Poprire asiguratorie. Decizia 767/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 767
Ședința publica din data de 25 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de debitor SC SRL, împotriva sentinței civile nr. 2099/07.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu creditorul UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ C N și cu terții popriți BANK ROMÂNIA SA, BRD - GENERALE SA, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA, BANK SA, BANK SA, BANK ROMÂNIA SA, SA, BANCA DE EXPORT A ROMÂNIEI SA, BANCA ROMÂNEASCĂ SA, CREDIT EUROPE BANK ROMÂNIA SA, BANCA TRANSILVANIA SA, BANK SA, BANK ROMÂNIA SA, BANK ROMÂNIA SA, BANK ROMÂNIA SA, BANK ROMÂNIA SA, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNIA SA, BANK ROMÂNIA SA, BANK SA, BANCA CR ROMÂNIA SA, ROMANIAN INTERNAȚIOANL BANK SA, BANK ROMÂNIA SA, BANCA COMERCIALĂ, CEC BANK SA, ROMÂNIA SA, BANK SA, BANK ROMÂNIA SA, BANCA SA, - ROMANIAN BANK ANGLIA SUCURSALA B, BANK NV SUCURSALA B, BANCA ROMENA ITALIA SUCURSALA B, INTERNATIONAL NV SUCURSALA ROMÂNIA, BANK OF PUBLIC - SUCURSALA ROMÂNIA, BANK SA - NV SUCURSALA B, DE Y DE - SUCURSALA ROMÂNIA - LA, - BANK SA SUCURSALA ROMÂNIA, BANK NV SUCURSALA ROMÂNIA,. DE SA PORTUGALIA SUCURSALA ROMÂNIA, BANK SUCURSALA B, BANCA - SUCURSALA ROMÂNIA, având ca obiect poprire asiguratorie.
Se constată că mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 februarie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea nr.2099 pronunțată la data de 07.11.2008 în dosarul nr- al Tribunalului Cluja fost admisă cererea formulată de creditoarea Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară C în contradictoriu cu debitorul SC SRL și terții popriți: BANK ROMÂNIA SA; BRD GENERALE SA, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA, BANK SA, BANK SA, BANK ROMÂNIA SA, SA, BANCA DE EXPORT A ROMÂNIEI SA, BANCA ROMÂNEASCĂ SA, CREDIT EUROPE BANK ROMÂNIA SA, BANCA TRANSILVANIA SA, BANK SA, BANK ROMÂNIA SA, BANK ROMÂNIA SA, BANK ROMÂNIA SA, BANK ROMÂNIA SA, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNIA SA, BANK ROMÂNIA SA, BANK SA, BANCA CR ROMÂNIA SA, ROMANIAN INTERNAȚIOANL BANK SA, BANK ROMÂNIA SA, BANCA COMERCIALĂ, CEC BANK SA, ROMÂNIA SA, BANK SA, BANK ROMÂNIA SA, BANCA SA, - ROMANIAN BANK ANGLIA SUCURSALA B, BANK NV SUCURSALA B, BANCA ROMENA ITALIA SUCURSALA B, INTERNATIONAL NV SUCURSALA ROMÂNIA, BANK OF PUBLIC - SUCURSALA ROMÂNIA, BANK SA - NV SUCURSALA B, DE Y DE - SUCURSALA ROMÂNIA - LA, - BANK SA SUCURSALA ROMÂNIA, BANK NV SUCURSALA ROMÂNIA,. DE SA PORTUGALIA SUCURSALA ROMÂNIA, BANK SUCURSALA B, BANCA - SUCURSALA ROMÂNIA și în consecință a fost depusă înființarea popririi asiguratorii și a sechestrului asigurator asupra conturilor aflate la terții popriți și asupra bunurilor mobile și imobile până la concurența sumei de 7.079.500 lei cu condiția achitării unei cauțiuni de 70.000 lei.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că sunt întrunite cerințele de admisibilitate cerute de art.591 pr.civ. întrucât creanța C-N este constatată prin contractul 13568/2007, este exigibilă și există acțiune intentată în dosarul civil nr- al Tribunalului Cluj. Totodată reține instanța că dat fiind suma pentru care se solicită sechestru asigurator se impune fixarea unei cauțiuni, aceste condiții fiind îndeplinite în conformitate cu art.597 pr.civ. și în privința popririi asiguratorii solicitate asupra sumelor de bani datorate debitorului de terții popriți sau pe care acestea le vor datora în viitor în condițiile consemnării aceleiași cauțiuni.
