Recurs împotriva încheierii judecătorului delegat. Decizia 521/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 521/R-
Ședința publică din 16 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
JUDECĂTOR 3: Ioana Bătrînu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul formulat de recurenta - SRL-SP, cu sediul în Pitești, str. -,.36,.A,.7, împotriva încheierii nr. 4530, pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului în data de 28.03.2008.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru recurentă.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat prin chitanța nr. -, din 11.04.2008, emisă de A în sumă de 19.50 lei și timbru judiciar în valoare de 0.30 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei, având cuvântul, solicită admiterea recursului împotriva încheierii nr. 4530, în sensul admiterii cererii de înregistrare a declarației pe propria răspundere. De asemenea, arată că declarația pe propria răspundere a fost dată cu privire la faptul că se cunosc prevederile legislației specifice domeniului sanitar, protecția mediului, sanitar veterinar și nu de înmatriculare sau modificare a obiectului de activitate.
CURTEA
Constată că, prin cererea înregistrară la data de 12 martie 2008, a solicitat înregistrarea în registrul comerțului desfășurarea de activități juridice (consultanță, reprezentare juridică și redactare documente juridice), cod 6910.
Judecătorul delegat de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș prin încheierea din data de 28 martie 2008 a respins cererea, reținând în esență că exercitarea profesiei de consilier juridic pe care o deține asociatul societății în discuție, este incompatibilă cu cea de comerciant în sensul prevederilor art.7 din Codul comercial.
În acest context a motivat că activitățile de asistență juridică, consultanță, reprezentare și redactare documente juridice nu constituie fapte de comerț, așa cum sunt enumerate acestea în art.3 pct.1-20 din Codul comercial și nu sunt susceptibile de a fi considerate ca atare față de prevederile art.4 din același act normativ.
În același sens a făcut trimitere și la Legea nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic ce nu conține dispoziții care să permită consilierilor juridici desfășurarea unor atare activități, precum și la Decizia nr.XXII din 12 iunie 2006 aparținând Înaltei Curți de Casație și Justiție care a statuat că este permisă organizarea consilierilor juridici doar în asociații profesionale cu respectarea legii privind asociațiile și fundațiile.
- prin reprezentantul său a declarat recurs împotriva încheierii de mai sus, pe care a considerat-o ca fiind nelegală, susținând că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, neobservând că obiectul solicitării sale l-a constituit o declarație pe propria răspundere cu privire la faptul că are cunoștință și respectă prevederile și reglementările din domeniul sanitar, protecția mediului, sanitar-veterinar și de siguranță a alimentelor, protecția muncii.
Pe fond, a susținut că au fost încălcate o serie de dispoziții legale din Tratatul de instituire a Comunității Europene, art.3 din Directiva nr.2005/36/CE privind recunoașterea calificării profesionale în spațiul comunitar și dispozițiile Directivei nr.77/249/CEE privind liberalizarea prestărilor de servicii juridice în spațiul comunitar, precum și art.20 din Constituția României care acordă prioritate dispozițiilor din tratatele ratificate de România asupra normelor din dreptul intern.
Totodată, a făcut o interpretare proprie a dispozițiilor Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic și Statutul profesiei de consilier juridic prin prisma dispozițiilor Legii nr.31/1990, apreciind că această categorie profesională poate exercita activități liberale și referiri la practica Curții Constituționale precum și la punctul de vedere al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării potrivit cărora consilierii juridici pot avea reguli diferite de cele stabilite de Codul muncii, profesia lor având compatibilitate profesională cu cea de avocat.
Recursul nu a fost motivat în drept, însă din expunerea criticilor formulate rezultă că sunt incidente dispozițiile art.304 pct.6 Cod procedură civilă, care se referă la situația când instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut și dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, referitor la încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Recursul este nefondat.
În legătură cu primul motiv de recurs este inexact că prin încheierea pronunțată judecătorul delegat a acordat ceea ce nu s-a cerut, din conținutul actelor depuse cu referire chiar la invocata declarație pe propria răspundere, rezultând că s-a solicitat înregistrarea în registrul comerțului a desfășurării de activități juridice (consultanță, reprezentare juridică și redactarea documentelor juridice), reprezentantul societății având profesia de consilier juridic.
Că este așa, rezultă din chiar susținerile făcute în recurs încadrate în motivul prev.de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, prin care se pretinde că potrivit dispozițiilor legale evocate, consilierul juridic are aceeași situație ca și avocatul, între atributele proprii celor două profesii existând o compatibilitate deplină.
Sesizând corect obiectul investirii sale, judecătorul delegat prin încheierea analizată a acordat exact ceea ce s-a cerut cu aplicarea și respectarea legii.
Din această perspectivă, s-a reținut că potrivit art.2 din Legea nr.514/2003 care reglementează activitatea consilierului juridic, acesta poate fi numit în funcție ori angajat în muncă, în prima situație având statutul funcționarului public, iar în cea de-a doua situație, statut de salariat, potrivit art.3.
Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că potrivit propriei legi de organizare și funcționare, consilierului juridic îi sunt aplicabile dispozițiile din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarului public ori cele ale Codului muncii.
Deosebit, potrivit art.7 din Codul comercial, sunt comercianți aceia care fac fapte de comerț, având comerțul ca o profesie obișnuită și societățile comerciale, în această ordine de idei observându-se că în art.3 din Codul comercial la punctele 1-20 sunt arătate faptele de comerț, iar la art.4 cele susceptibile a fi considerate ca atare.
Așa fiind, s-a reținut că activitățile pe care intenționează să le desfășoare recurenta, respectiv consultanță juridică, reprezentare juridică și redactare documente juridice, nu se încadrează în cele menționate.
Tot astfel, s-a observat că Legea nr.514/2003 nu conține dispoziții care să permită consilierilor juridici să desfășoare asemenea activități și că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în mod clar că acestora le este permisă doar organizarea în asociații profesionale.
Față de considerentele expuse, recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta -, împotriva încheierii nr.4530, pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului în data de 28.03.2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./22.05.2008
GM/2 ex.
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Constantina Duțescu, Ioana Bătrînu
