Obligația de a face. Decizia 808/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BAC
SECȚIA COMERCIAL, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVIL Nr. 808
Ședința public de la 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Morina Napa
Judector - -
Judector - -
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta reclamant - O, împotriva sentinței civile nr.169 din 19 martie 2008, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public, au rspuns avocat pentru recurenta - reclamant și consilier juridic pentru intimații - pârâți Unitatea Administrativ Teritorial a municipiului O - prin reprezentant Primarul municipiului O și Consiliul local al municipiului O prin primar, care depune la dosar delegații.
Procedur legal îndeplinit.
S-a fcut referatul oral asupra cauzei, dup care:
Instanța constat c intimații - pârâți au depus la dosar întâmpinare și înmâneaz un exemplar de pe aceasta aprtorului recurentei - reclamante.
Avocat solicit acordarea unui termen de judecat pentru a lua cunoștinț de întâmpinare.
Consilier juridic faț de cererea de amânare a cauzei las la aprecierea instanței.
Instanța, având în vedere împrejurarea c întâmpinarea a fost depus la dosar la data de 26.11.2008, cu 5 zile anterior termenului fixat pentru judecarea cauzei, respinge cererea de amânare formulat de recurenta - reclamant prin aprtor și las dosarul la ordine.
Dup reluarea dosarului, la a doua strigare, au rspuns aceleași prți.
Instanța pune în discuție natura litigiului dedus judecții și a cii de atac, în raport de regimul juridic al terenului.
Avocat, consider c prezenta cale de atac este recursul, iar natura litigiului este de contencios administrativ.
Consilier juridic, faț de cele puse în discuție la termenul de astzi, las la aprecierea instanței.
Instanța, având în vedere temeiul juridic al acțiunii cu care a fost învestit prima instanț și motivele invocate în susținerea acțiunii, apreciaz c natura litigiului este de contencios administrativ.
Nemaifiind alte cereri de formulat, constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurenta - reclamant, consider c în mod greșit instanța de fond a apreciat c în cauz nu sunt aplicabile dispozițiile Legii 550/2002, motivând c acestea nu fac referire la vânzarea terenurilor proprietate privat a unitților administrativ teritoriale, ci stabilesc cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale și a celor de prestri servicii aparținând statului, îns, nu a ținut cont c reglementrile vizeaz și alte categorii de spații și situația terenului aferent acestora.
În concluzie, avocat pentru recurenta - reclamant, solicit admiterea recursului și casarea sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, fr cheltuieli de judecat.
Consilier juridic pentru intimații - pârâți, consider c dispozițiile Legii 550/2002 nu sunt aplicabile în cauz, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond.
În concluzie, consilier juridic, solicit respingerea recursului, ca nefondat.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rmânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de faț, în materia contenciosului administrativ, constat urmtoarele
Prin sentința civil nr. 169/19 martie 2008, pronunțat de Tribunalul Bac u - Secția Comercial și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, s-a admis excepția inadmisibilitții acțiunii și s-a respins - pe acest considerent - acțiunea formulat de reclamanta O în contradictoriu cu pârâții - Unitatea Administrativ - Teritorial a municipiului O, prin primar și Consiliul Local O, acțiune având ca obiect cererea reclamantei de obligare a pârâților la întocmirea documentației și la emiterea unei hotrâri de vânzare a terenului în suprafaț de 74,45. aferent spațiului comercial proprietatea reclamantei.
Pentru a pronunța aceast soluție, instanța de fond a reținut c:
Dispozițiile art.2 alin.1 și art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.215/2001 privind Administrația public local, consacr principiul autonomiei locale, conform cruia autonomia este acel drept al persoanei de drept public de a dispune liber de propria voinț și care are deplin libertate în acțiunile sale.
