Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 111/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- SENTINȚA NR. 111/F-CONT

Ședința publică din 15 iulie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție

Grefier: - -

S-au luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, cererea formulată de reclamanții, G, G, și, toți cu domiciliul ales la Curtea de APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, jud.A, privind suspendarea executării actului administrativ nr.76602 din 3 iulie 2009, emis de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5 și cererea de intervenție în interes propriu formulată de, G, A, și, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Câmpulung, cu sediul în Cîmpulung,-, jud.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

Acțiunea legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10,00 lei achitată cu chitanța nr.-/2009 emisă de Primăria Mun.Pitești și cu timbru judiciar de 0,15 lei.

Cererea de intervenție legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10,00 lei achitată cu chitanța nr.-/2009 emisă de Primăria Mun.Pitești și cu timbru judiciar de 1,50 lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus cerere de intervenție în interes propriu, întâmpinare din partea pârâtului și o cerere formulată de reclamanți, prin care solicită citarea în cauză, conform art.114 alin.5 Cod pr.civilă, prin mandatar.

Curtea ia în discuție actele de la dosar și rămâne în pronunțare asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție și asupra cererii principale.

CURTEA:

Asupra cererii de față, deliberând:

Constată că la data de 9 iulie 2009, reclamanții:, G, G, și, judecători în cadrul Curții de APEL PITEȘTI au formulat cerere de suspendare a adresei nr.76602/3.07.2009 emisă de Ministerul Justiției și Libertăților, în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004.

În motivarea cererii s-a arătat că prin adresa sus menționată s-a dispus ca începând cu data de 10.07.2009 să fie achitate drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 fără a include și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, modalitate de calcul ce se va păstra și pentru viitor, plata sporului urmând să se efectueze conform eșalonării prevăzute de OUG nr.71/2009, privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Adresa contestată, ce reprezintă un act administrativ, întrunește cerința cazului bine justificat, pentru că refuzul plății acestui spor pe o perioadă nedeterminată încalcă disp.art.74 alin.2 din Legea nr.303/2004, modificarea nefiind realizată prin lege specială sau printr-un act juridic de același fel, cât și prevederile art.1 paragraf 4 din Constituție, aducând atingere principiul separației puterilor în stat, ale art.15 alin.2 din Constituția României, care stipulează că legea dispune numai pentru viitor, precum și ale art.8 alin.1 din Convenția Organizației Internațională a privind protecția salariatului nr.95/1949, ratificată de România prin Decretul nr.284/1973. Este îndeplinită și condiția prevenirii unei pagube iminente, ce constă în diferența de salariu, de care sunt lipsiți în mod abuziv contrar dispoz.art.44 din Constituția României (drepturile salariale fiind asimilate bunurilor mobile) cât și ale art.1 din Protocolul 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

S-a mai arătat că la data de 6 iulie 2009 au formulat plângere prealabilă împotriva actului administrativ a cărui suspendare a executării o solicită.

La 10 iulie 2009 au formulat cerere de intervenție în interes propriu, G, A, și, solicitând ca în baza art.14 din Legea nr.554/2004 să se dispună suspendarea executării actului administrativ motiva, în esență, pe aceleași considerente ca și cele avute în vedere de reclamanți.

La data de 14 iulie 2009 s-a formulat întâmpinare din partea pârâtului, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, pe motiv că adresa în cauză nu constituie un act administrativ ci o simplă operațiune de încunoștințare a ordonatorilor secundari și terțiari de credite, realizată ca urmare a intrării în vigoare a unui nou act normativ, OUG nr.71/2009, cât și faptul că acțiunea este fără obiect, dat fiind faptul că prin sentința nr.2866/7.07.2009 Curtea de Apel București a admis acțiunea reclamanților - judecători în cadrul Tribunalului București -, dispunându-se suspendarea adresei nr.76602/2009, până la pronunțarea instanței de fond.

Examinând pretențiile reclamanților în raport de motivele de fapt și de drept invocate de aceștia, precum și de apărările formulate, Curtea constată următoarele:

Dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 permit suspendarea executării unui act administrativ unilateral, până la pronunțarea instanței de fond dacă, după inițierea procedurii prealabile, solicitanții dovedesc întrunirea cumulativă a condițiilor impuse de textul de lege: existența unui caz bine justificat de suspendare și prevenirea unei pagube iminente

În speță, cererea reclamanților se întemeiază pe dispozițiile precitate, adresa nr.76602/3.07.2009 constituind, cel puțin la nivel de aparență, un act administrativ, raportat la definiția dată de art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, în condițiile în care a fost emisă în regim de putere publică, cu consecințe directe asupra raportului de serviciu al reclamanților, ce privește întreaga categorie profesională din care fac parte aceștia, pe care l-a modificat unilateral, în defavoarea acestora, din perspectiva drepturilor salariale la care erau îndreptățiți.

