Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 197/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Sentința civilă nr. 197
Ședința publică din 14.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Ion
Grefier: ---
Pe rol se află soluționareacererii reclamantului de completare a sentinței civile nr. 4185/12.11.2009pronunțate în prezentul dosar, privind cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta CAMERA DEPUTAȚILOR PRIN SECRETARUL GENERAL.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul, personal, și pârâta, reprezentată de consilier juridic.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței căprocedura de citare este legal îndeplinităși că reclamantul a depus, la data de 12.01.2010, cerere de înscriere în fals, în două exemplare, și acte, într-un exemplar.
Curtea comunică pârâtei, prin consilier juridic, cererea de înscriere în fals formulată de reclamant pentru termenul de azi.
Pârâta, prin consilier juridic, depune concluzii scrise pe cererea de completare a hotărârii.
Curtea pune în discuție cererea reclamantului de înscriere în fals.
Reclamantul, personal, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, pentru considerentele dezvoltate în scris. Arată că falsul în înscrisuri este rezultatul modificării statului de funcții din anul 2001, fiind modificată anexa la ordinele de reîncadrare.
Curtea pune în discuție admisibilitatea cererii de înscriere în fals, având în vedere stadiul procesual al judecății.
Reclamantul, personal, arată că este o cerere formulată în cadrul excepției de nelegalitate ce face obiectul cererii de completare a hotărârii, fiind o probă în cadrul excepției de nelegalitate. Deci, este o probă ce trebuie admisă și administrată.
Pârâta, prin consilier juridic, arată că cererea de înscriere în fals este inadmisibilă, având în vedere că instanța s-a pronunțat pe excepția necompetenței materiale, drept urmare pricina a fost declinată spre competentă soluționare Tribunalului București -Secția a VIII-a, astfel încât Curtea nu mai este legal învestită, fiind aplicabil art. 137 alin. 1.civ.
Cod PenalCurtea, deliberând,respinge ca inadmisibilă cererea reclamantului de înscriere în fals, având în vedere stadiul procesual, fiind sesizată, în temeiul art. 2812.civ.Cod Penal, cu cererea de completare a hotărârii după dezînvestirea instanței prin declinarea competenței de soluționare a pricinii.
Curtea pun în discuție cererea reclamantului de completare a hotărârii.
Reclamantul, personal, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată. Arată că, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, a solicitat examinarea excepției de nelegalitate a Ordinului nr. 257 și a actelor administrative subsecvente, iar instanța a omis a se pronunța asupra Ordinului nr. 257, deși era competentă asupra cererii incidentale de la dosar.
Pârâta, prin consilier juridic, arată că nu sunt îndeplinite condițiile art. 2812.civ.Cod Penal, instanța pronunțând o sentință de declinare, nepronunțându-se pe excepții. De asemenea, excepția de nelegalitate la care se referă reclamantul nu se regăsește în prezentul dosar format prin disjungere, ci a fost soluționată în dosarul sursă, nr-, din care s-a disjuns. Astfel, nu este vorba despre o omisiune de pronunțare, pentru că instanța s-a pronunțat asupra excepției de nelegalitate.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de APEL BUCUREȘTI la data de 03.12.2009, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Camera Deputaților prin Secretariatul General, completarea Sentinței civile nr. 4185/26.11.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în sensul pronunțării instanței asupra excepției de nelegalitate invocată în temeiul disp. art. 4 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că instanța omis să se pronunțe cu privire la excepția de nelegalitate "Convenției și Actului adițional" privind aplicarea prevederilor referitoare la stabilirea pensiei de serviciu prevăzută de Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, înregistrate la Cabinetul Secretarului General al Camerei Deputaților sub nr. 51/77/10.01.2007 și nr. 51/5607/28.12.2007, precum și următoarelor acte: Adeverința nr. 51/3388/26.09.2007, Ordinul Secretarului General nr. 257/28.02.2008, Adeverințele nr. 57/1780/03.03.2008, nr. 57/5381/24.06.2008, nr. 57/9054/14.11.2008, Deciziile nr. -/14.11.2007, nr. -/17.04.2008, nr. -/28.08.2008 și nr. -/15.01.2009.
În aceste condiții, reclamantul a susținut că se impune completarea hotărârii, în temeiul disp. art. 2812alin. 1 Cod procedură civilă, cu soluția privitoare la excepția de nelegalitate.
Pârâta Camera Deputaților a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea cererii de completare hotărârii, arătând că, la termenul de judecată din data de 26 noiembrie 2009, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect actualizare pensie de serviciu, în favoarea Tribunalului București, ca instanță de fond în soluționarea în primă instanță a litigiilor de asigurări sociale, astfel că nu mai poate analiza nicio problemă ce fusese dedusă judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit disp. art. 2812alin. 1 Cod procedură civilă, "dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare".
Prin aceste dispoziții legale a fost reglementată posibilitatea completării hotărârii judecătorești, în privința omisiunii de a soluționa un capăt de cerere, indiferent de natura lui.
În cauza dedusă judecății, prevederile art. 2812alin. 1 Cod procedură civilă nu sunt incidente, întrucât, prin Sentința civilă nr. 4185/26.11.2008, instanța a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând că litigiul dedus judecății este unul de asigurări sociale, iar nu de contencios administrativ.
Prin hotărârea de declinare competenței, instanța s- dezinvestit de soluționarea cauzei având ca obiect actualizare pensie de serviciu, astfel că, nepronunțându-se asupra fondului pricinii, nu se poate susține că a omis să examineze un capăt de cerere principal sau accesoriu.
Pe de altă parte, se observă că dosarul nr. 4185/26.11.2009, în care s-a pronunțat Sentința civilă nr. 4185/26.11.2009, s- format în urma disjungerii capătului de cerere având ca obiect actualizare pensie de serviciu, măsură dispusă de instanță prin încheierea din data de 18.06.2009, pronunțată în dosarul nr-.
Prin urmare, excepția de nelegalitate nu a format obiectul dosarului nr-, în care s- pronunțat hotărârea a cărei completare se solicită, astfel că, și din acest motiv, prevederile art. 2812Cod procedură civilă, nu sunt aplicabile.
În concluzie, pentru considerentele evidențiate, Curtea va dispune respingerea cererii de completare hotărârii formulată de reclamant, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de completare a hotărârii formulată de reclamantul, cu domiciliul în B,-, sector 2, în contradictoriu cu pârâta CAMERA DEPUTAȚILOR PRIN SECRETARUL GENERAL, cu sediul în B, str. - nr. 2-4, sector 5.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.01.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - ---
Red.EI
Tehnored.CB/ 4ex.
08.02.2010
Președinte:Eugenia IonJudecători:Eugenia Ion