Împotriva soluției menționate a declarat recurs debitoarea SC SRL solicitând modificarea în întregime a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de instituire a popririi asiguratorii și a sechestrului asigurator pentru suma de 7.079.500 lei; cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate recurenta arată că măsurile depuse de instanță nu sunt justificate în raport cu obiectul acțiunii pe fond; hotărârea nu indică termenul în care reclamanta trebuia să depună cauțiunea, acțiunea pe fond este nefondată și luarea măsurilor asiguratorii nu se justifică. Astfel, în dezvoltarea argumentelor aduse se arată că acțiunea pe fond a reclamantei are ca obiect livrarea, transportul și instalarea mobilierului descris în anexa 1, la contractul de furnizare nr.13568/2007. În cazul admiterii acțiunii reclamanta va putea în baza hotărârii obținute să o oblige doar la predarea mobilierului în cauză (bunuri individual determinate). Acțiunea pe fond a reclamantei nu cuprinde însă nici un petit (fie el și subsidiar) de rezoluțiune a contractului și obligarea la restituirea prețului încasat, iar în aceste condiții instituirea unei popriri și a sechestrului asigurator este nelegală. Scopul acestor măsuri fiind în cazul admiterii acțiunii de a se pune în executare cu succes hotărârea.
Cât privește argumentul referitor la neindicarea termenului arată recurenta că potrivit art.592 alin.2 pr.civ. instanța va decide de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților prin încheiere, fixând totodată dacă este cazul cuantumul cauțiunii și termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta. de către instanță a termenului este de natură a face inaplicabile prevederile art.592 alin.4 pr.civ. potrivit nedepunerea cauțiunii în termenul fixat de instanță atrage desființarea de drept a sechestrului.
În privința argumentului referitor la măsurile asiguratorii arată recurenta că prin contractul încheiat achizitorul s-a obligat să pună la dispoziția furnizorului spațiile amenajate, doar datorită culpei nu s-a putut îndeplini obligația pentru instalarea mobilierului; că pe parcursul derulării relațiilor s-a încheiat un proces verbal de constatare prin care se recunoaște practic ca fiind în imposibilitate de a-și executa obligațiile prevăzute în contract, a făcut recepția mărfii la locul în care se găsea aceasta la aceea dată și în concluzie obligația de predare a mobilierului nu mai este guvernată în prezent de contractul de furnizare ci de contractul de depozit intervenit între părți la data de 10.06.2007.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata C-N a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. În susținerea celor solicitate intimata a arătat că cele susținute recurentă referitor la măsurile asiguratorii nejustificate în raport cu obiectul acțiunii sunt neîntemeiate întrucât instituirea măsurilor asiguratorii nu este inutilă, o atare măsură este menită a asigura posibilitatea de executare a hotărârii ce se va pronunța în litigiul de fond în situația în care recurenta va fi obligată la restituirea sumei pretinse.
Referitor la stabilirea termenului pentru consemnarea cauțiunii arată intimata că nu poate fi reținut ca motiv de nelegalitate deoarece legea nu prevede o sancțiune pentru lipsa mențiunii; doar aducerea la îndeplinire și menținerea este condiționată de consemnarea cauțiunii nu și legalitatea hotărârii; nu a solicitat fixarea cauțiunii și a termenului deoarece nu avea interes, singura interesată era recurenta care avea posibilitatea de a adresa o completare întemeiat pe art.2822pr.civ.