În speț, reclamanta este proprietara unui spațiu comercial situat în O,- în suprafaț de 77,9 mp, conform sentinței civile nr.984/31.03.2005 pronunțat de Judec toria Onești în dosarul nr.813/2005 prin care s-a perfectat vânzarea - cumprarea intervenit între reclamant și pârâta CAO în baza contractului de leasing imobiliar cu clauz irevocabil de vânzare nr. 4180/8.07.1999.
În ce privește ternul aferent acestui spațiu comercial nici SC SA O și nici C SA O nu au obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra ternului conform G nr.834/1991, astfel c acest teren a devenit teren disponibilizat și a intrat în proprietatea privat a Municipiului O și în administrarea Consiliului Local O care în virtutea dreptului su de administrare, a hotrât concesionarea respectiv închirierea terenurilor aflate în proprietatea privat a municipiului O conform L nr.51/21.06.2007 invitând agenții economici, inclusiv reclamanta s participe la procedurile de atribuire a contractelor de concesiune sau închiriere conform L nr.38/23.04.2007 și a regulamentului emis în acest sens.
Aceast inițiativ a Consiliului Local O s-a efectuat în baza dispozițiilor art.21 din Legea nr.215/2001 conform crora autoritțile administrației publice locale prin care se realizeaz autonomia local sunt consiliile locale, ca autoritți deliberative și primarii ca autoritți executive, iar conform art.38 alin.5 lit. b Consiliul Local este cel care hotrște în exercitarea atribuțiilor prevzute de art.38 alin.2 lit. c (- administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului municipiului -) vânzarea, concesionarea sau închirierea terenurilor proprietate privat.
Ca urmare nu exist nici un temei de drept prin care proprietarul terenului s fie obligat la vânzarea terenului aflat în proprietatea sa, fiind inadmisibil transferul silit de proprietate, deoarece s-ar înclca dreptul unitților administrativ - teritoriale de exercitare a prerogativei dispoziției ca atribut ce ține de esența dreptului de proprietate, drept de proprietate consfințit de Constituția României care în art. 41 alin.1 garanteaz dreptul de proprietate privat, în aceeași lumin instanța urmând a reține și dispozițiile art.480, 481 Cod civil.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțional prin Decizia nr.870/2007 precum și Curtea European a Drepturilor Omului care a statuat în jurisprudența sa c o privare de proprietate trebuie s fie prevzut de lege, s urmreasc o cauz de utilitate public, s fie conform normelor de drept intern și s respecte un raport de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat.
Ca urmare, tribunalul constatat c dispozițiile Legii nr.550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietatea privat a statului și a celor de prestri servicii aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, invocate de ctre reclamant, nu sunt aplicabile speței în cauz, deoarece nu fac referire la vânzarea terenurilor proprietate privat a unitților administrativ - teritoriale, ci stabilesc cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale și a celor de prestri servicii proprietate privat a satului.
Pentru motivele de fapt și de drept reținute, tribunalul a admis excepția inadmisibilitții acțiunii și a respins acțiunea ca fiind inadmisibil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - L O, care a susținut c instanța de fond a fcut o greșit interpretare a probatoriului și a dispozițiilor legale invocate de prți, reținând în mod greșit c terenul aferent spațiului comercial ar fi fost "disponibilizat" și ar fi în domeniul privat al municipiului, nefiind depuse la dosar probe în acest sens.
Nefiind fcut dovada proprietții terenului de ctre MUNICIPIUL O, acțiunea, în opinia recurentei - reclamante, trebuia respins pentru lipsa calitții procesuale pasive și nu ca inadmisibil.
Pe de alt parte, susține recurenta, acțiunea sa trebuia admis, în raport de dispozițiile art. 13 din Legea 550/2002, (care nu au fost declarate neconstituționale), dispoziții care stabileau imperativ c terenurile aferente spațiilor comerciale "se vor vinde", fr a da posibilitatea de opțiune vânztorului.
mai artat recurenta c, în ce privește concesionarea terenurilor aflate în domeniul privat al unitților administrativ - teritoriale, aceasta privește doar terenurile libere de construcții.
