Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Decizia 285/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 285/2009

Ședința publică de la 11 Iunie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Floarea Tămaș

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic Prian în reprezentarea intereselor pârâtei Casa Județeană de Pensii S, lipsă fiind reclamanta și martorii și.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 2 iunie 2009 s-a depus la dosarul cauzei de către reclamant un înscris prin care se arată motivele și perioada refugiului și solicită judecarea cauzei în lipsă.

Tot la data de 2 iunie 2009 martorii și au depus la dosar înscrisuri prin care arată că își menține declarațiile date în fața notarului. La aceste noi înscrisuri au fost anexate o serie de acte în probațiune.

Întrucât reprezentantul pârâtei arată că nu are cereri prealabile de formulat, curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.

Reprezentantul pârâtei solicită respingerea acțiunii formulate de reclamant, în considerarea faptului că nu sunt dovedite motivele refugiului și persecuția etnică, conform argumentelor prezentate în cuprinsul întâmpinării. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 23.03.2009 sub nr- reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Sas olicitat instanței anularea hotărârii nr.5449 emisă la 12.12.2008 de pârâtă.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a suferit din cauza persecuțiilor executate în contextul în care familia sa a fost nevoită să se refugieze din localitatea de domiciliu.

Răspunzând celor invocate prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii în considerarea că reclamanta nu se încadrează în cazurile de persecuție din motive etnice, situație prevăzută de art. 1 din OUG nr. 105/1999, declarațiile martorilor neputând duce la concluzia existenței persecuției asupra familiei.

Analizând cele susținute, Curtea reține următoarele:

Prin hotărârea nr. 5449 emisă la 12.12.2008 de Comisia de Aplicare a Legii nr. 189/2000 a fost respinsă cererea reclamantei.

Din conținutul actului emis rezultă că la baza respingerii stă faptul că reclamanta nu se încadrează în prevederile OUG nr. 105/1999 respectiv nu a fost persecutat etnic.

Potrivit prevederilor art. 1 din actul normativ arătat beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, suferit persecuții, aflându-se în una din cele șase situații expres prevăzute de lege: a fost deportat, a fost strămutat.

Conform art. 2 din Normele de aplicare a prevederilor nr.OG 105/1999 aprobată prin nr.HG 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul ordonanței, se înțelege orice persoană care a fost mutată sau a fost nevoită să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice, în această categorie fiind incluse și persoanele refugiate.

Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile legii este necesar a se face dovada refugierii - proprii sau a părinților în cazul copiilor - refugiere materializată în varianta părăsirii domiciliului și dovada faptului că această părăsire este rezultatul persecuțiilor exercitate în perioada menționată.

Aceste condiții sunt dovedite prin declarațiile martorilor și, care relevă că în cursul lunii octombrie a anului 1940 familia reclamantei, din motive etnice, s-a refugiat din localitatea, județul S în localitatea B, județul B, iar reîntoarcerea a avut loc în cursul lunii noiembrie 1944. Aceeași martori mai relevă prin declarații autentice că s-au întâlnit cu reclamanta și familia în refugiu iar prin înscrisurile depuse în cursul judecății relevă că refugiul din localitatea de domiciliu s-a datorat persecuției etnice.

Se poate așadar constata din acte că în cauză s-a dovedit că părăsirea domiciliului reclamantei și a familiei s-a datorat persecuțiilor etnice.

Or, în aceste circumstanțe, câtă vreme din acte rezultă refugierea și de vreme ce legea nu exclude copii care s-au refugiat împreună cu părinții, aceștia suportând consecințele nefavorabile rezultate dintr-o atare situație, excluderea reclamantei de la beneficiul acordat de lege este nelegală.

Evident, se poate susține că reclamanta nu ar fi avut domiciliu de unde să se refugieze și nu a suferit persecuții. Atare susțineri nu pot fi primite, întrucât reclamanta nu putea avea alt domiciliu decât al părinților. Pe de altă parte, având în vedere vârsta la aceea vreme a reclamantei este exclusă manifestarea de voință în sensul alegerii domiciliului. Ca atare, ținând cont de contextul general în care părinții au suferit prejudicii prin refugiere, nu se poate susține că reclamanta nu a avut de suferit aceleași consecințe irevocabile ca părinții săi.

Așadar, față de cele expuse, în baza prevederilor actului normativ mai sus evocat, a prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, acțiunea urmează a fi admisă, anulată hotărârea atacată și obligată pârâta la recunoașterea calității de refugiat și la acordarea drepturilor pentru perioada dovedită începând cu data de 01.09.2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta cu domiciliul în localitatea, comuna nr.126 jud. S împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii S și în consecință:

Dispune anularea hotărârii nr.5449/12.12.2008 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15.10.1940 - 15.11.1944 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01.09.2008

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red./

4 ex./22.06.2009

Președinte:Floarea Tămaș
Judecători:Floarea Tămaș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Decizia 285/2009. Curtea de Apel Cluj