În fine în privința celui de al treilea motiv arată intimata că prima instanță nu a fost investită să procedeze la o analiză a litigiului în fond ci doar să constate îndeplinite condițiile stipulate de art.591 alin.1 pr.civ. O sumară antanare a fondului relevă că atâta vreme cât și-a executat obligația achitând recurentei o sumă considerabilă de bani în temeiul unui contract pe care aceasta nu l-a respectat și atâta vreme cât pe rolul instanțelor se găsește un litigiu având ca obiect principal executarea contractului, iar în subsidiar rezilierea acestuia și restituirea sumelor încasate și accesoriilor aferente, anularea măsurilor este de natură aop rejudicia, expunând-o riscului ca la finalizarea litigiului să nu se mai poată realiza creanța
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat în raport de actele dosarului, de normele juridice incidente, Curtea reține următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță formulată și precizată Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară C în contradictoriu cu SC SRL și terții popriți Bank România SA, BRD Generale SA, Banca Comercială Română SA B a, a solicitat instanței a dispune înființarea și validarea popririi asiguratorii asupra conturilor în lei și în valută ale debitorului deschise în centralele terților popriți cât și asupra conturilor din unitățile administrativ teritorial până la concurența sumei de 7.079.500 lei; înființarea sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului SC SRL până la concurența sumei de 7.079.500 lei; cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate s-a arătat că prin contractul de furnizare nr.13568/21.12.2007 pârâta s-a obligat să livreze, să transporte și să instaleze o serie de bunuri mobile - seturi de mobilier pentru birouri, laboratoare și amfiteatre cu instalații electrice, de apă, de gaze, rețele de comunicații incorporate, bunuri destinate să doteze laboratoarele de cercetare ce urmau a fi acreditate pentru efectuări de analize specifice, până la data de 30.06.2008 iar în baza acestui contract în primăvara anului 2008 pârâta a livrat și instalat o mică parte din bunurile și echipamentele achiziționate în valoare de 120.000 lei urmând ca restul să fie livrate la expirarea contractului.
Ulterior expirării contractului deși s-a solicitat livrarea și instalarea conform convenției pârâta nu a înțeles să își îndeplinească obligația rămânând în pasivitate cu toate că s-a procedat la notificarea acestuia în contextul iminenței bunurilor pentru acreditare și al necesității începerii anului universitar.
În aceste condiții urmare a pasivității, a refuzului nejustificat de executare a contractului și pentru că exista riscul să nu fie livrate bunurile achiziționate pentru care s-a achitat prețul, executarea putând deveni anevoioasă se impune înființarea și validarea popririi asupra conturilor și înființarea sechestrului asigurator.
Cererea astfel argumentată a fost întemeiată în drept pe art.908 com; art.591 și urm. art.597 pr.civ.
Art.597 pr.civ. în cuprinsul prevede că "poprirea asiguratorie se poate înființa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporate urmăribile datorate debitorului de oat reia persoană sau pe sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice în condițiile stabilite de art.591 pr.civ. Dispozițiile art.592-595 se aplică în mod corespunzător".
Conform art.591 pr.civ. creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărei creanță este constatată prin act scris și este exigibilă poate solicita inființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului dacă dovedește că a intentat acțiune. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni fixat de către instanță.
Același articol alin.2 pr.civ. prevede că același drept îl are și creditorul a cărei creanță nu este constatată prin înscris dacă dovedește că a intentat acțiune și depune odată cu cererea o cauțiune de J din valoarea reclamată.
Tot astfel prin alin.3 al articolului menționat se prevede că instanța poate încuviința sechestrul asigurator chiar dacă creanța nu este exigibilă în cazurile în care debitorul a micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă ori să-și risipească averea.
Totodată art.592 alin.2 pr.civ. se statuează că instanța va decide de urgență în camera de consiliu fără citarea părților prin încheiere executorie, fixând totodată dacă este cazul cuantumul cauțiunii și termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta.