Intimații - pârâți au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât terenul în discuție este proprietatea privat a municipiului O, cruia îi aparține dreptul de dispoziție, iar instanța de fond a reținut în mod temeinic inadmisibilitatea acțiunii în raport de dispozițiile Legii 550/2002.
Analizând sentința recurat, sub aspectul criticilor formulate, în raport de dispozițiile art. 312 al. 3 și al. 5 Cod procedur civil, curtea constat nefondat recursul reclamantei, pentru considerentele ce urmeaz a fi expuse:
Instanța de fond a apreciat întemeiat c acțiunea reclamantei este inadmisibil, întrucât Legea 550/2002, invocat ca temei juridic al acțiunii, stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale proprietate privat a statului.
Art. 5 din Legea 550/2002 stabilește c: "în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, consiliile județene și consiliile locale vor aproba prin hotrâre lista spațiilor comerciale sau de prestri servicii, proprietate privat a statului, care se afl în administrarea lor, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local de sub autoritatea acestora, care urmeaz a fi vândute potrivit dispozițiilor prezentei legi".
Art. 3 din lege prevede c terenurile aferente spațiilor comerciale se vând odat cu acesta,dac au o situație juridic clarși dac sunt îndeplinite condițiile legale.
Ori prin contractul de leasing imobiliar, în baza cruia reclamanta a dobândit spațiul comercial, nu s-a fcut nici o mențiune cu privire la terenul aferent.
Faptul c cei de la care reclamanta a dobândit spațiul nu a fcut demersuri pentru clarificarea situației juridice a terenului, nu justific actualul demers al reclamantei.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, pentru terenul în discuție în cauza de faț, nici și nici AO( de la care provine spațiul comercial), nu au obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate conform HG834/1991.
Ca urmare, în temeiul art. 4 din HG 834/1991, terenul a intrat în proprietatea privat a municipiului O și în administrarea Consiliului Local O, cruia îi aparține dreptul de administrare în virtutea art. 38 din Legea 215/2001.
Acest drept de administrare nu poate fi înclcat și, ca urmare, acțiunea reclamantei, de obligare a pârâților la vânzarea terenului, este inadmisibil.
Curtea constat, în consecinț, c instanța de fond a interpretat corect probatoriul administrat în cauz și a aplicat corect dispozițiile legale incidente în speț.
Intimații - pârâți aveau calitatea procesual pasiv în cauz, în virtutea faptului c, așa cum s-a artat, terenul este proprietate privat a municipiului și este în administrarea Consiliului Local
Recurentei - reclamante îi revine s fac proba c terenul ar fi intrat în proprietatea societților sau, cu certificatul de atestare dreptului de proprietate, în caz contrar reținându-se incidența dispozițiilor art. 4 alin. (2) din HG834/1991.
Este adevrat c art. 13 din Legea 550/2002 prevede c terenul aferent spațiilor comerciale "se vinde odat cu acesta", dar, cu condiția ca terenul s aib o situație juridic clar.
În raport de considerentele expuse, Curtea constat c toate motivele invocate de recurent sunt nefondate, sentința instanței de fond fiind legal și temeinic.
Ca urmare, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedur civil, recursul reclamantei va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul contencios administrativ promovat de recurenta - reclamant împotriva sentinței civile nr. 169 din 19 martie 2008 pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - pârâțiUNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIAL A MUNICIPIULUI- prin reprezentat PRIMARUL MUNICIPIULUI șiCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la04 2008.
PREȘEDINTE: Morina Napa - - | Judector, Pt. - -- PREȘEDINTE INSTANȚ | Judector, - - |
Grefier, |
Red. /
Red.
tehnored. 2 ex.
22 dec. 2008
Președinte:Morina NapaJudecători:Morina Napa, Vera Stănișor, Mona Gabriela
