Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 5287/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 5287
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Laura Mariana Chimoiu
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței nr.2366 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR. TR.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit - și intimatele pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR. TR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar recurentul reclamant a depus concluzii scrise prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art.242 proc. civ.
Curtea a apreciat cauza în stare de soluționare și a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 2366 din 15 octombrie 2009, Tribunalul Mehedinția respins acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR. TR.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că excepția neîndeplinirii procedurii prealabile invocată de pârâtă este neîntemeiată, cu motivarea că în conformitate cu prevederile art.1 din nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, acest act normativ stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
S-a constatat că din actele dosarului rezultă că reclamantul a îndeplinit procedura prealabilă cu pârâta, procedura prevăzută de legea specială
Reclamantul a cumpărat un autoturism marca Mercedes din Germania, iar la înmatricularea acestuia a achitat taxa specială în sumă de 9734 lei la Administrația Finanțelor Publice DTS, așa cum rezultă din chitanța depusă la dosar.
Referitor la taxa achitată s-a constată că prin nr.OUG50/2008, s-a instituit obligația de plată a taxei de poluare, taxă care conform art.1 constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Potrivit art.5 din nr.OUG50/2008 taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă și se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației Fondului pentru Mediu.
Administrația Fondului pentru Mediu este o instituție publică cu personalitate juridică care are ca principală atribuție (art.3 din nr.OUG196 din 22 2005 privind Fondul pentru mediu) urmărirea gestionării fondului pentru mediu.
S-a apreciat astfel că taxa de poluare achitată la înmatricularea autoturismului s-a constituit ca venit la bugetul fondului pentru mediu, iar atribuțiile autorității fiscale au limitate numai la stabilirea și colectarea acestei taxe, conform art.7 din nr.OUG50/2008.
Împotriva sentinței Tribunalului Mehedinția declarat recurs reclamantul -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii recurentul reclamant a arătat că în vara anului 2007 achiziționat din Germania un autoturism marca "Mercedes-", iar pentru înmatricularea acesteia achitat o taxă de primă înmatriculare, și nu o taxă specială de mediu, această noțiune apărând în primăvara anului 2008.
A mai arătat recurentul că legea nu are efect retroactiv, astfel că puteau fi obligați la achitarea taxei speciale de poluare doar deținătorii de autoturisme care le-au înmatriculat după intrarea în vigoare a UG nr.50/2008, nu și cei care au achitat taxa auto de primă înmatriculare.
Examinând motivele de recurs, precum și legislația aplicabilă în speță și situația de fapt dovedită cu probele administrate la instanța de fond, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a importat un autoturism second- hand.
După introducerea bunului în țară, în vederea înmatriculării, acesta a achitat taxa de primă înmatriculare în sumă de 9734 lei, așa cum rezultă din chitanța seria - nr.- din 21.09.2007 ( aflată la fila 7 dosar fond).
Prin Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule emisă de Administrația Finanțelor Publice Dr. Tr. S s-a calculat reclamantului taxa de poluare pentru autovehicule în sumă de 6852 lei, fiindu-i restituită suma de 2882 lei.
Reclamantul s-a adresat Direcției Generale a Finanțelor Publice M solicitând restituirea diferenței de 6852 lei.
Administrația Finanțelor Publice Dr. Tr. Sas oluționat nefavorabil cererea reclamantului, arătând că acesta a beneficiat de prevederile nr.OG50/2008 prin restituirea diferenței dintre taxa specială achitată pentru autoturisme și taxa de poluare pentru autovehicule (fila 2 dosar fond).
În raport de situația de fapt expusă, rezultă că prima instanță a soluționat greșit acțiunea reclamantului.
Procedura restituirii sumelor încasate fără temei legal la bugetul de stat era reglementată la data formulării cererii de restituire în cuprinsul art.113 Cod pr.fiscală, în prezent art.117 Cod pr.fiscală.
Astfel, conform textului menționat, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale se restituie debitorului la cerere.
În consecință, cererea debitorului este cea care declanșează procedura restituirii sumelor apreciate ca fiind încasate nelegal la bugetul de stat.
Potrivit art.70 alin.1 Cod procedură fiscală, organul fiscal trebuia să se pronunțe asupra cererii de restituire, în termen de 45 de zile.
În speță, organul fiscal s-a pronunțat asupra cererii de restituire prin respingerea acesteia.
De precizat este că reclamantul a depus toate actele prevăzute de Ordinul 1899/2004, însă s-a refuzat restituirea pe motiv că taxa a fost încasată legal.
Reclamantul a parcurs procedura prealabilă, aceea de a depune cerere de restituire a sumelor, iar organul fiscal a refuzat să restituie sumele respective.
În situația reglementării taxei de primă înmatriculare, România a stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele provenind dintr-un alt stat membru, superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare.
Astfel, în situația în care un autoturism second hand înmatriculat în România este vândut, nu se percepe taxă de primă înmatriculare.
De altfel, însăși denumirea acestei taxe demonstrează caracterul contrar tratatului, pentru că se referă la taxa de primă înmatriculare în România.
Adoptarea OUG 50/2008, privind taxa de poluare nu produce consecințe, în sensul asanării neconformității taxei de primă înmatriculare cu legislația comunitară.
Așa cum s-a mai arătat în cuprinsul acestei hotărâri, taxa de primă înmatriculare, prevăzută de art.2141Cod fiscal, este o taxă fiscală contrară art.90 din tratat, caracter pe care îl menține în continuare, motiv pentru care trebuie restituită în integralitate, contribuabilului.
Instanța de fond nu a dat o corectă și justă aplicare prevederilor art.148 alin.4 din Constituția României, în sensul că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, așa încât judecătorul național trebuie să aplice, în caz de conflict între norma națională și norma comunitară, textul din dreptul comunitar.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza art. 312 alin.1 raportat la art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul formulat de reclamantul - și va modifica sentința în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtelor la plata sumei de 6852 RON reprezentând diferență de taxă de primă înmatriculare.
Văzând și dispozițiile art.274 proc. civ, Curtea va obliga pârâtele la 500 lei cheltuieli de judecată către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul - împotriva sentinței nr.2366 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR. TR.
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea și obligă pârâtele la plata sumei de 6852 RON reprezentând diferență de taxă de primă înmatriculare.
Obligă pârâtele la 500 lei cheltuieli de judecată către recurent.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. jud. -
Tehn. 2ex/18 2009
Jud. fond
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Laura Mariana Chimoiu, Daniela
