Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 71/CA
Ședința publică de la 31 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de pârâtul INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ, cu sediul în B, sector 6,--4, împotriva sentinței civile nr. 1862/18.10.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, din B, sector 6,-, -D,.A,.5,.21 și intimații pârâți Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, sector 1, nr.1A și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Naval, cu sediul în T,-, județ T, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și cu timbru judiciar.
Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare, față de solicitarea recurentului pârât Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, de a se proceda la judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 cod pr.civilă.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Naval T, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor bănești reprezentând primă de vacanță pentru perioada 2004-2006 precum și la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005, sume ce se vor actualiza cu rata inflației de la data nașterii dreptului și până la data efectuării plății.
În motivarea acțiunii reclamatul arată că a fost încadrat ca funcționar public cu statut special la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră - Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră T până la 30.06.2006 iar potrivit OG 38/2003 avea dreptul la o primă de vacanță egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Tot nr.OG 38/2003 stabilește dreptul la sporul de fidelitate în cuantum de 20% din salariul de bază.
În baza art. 2 alin. 1 din OUG nr. 118/2004 dreptul la sporul de fidelitate a fost suspendat pentru anul 2005, fără ca această suspendare să afecteze existența dreptului.
Reclamatul se consideră îndreptățit și la primele de vacanță, suspendările dispuse prin legile bugetului de stat neafectând nici ele existența dreptului.
Se mai motivează și că textele prin care s-a dispus suspendarea sunt neconstituționale, reclamantul invocând principiul dreptului câștigat și principiul încrederii în statul de drept.
În susținerea acțiunii se depun înscrisuri.
Pârâtul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră depune întâmpinare prin care arată că dreptul la prima de vacanță și dreptul la sporul de fidelitate au fost suspendate, astfel că dispozițiile enunțate nu puteau produce efecte.
La dosar este depusă întâmpinare și de către pârâtul Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Naval T care arată că un act normativ suspendat nu poate produce efecte în perioada de referință.
Prin sentința civilă nr. 1862/18.10.2007 a fost admisă acțiunea.
S-a reținut existența dreptului potrivit OG nr. 38/2003 și faptul că suspendarea nu a înlăturat dreptul la prima de fidelitate ori la prima de vacanță, acesta din urmă fiind un drept câștigat derivat dintr-un raport de muncă, neputând fi anulat sau suspendat prin alte acte normative cu caracter retroactiv.
Soluția a fost atacată cu recurs de către pârâtul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
În motivarea recursului se invocă constituționalitatea textelor de suspendare constatată și prin soluțiile Curții Constituționale precum și intenția legiuitorului ca primele de vacanță să nu fie achitate pentru această perioadă, suspendarea având ca efect încetarea temporară a executării prevederii normative asupra căreia operează, instanța neputându-se substitui legiuitorului. Se mai arată că instituția publică nu poate fi obligată la plata unor sume ce nu se regăsesc în bugetul aprobat.
În ceea ce privește sporul de fidelitate se arată că legiuitorul a intenționat o restrângere temporară a dreptului datorată lipsei fondurilor, în anul următor dreptul fiind acordat.
În drept se invocă art. 3041.pr.civ.
Intimatul nu se prezintă și nu depune întâmpinare.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 37 alin. 2 din OG nr. 38/2003:"la plecarea în concediul de odihnă polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Polițistul are dreptul să solicite acordarea salariului de bază cuvenit pentru perioada de concediu, cu anticipație. Salariul de bază și prima de concediu se plătesc cumulat, cu cel puțin 5 zile înaintea datei plecării în concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează fracționat, prima de concediu și salariul de bază se acordă cu anticipație, o singură dată".
Acest drept a fost suspendat prin legile bugetare după cum urmează:
- legea nr. 507/2003 ( legea bugetului de stat pe anul 2004) suspendă până la 31 decembrie 2004 prin art. 9 alin. 7 "aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediu de odihnă";
- prin legea nr. 511/2004 ( a bugetului de stat pe anul 2005) se suspendă până la 31 decembrie 2005 aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă, precum și a celor din legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici ( art. 8 alin. 7);
- legea bugetului de stat pe anul 2006 ( legea nr. 379/2005) suspendă și ea, potrivit art. 5 alin. 5, până la 31 decembrie 2006 " prevederile din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă".
Legea nr. 486/2006- a bugetului de stat pe anul 2007- nu mai cuprinde nici o dispoziție referitoare la suspendarea drepturilor din legile în vigoare prin care s-a stabilit dreptul la prima de vacanță, concluzia fiind aceea că suspendarea a încetat.
Prelungind până pe 31.12.2006 termenul de suspendare a prevederilor legale ce stabilesc dreptul la prima de concediu, legiuitorul a avut în vedere tocmai neefectuarea acestei plăți pentru toată perioada mai sus amintită și nu plata primei la finele anului ( dată la care legea bugetară anuală nu mai este în vigoare), întrucât toate textele enumerate se raportează la textul de bază ( în speță art. 37 alin. 2 din OG nr. 38/2003) și nu la prima de concediu pentru anul în curs.
Încetând suspendarea plății drepturilor stabilite de lege prin neincluderea unui text în acest sens în legea bugetului de stat pe anul 2007, dreptul la acțiune s-a născut la 01.01.2007 pentru toată perioada de suspendare care nu a afectat însăși existența dreptului la prima de concediu.
Faptul că existența dreptului nu a fost afectată rezultă și din art. 64 din Legea nr. 24/2000, potrivit cu care: "în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior. În această situație se vor prevedea, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum și durata ei determinată.
La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziției suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziții exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării".
În sensul celor mai sus arătate sunt și hotărârile Curții Constituționale, dreptul fiind născut abia la data încetării suspendărilor succesive precum și OUG nr. 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006.
În ceea ce privește perioada pentru care se acordă prima de vacanță, decizia nr. XII/05.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că aceasta este datorată în temeiul OG nr. 38/2003 pentru anii 2004-2006, reclamantul urmând să beneficieze de sumele corespunzătoare calculate până la trecerea în rezervă, actualizate de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă.
Aceleași sunt argumentele și în ceea ce privește dreptul la sporul de fidelitate prevăzut de art. 6 din OG nr. 38/2003. Încetând suspendarea, suspendare care nu a afectat existența dreptului, reclamantul poate solicita plata sumelor de care a fost lipsit prin efectul suspendării.
O ultimă subliniere trebuie făcută în legătură cu OUG nr. 146/2007, aceasta dezlegând modalitatea de plată a sumelor corespunzătoare primei de vacanță pentru perioade în care nu au existat fonduri alocate special cu această destinație.
Pentru aceste considerente recursul a fost respins ca nefondat, reclamantul urmând să beneficieze de primele de vacanță pentru perioada 2004-30.06.2006 și de sporul de fidelitate pentru anul 2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de pârâtul INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ, cu sediul în B, sector 6,--4, împotriva sentinței civile nr. 1862/18.10.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, din B, sector 6,-, -. A,.5,.21 și intimații pârâți Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, sector 1, nr.1A și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Naval, cu sediul în T,-, județ T, având ca obiect pretenții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier,
- -
Jud.red.--
Jud.tehnored.--/04.02.2008
31 Ianuarie 2008
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Eufrosina Chirica
