Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 534/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 534/R-
Ședința publică din 23 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Pitești, str. - -, nr. 36, județul A, împotriva sentinței civile nr.491/CF din 08 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă- complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurentul-reclamant, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar și consilier juridic pentru intimata-pârâtă, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu suma de 2 lei, potrivit chitanței nr. - din 22.05.2008, emisă de Primăria Municipiului Pitești și cu 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus din partea intimatei-pârâte întâmpinare. Se mai învederează faptul că recursul este tardiv motivat.
Curtea înmânează copie de pe întâmpinare apărătorului recurentului-reclamant.
Apărătorul recurentului-reclamant arată că recursul este în termen motivat, având în vedere că data de 8.10.2007 a picat într-o zi de luni. Pe recurs, având cuvântul, solicită admiterea acestuia așa cum a fost motivat, trimiterea cauzei la ribunalul Argeș - Secția contencios administrativ, obligarea intimatei-pârâte la emiterea deciziei de acordare a dobânzii fiscale, pentru perioada 10.02.2004 - 27.10.2006. Consideră că cererea formulată este de competența instanței de contencios administrativ. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei-pârâte, având cuvântul, solicită în principal, respingerea recursului ca tardiv motivat, iar în cazul în care se va trece peste această excepție, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică pentru motivele invocate în întâmpinarea aflată la dosar și susținută oral în ședință. Arată că dobânzile au fost acordate. Nu poate fi primită de instanța de recurs invocarea de către recurent a prevederilor art. 1 raportat la art.2 din Lg. 554/2004, în condițiile în care acesta nu a făcut dovada existenței unui refuz nejustificat de a i se rezolva o cerere.
CURTEA
Constată că, prin sentința civilă nr.491/CF/8 octombrie 2007 Tribunalului Argeș, secția civilă - complet specializat contencios administrativ și fiscal a fost declinată competența materială de soluționarea cauzei dintre și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pentru a decide astfel,tribunalula constatat că la 21.06.2007 a solicitat obligarea Direcției Generale a Finanțelor Publice A ( A) la plata dobânzii fiscale de 22.500 RON, calculată pe perioada 11.12.2001 - 27.10.2006; sub motiv că la 29.08.2001 a dobândit prin licitația organizată de Administrația Finanțelor Publice Curtea de A un teren de 10202pentru suma de 22.500 lei; că prin sentința civilă nr.2335 din 11.12 2001 fost admisă contestația la executare formulată de debitor; și că, prin sentința civilă nr.4920 din 16.11.2006 a Judecătoriei Piteștia fost admisă în parte acțiunea și a fost obligată pârâta la plata unor sume de bani și a dobânzii legale.
Tribunalul a mai constatat că pârâta a invocat excepția necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ și a solicitat declinarea competenței la udecătoria Pitești.
Analizând această excepție,tribunalula constatat că acțiunea de față privește valorificarea sentinței civile nr.4920 din 16.11.2006 a Judecătoriei Pitești, prin care pârâta a fost obligată la plata unei sume de bani față de reclamantă și că în consecință, competența materială de soluționarea cauzei revine Judecătoriei Pitești și nu instanței de contencios administrativ, obligațiile pârâtei fiind de natură civilă și nu fiscale, iar dacă ar fi fiscale, executarea și contestațiile la executare sunt de competența judecătoriei.
La 17.10.2008 a declarat recurs criticând soluția primei instanțe ca nelegală.
Se susține că obiectul litigiului este obligarea pârâtei la emiterea deciziei de acordare a dobânzilor fiscale prevăzută de art.120 rap. la art.113 Cod procedură fiscală, pentru perioada 10.02.2004 - 27.10.2006 și că, în drept, acesta a invocat dispozițiile art.1 și art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004.
Recursul nu este fondat.
Curtea constată că reclamantul-recurent a investit instanța cu cerere de obligare a pârâtei la plata dobânzii fiscale, obligație care rezultă, potrivit celor arătate în motivele acțiunii, din refuzul pârâtei de a-și executa obligația de restituire a sumei de 191.029.000 ROL dispusă de instanța de judecată prin sentința civilă nr.2335 din 11.12.2001, suma plătită de reclamant pentru adjudecarea terenului, adjudecare ce a fost anulată prin sentința arătată. Având în vedere aceste motive, curtea constată că soluția instanței de fond este legală, ea fiind ținută de obligația de a califica acțiunea, ținând cont de expunerile făcute de reclamant în motivele cererii lui.
Calificarea acțiunii făcută de instanța de fond este justă. Curtea constată că, textele invocate de reclamant în acțiune, nu reglementează o cale procedurală de a acționa în justiție, ci ele reglementează aspecte de drept material, respectiv obligația de restituire a sumelor stabilite prin hotărârile instanțelor de judecată sau a altor organe competente ( art.113 lit.f, în prezent art.117 lit.f Cod procedură fiscală) și data de la care curg dobânzile în cazul obligației de restituire, ( art.120 alin.1, în prezent art.124 alin.1 Cod procedură fiscală).
Coroborând aceste texte, rezultă că <<organele financiar fiscale sunt datoare să restituie sumele stabilite prin hotărârea instanțelor și să acorde dobânzi în caz de întârziere la plată>>.În temeiul acestor texte, indiferent de denumirea pe care reclamantul o dă acțiunii sale, calificarea ei nu poate fi decât aceea de acțiune în daune interese pentru întârzierea executării obligației de restituire a creanței stabilită printr-o hotărâre judecătorească. De aceea, indiferent de denumirea dată de reclamant acțiunii, competența de soluționa acțiunea reclamantului este judecătoria. Soluția este corectă pentru că cererea de daune pentru întârzierea executării vizează accesoriile creanței principale, aceasta din urmă fiind izvorâtă din sentința civilă arătată mai sus.
În concluzie, curtea constată că aceste texte nu conferă reclamantului o acțiune pentru recuperarea dobânzilor așa cum susține acesta și în consecință tribunalul a calificat corect acțiunea reclamantului ca fiind o acțiune în daune interese pentru neexecutarea creanțelor născute în patrimoniul acesteia prin sentința civilă nr.2335/11.12.2001, definitivă prin decizia nr.134/10.02.2004 a Tribunalului Argeș.
Instanța competentă urmează ca odată cu soluționarea litigiului să verifice aplicarea dispozițiilor art.124 alin.1 Cod procedură fiscală, curtea neavând abilitarea să se pronunțe pentru prima dată asupra acestei reguli într-o cerere de cenzurare a declinării de competență.
Văzând și dispozițiile art.312 al.1 Cod procedură civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Pitești, str. - -, nr. 36, județul A, împotriva sentinței civile nr.491/CF din 08 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă- complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, județul A, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex.
Jud. fond:
.
10.06.2008.
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru, Ioana Miriță
