03 din 05.11.2003 i s-a răspuns reclamantului, comunicându-i-se că se poate prezenta să studieze propriul dosar, că domnul nu a făcut poliție politică și că, în ceea ce-l privește pe domnul, verificările nu erau finalizate.

Potrivit art. 1 alin.1 din Legea 554/2004 "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un înscris legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a înțelesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată".

Față de dispozițiile textului de lege sus-citat, reține instanța de fond că, pentru a se folosi de acțiunea în contencios administrativ reclamantul trebuie să fie beneficiarul unui drept subiectiv ori să aibă un interes legitim pe care autoritatea publică pârâtă are obligația să-l respecte, cerințe impuse de art.1 din Legea nr.554/2004.

Condiția vătămării unui drept ori interes recunoscut de lege este strâns legată de faptul că, această vătămare trebuie să rezulte dintr-un act administrativ sau din refuzul nejustificat al unei autorități publice de a rezolva o cerere a reclamantului privitoare la un drept sau interes recunoscut de lege, ori de nerezolvarea în termenul legal.

În speță, reține instanța de fond, că pârâtul a răspuns solicitării reclamantului, astfel că, acesta nu mai poate beneficia de calitatea de persoană vătămată, în accepțiunea art.1 din Legea nr.554/2004.

Faptul că răspunsul primit nu este de natură să satisfacă exigențele reclamantului, reține instanța de fond, nu poate fi considerat vătămare ori refuz nejustificat de soluționare a unei cereri.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 18 din Legea nr.554/2004 raportat la art.22 din Legea nr.544/2001, instanța de fond a respins cererea formulată de reclamant.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivație, în esență:

- hotărârea instanței se întemeiază pe motive străine de natura pricinii deoarece, hotărârea a fost motivată prin prisma Legii nr.554/2004, instanța aflându-se în afara cadrului procesual indicat de recurent respectiv Legea nr.187/1999 modificată prin OUG nr.24/2008 și Legea nr.544/2001;

- s-a dat o greșită interpretare probelor administrate în cauză, actelor deduse judecății;

- instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, în sensul că, nu s-a pronunțat asupra daunelor morale solicitate.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma susținerilor părților și văzând și dispozițiile art.137 Cod pr.civilă, conform cărora "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii", Curtea apreciază în sensul, admiterii ca fondată a excepției de necompetență materială a Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ în soluționarea cauzei, prin admiterea recursului dedus judecății, pentru următoarele considerente, în esență:

În anii 2003, 2004, 2005, 2006 și 2009 reclamantul a solicitat potrivit prevederilor Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, respectiv OUG nr.24/2008 modificată și completată prin Legea nr.293/2008, prin cererile înregistrate sub nr.P 2308/03 și nr.P 2522/03 accesul la propriul dosar și verificarea domnilor și, persoane care ocupau funcții publice la Centrala -Electrică Cernavodă.

După cum recunoaște însăși recurentul, intimatul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII Bap urtat o întreagă corespondență cu acesta, pentru ca, procedura specifică administrativă de verificare să fi fost reluată în ceea ce-l privește pe numitul, după declararea Legii nr.187/1999 ca neconstituțională, pentru respectarea prevederilor OUG nr.24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.293/2008 care reglementează activitatea intimatului.

Curtea reține că, în speță sunt aplicabile prev. art.11 al.1 din OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.293/2008, potrivit căruia: "Acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se introduce la Secția contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, fiind scutită de taxă de timbru".

În atare condiții, Curtea apreciază că, în conformitate cu prev. art.3 pct.1 Cod pr.civilă, coroborate cu prev. art.10 al.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ și cu aplicarea prev. art.11 al.1 din OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.293/2008, recurentul trebuia să adreseze cererea dedusă judecății Curții de Apel București, competentă material a soluționa cauza.

Pe cale de consecință, văzând și disp.art.304 pct.3 Cod pr.civilă, cum "hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe" cu referire la art.312 al.6 Cod pr.civilă, conform căruia "În caz de casare a hotărârii atacate pentru motivul prev.de art.304 pct.3, instanța va trimite dosarul spre judecare instanței judecătorești competente sau organului cu activitate jurisdicțională competentă potrivit legii", Curtea apreciază că, admițând excepția necompetenței materiale, urmează a se dispune admiterea recursului, cu consecința, casării sentinței recurate și trimiterii cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București - Secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția necompetenței materiale.

În baza art.312 al.6 raportat la art.304 pct.3 Cod pr.civilă;

Admite recursul în contencios administrativ promovat de recurentul reclamant - cu domiciliul în C,. nr.177, -.37, județ C, împotriva Sentinței civile nr.547/15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul pe--57.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre soluționare Curții de Apel București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Jud.fond-

Jud.red--

Dact.DS-4 ex.

Dosar nr-

26.01.2010

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

CĂTRE,

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Vă înaintăm, alăturat, dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA, privind recursul în contencios administrativ promovat de recurentul reclamant, împotriva Sentinței civile nr. 547/15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CNSAS, întrucât, prin decizia civilă nr.606/CA din 17.12.2009, s-a admis excepția necompetenței materiale, s-a admis recursul, s-a casat sentința recurată și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Curții de Apel București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.

Dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA are un număr de 44 file, la acesta fiind atașat dosarul Tribunalului Constanța, cu un nr. de 37 de file.

PREȘEDINTE SECȚIE COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, PRECUM ȘI PENTRU CAUZE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL,

JUDECĂTOR

Grefier,

- -

Președinte:Georgiana Pulbere
Judecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 606/2009. Curtea de Apel Constanta