Din normele enunțate rezultă că pentru admisibilitatea unei cereri de instituire a popririi sau sechestrului asigurator este necesară întrunirea cumulativă anumitor condiții și anume: creanță să fie constatată printr-un înscris, creanța să fie exigibilă; să fie intentată acțiune cu privire la creanță și respectiv în contextul în care debitorul prin faptele sale micșorează asigurările date.
Cu alte cuvinte în situația în care una din condiții nu este intrunită respectiv acțiunea nu vizează prețul, plata sumei, restituirea prețului sau creanța nu este exigibilă cererea de instituire a măsurilor asiguratorii este inadmisibilă.
În speță se observă că intimata a depus în probațiune pentru a dovedi întrunirea cerințelor o copie a acțiunii înaintate (22 dosar fond). În această acțiune s-a solicitat obligarea recurentei SRL la livrarea, transportul și instalarea bunurilor mobile, seturi de mobilier pentru birouri, laboratoare și amfiteatre cu instalații electrice, de apă, de gaze, rețele de comunicații incorporate. Acest demers nu vizează prețul, restituirea acestuia/ plata sumei ci vizează punerea în aplicare obligației, executarea silită a livrării bunurilor contractate. Ori, norma mai sus enunțată nu are în vedere acțiuni al căror obiect este predarea, revendicarea bunului aceasta putând constitui mai degrabă fundament al sechestrului judiciar.
Prin urmare nefiind vorba de o acțiune în sensul dat de art.591 pr.civ. în mod corect se susține de recurentă că reținerile primei instanțe cu privire la întrunirea cerințelor art.597, art.592, art.591 și urm. pr.civ. sunt greșite.
Evident se relevă implicit prin cererea introductivă de către intimată că până la obținerea titlului este posibil ca executarea să devină greoaie, să nu mai fie bunuri de executat. Această susținere nu poate fi reținută câtă vreme din actele depuse nu rezultă existența unei fapte de natură să ateste o eventuală micșorarea patrimoniului pentru se aprecia astfel incidența normelor în materie de sechestru.
Prin urmare față de cele arătate constatând cu nu sunt întrunite cumulativ cerințele cerute de normele evocate prin cererea introductivă Curtea în baza art.312 pr.civ. coroborat cu art. 20 din Legea nr.554/2004 Curtea va admite recursul, va modifica hotărârea în sensul că va respinge cererea formulată de US privind înființarea popririi și sechestrului asigurator.
Cât privește cererea recurentei de obligare a intimatei la cheltuieli de judecată în recurs Curtea apreciază că față de particularitățile concrete a speței: complexitatea redusă a cauzei, activitatea ce se raportează la asistența la un singur termen și la redactarea întâmpinării precum și față de faptul că măsura dispusă poate să asigure în parte repararea prejudiciului de ordin patrimonial cauzat recurentei prin declanșarea prezentei proceduri, în cauză sunt întrunite dispozițiile art.274 alin.3 pr.civ. context în care va obliga intimata la cheltuieli parțiale de judecată în sumă de 5000 lei.
Referitor la cheltuielile de judecată pentru fond Curtea reține că principiul instituit de art.274 pr.civ. are în vedere culpa și justificarea cu acte a cheltuielilor efectuate.
În cauză se observă că soluționarea cererii s-a făcut fără citarea și fără o asumare a asigurării asistenței sau participării la judecată, ori în aceste circumstanțe nu se poate vorbi de o efectuare a cheltuielilor de judecată. Ca atare, în lipsa unei justificări Curtea urmează a da o soluție de respingere a solicitării vizând cheltuielile pentru stadiul judecării la fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtaSRLîmpotriva încheierii civile nr.2099 din 7.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o modifică în întregime, în sensul respingerii cererii de instituire a popririi asiguratorii și a sechestrului asigurator până la concurența sumei de 7.079.500 lei, formulată de către reclamanta Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară C-
Obligă reclamanta să plătească pârâtei-recurente cheltuieli-parțiale în recurs în sumă de 5.000 lei.
Respinge restul pretențiilor privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
-
Red-/
3 ex./10.03.2009
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Floarea Tămaș, Mirela Budiu