Ținând cont de specificul procedurii de soluționare a unei cereri de suspendare, impusă de art.14 din Legea nr.554/2004, care presupune examinarea sumară a împrejurărilor legate de starea de fapt și de drept, de natură a crea o îndoială în privința legalității actului administrativ, se reține că reclamanții au dovedit formularea plângerii prealabile, iar adresa emisă de pârât pare a contraveni legalității, cât timp preia, în mare parte, prevederi din OUG nr.75/2008, care a fost declarată neconstituțională prin decizia nr.784/12.05.2009 a Curții Constituționale, chiar dacă pentru cauze extrinseci acesteia. Prin adresa ce face obiectul cauzei, pârâtul a intervenit în plata drepturilor bănești cuvenite reclamanților pentru luna iunie 2009, pentru care deja prestaseră activitatea profesională, având un caracter retroactiv, ceea ce contravine și dispoz. art.15 alin.2 din Constituția României, care stipulează faptul că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Se constată că, deși reclamanții au beneficiat de sporul de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică pe luna mai 2009, începând cu luna iunie și pentru viitor plata acestui spor a fost sistată în temeiul adresei nr.76602/2009 prin care pârâtul, invocând efectele rectificării bugetare realizate prin OUG nr.34/2009, precum și dispozițiile OUG nr.71/2009 care stabilesc plata eșalonată a sumelor pentru care salariații bugetari au titluri executorii, a dispus ordonatorilor secundari și terțiari de credite ca începând cu data de 10.07.2009 să calculeze drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 fără acest spor, metodă de calcul ce se va păstra și pentru viitor, sporul urmând a fi plătit conform eșalonării prevăzută de OUG nr.71/2009.

Cele de mai sus, în contextul în care reclamanții afirmă că drepturile lor bănești nu puteau fi diminuate în mod unilateral, pentru că această împrejurare este de natură să aducă atingere art.1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, și ale art.44 din Constituția României, cât timp erau deținătorii unui "bun" în privința căruia exista o speranță legitimă că va fi concretizat și pe viitor, constituie aspecte ce țin de demonstrarea îndeplinirii cerinței cazului bine justificat pentru suspendarea actului. De altfel, tot la nivel de aparență, refuzul plății acestui spor pe o perioadă nedeterminată încalcă și dispoz.art.74 alin.2 din Legea nr.303/2004 care reglementează salarizarea judecătorilor și procurorilor prin lege specială, ceea ce atrage concluzia necesității existenței unui act juridic de același fel pentru producerea unor eventuale modificări asupra cuantumului salariului.

În ce privește condiția pagubei iminente, Curtea, având în vedere și nr. R (89) 8 Comitetului de Miniștri către statele membre privind protecția judiciară provizorie în materie de contencios administrativ, adoptată la 13 septembrie 1989 (prin care se stabilește, ca principiu, că atunci când instanța este sesizată cu o contestație împotriva unui act administrativ, asupra căruia nu s-a pronunțat încă, se poate solicita instituirea unor măsuri de protecție provizorie împotriva actului administrativ respectiv în rezolvarea căreia vor fi luate în considerare toți factorii și interesele relevante), reține că și aceasta este îndeplinită. Astfel, paguba materială pe care reclamanții o suportă deja și care se perpetuează în viitor, potrivit dispozițiilor adresei pârâtului nr.76602/3.07.2009, constă în privarea acestora de primirea sporului de 50% din salariul de bază odată cu achitarea salariului lunar, deși, așa cum s-a arătat anterior, reclamanții erau deținătorii unui "bun" în sensul art.44 din Constituția României și art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

Apărarea pârâtului, în sensul că acțiunea este fără obiect dat fiind faptul că prin sentința nr.2866/7.07.2009 Curtea de Apel Bucureștia admis acțiunea altor reclamanți, dispunându-se suspendarea adresei nr.76602/2009 până la pronunțarea instanței de fond, va fi înlăturată, dat fiind faptul că adresa în cauză nu are valoarea juridică a unui act normativ, pentru a se încadra în norma de sub art.23 din Legea nr.554/2004 în sensul dobândirii caracterului obligatoriu a hotărârii judecătorești pentru toți subiecții de drept. Adresa în cauză constituie un act administrativ unilateral, pentru că privește modificarea unor raporturi juridice ale unor categorii profesionale, după cum este definit de art.2 alin.1 lit.c din Legea contenciosului administrativ, astfel încât hotărârile judecătorești pronunțate au efect relativ, între părțile ce au stat în proces.

În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu se apreciază că ea nu poate fi admisă în principiu.

Potrivit art.49 alin.2 Cod pr.civilă, intervenția este în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său și se îndreaptă împotriva ambelor părți inițiale din proces, încercând să câștige, fie și parțial, obiectul litigiului pentru sine.

Printr-o astfel de cerere terțul încearcă să evite un prejudiciu pe care hotărârea ce ar urma să se pronunțe i l-ar putea pricinui pentru că, deși pretinde un drept propriu, acesta are o strânsă legătură cu obiectul acelei pricini.

Toate aceste condiții de admisibilitate ale cererii de intervenție formulate în cauză nu sunt îndeplinite, așa încât ea urmează a fi respinsă în principiu.

Pentru cele expuse, văzând dispoz. art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea reclamanților și va dispune suspendarea executării adresei nr. 76602/3.07.2009 până la pronunțarea instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanții, G, G, și, toți cu domiciliul ales la Curtea de APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, jud.A, privind suspendarea executării actului administrativ nr.76602 din 3 iulie 2009, emis de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5.

Suspendă executarea adresei nr.76602/3.07.2009 emisă de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, până la soluționarea fondului acțiunii în anularea actului respectiv.

Respinge în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de, G, A, și, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Câmpulung, cu sediul în Cîmpulung,-, jud.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iulie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

16.07.2009

Red.GC

EM/6 ex.

Președinte:Gabriela Chiorniță
Judecători:Gabriela Chiorniță

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 111/2009. Curtea de Apel Pitesti