Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.40/CA
Ședința publică din 16 februarie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Davidencu
Grefier -
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta-reclamantă- TRANSPORT SRL- cu sediul în C, Port-Clădirea Administrativă, Poarta 2, jud.C, în contradictoriu cu intimata -ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.1611/17.11.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă av., pentru recurenta-reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind intimata-pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că recursul este motivat, netimbrat.
Avocat, pentru recurenta-reclamantă, depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Instanța, constatând că nu sunt motive de amânare a cauzei, apreciază dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat, pentru recurenta-reclamantă, solicită admiterea recursului pentru motivele expuse și dezvoltate în cererea de recurs. Arată că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a C și a respins cererea de suspendare formulată de reclamantă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără legitimare procesuală. In motivarea excepției, Administrația Finanțelor Publice a arătat că nu ei, ci Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale este organul de executare a deciziei de impunere. Față de această motivare, consideră că ne aflăm într-o situație de interpretare eronată a legii. Cadrul legal privind accizele a fost modificat. Astfel, urmare a modificărilor legislative, are atribuții în activitatea de administrare a creanțelor fiscale și constituie organul competent de executare silită în domeniul accizelor, iar atribuțiile Autorității Vamale au fost completate cu inspecția fiscală în domeniul produselor accizabile precum și cu emiterea deciziilor de impunere în urma inspecțiilor fiscale. Această situație este prevăzută expres în Codul fiscal - un organ emite decizia de impunere și un altul o pune în executare. Faptul că activitatea de administrare a creanțelor fiscale în domeniul accizelor a rămas în competența rezultă și din aceea că intimata a format dosarul de executare, a emis titlul executoriu în baza deciziei de impunere cât și somația, începând executarea silită. Menționează că a depus dovezile procedurii. In consecință, cererea de suspendare întemeiată pe disp.art.14 din Legea nr.554/2004, se soluționează în contradictoriu cu organul de executare ce urmează a porni sau a pornit executarea actului administrativ fiscal contestat, respectiv cu - Mai învederează că, dacă s-ar îndrepta împotriva Autorității Vamale, ar însemna să obțină o hotărâre inopozabilă. Consideră că, în cel mai rău caz, instanța ar fi trebuit din oficiu să introducă în cauză ca pârâtă și Autoritatea Vamală, urmând ca cererea să fie judecată în contradictoriu atât cu organul de executare cât și cel emitent al deciziei de impunere. Prin admiterea excepției, instanța i-a înlăturat singurul pârât care putea figura din punct de vedere legal. In concluzie, solicită admiterea recursului, respingerea excepției ridicată de și trimiterea dosarului pentru soluționarea cererii de suspendare, fără cheltuieli de judecată.
In baza art.150 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, reclamanta - Euro Transport SRL a chemat în judecată -Administrația Finanțelor Publice C, solicitând suspendarea executării actului administrativ Decizia de impunere nr.2/25.08.2008.
În fapt, se arată că prin raportul de inspecție fiscală nr.13137/25.08.2008 urmat de decizia de impunere nr.2/25.08.2008 s-a reținut în sarcina reclamantei o creanță bugetară în sumă de 124.512 lei, motivat de faptul că nu a respectat cerințele legale în vederea aplicării regimului de scutire de la plata accizelor, concret, destinația combustibilului folosit.
Ulterior, a contestat aceste acte la Direcția Generală a Finanțelor Publice
La data 10.10.2008 i-a fost comunicat titlul executoriu emis în baza deciziei de impunere nr.2/2008.
Întrucât până la momentul soluționării contestației se va trece la executare silită, solicită suspendarea deciziei de impunere.
În drept, a invocat art.14 din Legea nr.554/2004.
La data de 14.11.2008, reprezentantul pârâtului a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de împrejurarea că nu este emitentul actului ce face obiectul prezentei cauze.
În conformitate cu art.137 Cod procedură civilă, instanța a soluționat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr.1611/17.11.2008, pronunțată de Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei calității procesual pasive a -Administrația Finanțelor Publice C și a respins acțiunea formulată de reclamanta - Euro Transport SRL, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că decizia de impunere nr.2/2008 ce face obiectul cererii de suspendare, a fost emisă de
Susținerile reclamantei în sensul că doar C are calitate procesuală în cererea de suspendare a executării deciziei de impunere nr.2/2008 motivat de faptul că este organul ce urmează a porni executarea, este neîntemeiată.
Instanța a apreciat că în prezenta cerere de suspendare a executării actului administrativ, întemeiată pe art.14 din Legea nr.554/2004, ca, organ de executare, nu are calitate procesuală pasivă, aceasta presupunând existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății. Or, în speță, prin decizia de impunere nr.2/2008 nu s-a stabilit un raport juridic între reclamantă și pârât.
Impotriva acestei hotărâri, în termen, a declarat recurs reclamanta - Euro Transport SRL, solicitând admiterea acestuia, casarea în tot ți trimiterea pentru rejudecarea fondului.
Se arată că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, deoarece:
Cererea de suspendare întemeiată pe disp.art.14 din Legea nr.554/2004, se soluționează în contradictoriu cu organul de executare ce urmează a porni executarea actului administrativ fiscal contestat și anume Administrația Finanțelor Publice C și nu împotriva organului de emitere a deciziei de impunere fiscală - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale
In cauză, un organ emite decizia de impunere și un altul o pune în executare, situație reglementată expres în Codul fiscal (art.141 al.1 și 6).
Consideră că ne aflăm într-o situație particulară determinată de modificările relativ recente în domeniul legislației vamale și fiscale, în sensul transmiterii anumitor atribuții în domeniul accizelor în cadrul, de la Administrațiile Financiare la Autoritatea Națională a Vămilor (prin nr.1210/2007 s-a modificat nr.532/2007).
Că este așa, mai învederează recurenta, o demonstrează însăși faptul că pârâta Caf ormat dosarul de executare nr.-/29.09.2008, emițând titlul executoriu în baza deciziei de impunere nr.2/2008, cât și somația nr.-2726, începând astfel executarea silită, cum prevede art.145 Cod procedură fiscală.
Recursul este nefondat.
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat, în temeiul disp.art.14 din Legea nr.554/2004, suspendarea executării deciziei de impunere nr.2/2008 emisă de
Insă, în calitate de pârâtă, a fost chemată în judecată Administrația Finanțelor Publice C, fiind organul de executare ce urmează a porni executarea.
Potrivit art.14 al.1 din Legea nr.554/2004, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond".
Deci, potrivit textului de lege sus-citat, calitatea de pârât o poate avea numai autoritatea publică care a emis actul sau organul ierarhic superior acestuia.
Organul emitent al deciziei de impunere nr.2/2008 este Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale C și care a pus în executare actul administrativ fiscal prin transmiterea către organul de executare competent teritorial al titlului executoriu.
In situația analizării îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, instanța trebuie să verifice și dacă sunt îndeplinite toate condițiile (procedura prealabilă, existența unui dosar pe fondul cauzei), iar acest aspect îl poate demonstra numai emitentul actului.
Actele normative invocate în susținerea recursului sunt interpretate în mod greșit de recurent.
Așa fiind, toate criticile formulate sunt neîntemeiate, motiv pentru care, în conf.cu disp.art.312 al.1 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi respins ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta-reclamantă- TRANSPORT SRL- cu sediul în C, Port-Clădirea Administrativă, Poarta 2, jud.C, în contradictoriu cu intimata -ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.1611/17.11.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Jud.fond:
Red.jud.-
Tehnored.-gref.
2ex./30.03.2009
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Nicolae Stanciu, Mihaela Davidencu
