Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 754/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 754/2008
Ședința publică din 3 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat și avocat, pentru reclamantă, cu împuternicirile avocațiale aflate la filele 5 și 6 din dosar, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de timbru în cuantum de 0,6 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că se află la al doilea termen de judecată, dosarul fiind amânat în vederea depunerii dovezii consemnării cauțiunii stabilite de către instanță și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ. La data de 02.12.2008 reclamanta a depus înscrisuri, respectiv: copie ordin de plată a cauțiunii dispuse de către instanță, certificat de atestare fiscală nr. 7702/06.11.2008, declarație pe proprie răspundere cu centralizator state de plată pentru octombrie 2008, centralizator nr. 9099/28.11.2008 și adresa nr. 9017/02.12.2008 cu situațiile datoriilor curente. La data de 02.12.2008 pârâta a depus precizări la înscrisurile comunicate, în 2 exemplare.
Reprezentanții reclamantei depun înscrisuri, respectiv copia recipisei de consemnare a cauțiunii, practică judiciară și concluzii scrise, arătând că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra fondului.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost aceasta formulată, respectiv suspendarea executării actului administrativ contestat în baza art. 205 și următoarele din proc. fiscală, arătând că la momentul introducerii prezentei cauze nu a cunoscut care este primul termen de judecată pentru dosarul de fond, astfel încât a invocat ca temei de drept ambele articole. Arată că actele atacate sunt nelegale și nefondate, întrucât prin procesul verbal de control autoritatea vamală imputat o greșită încadrare a bunurilor generic denumite player, player și FM transmitter, acestea trebuind a fi încadrate la categoria aparate de înregistrare a sunetului, aparate de reproducere a sunetului, aparate de înregistrare a sunetului. Este evident că funcția de bază a aparatelor este de reproducere sunete/ imagini, iar nu faptul că au încorporat un radio, încadrarea în art. 3 lit. b din făcându-se după funcția de bază a aparatului. Semnificative în susținerea punctului de vedere al reclamantei îl reprezintă detaliile depuse din alte țări, respectiv: Polonia, Austria, Olanda, Germania. Arată, de asemenea, că în speță există un caz bine justificat pentru solicitarea suspendării executării actului administrativ fiscal iar legalitatea actelor atacate este pusă sub semnul întrebării. Reclamanta nu are datorii la stat, are în derulare multe contracte comerciale iar sumele de bani aflate la dispoziția sa, în conturi bancare și ca linie de creditare, nu acoperă decât în mică măsură suma imputată, iar aceste sume sunt absolut necesare pentru plata salariilor și a furnizorilor externi, ca o condiție indispensabilă pentru continuarea activității.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus la data de 05 noiembrie 2008, reclamanta C-N a chemat în judecată pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, solicitând suspendarea executării, în temeiul art. 215 alin. 2.pr.fiscală, procesului-verbal de control nr. 24207//09.10.2008 și a deciziei pentru regularizarea situației, nr. 24208//09.10.2008 emise de DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, până la data pronunțării definitive și irevocabile a acțiunii privitoare la fondul cauzei, conform prev. art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.
La termenul de astăzi, reprezentanții reclamantei au arătat instanței că înțeleg să-și susțină acțiunea exclusiv pe temeiul textului art. 14 din Legea nr. 554/2004, rap. la art. 215 alin. 2 din OG nr. 92/2003.
In motivare s-a arătat că atât procesul-verbal de control cât și decizia pentru regularizarea situației emisă în baza acestui proces-verbal sunt nelegale și netemeinice.
Reclamanta a considerat că actele administrative întocmite de către DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C sunt susceptibile să producă efecte nejustificate cu privire la situația economico-financiară a societății, iar concluziile acestora se datorează unor grave erori comise atât cu privire la temeiul legal invocat cât și cu privire la interpretarea textului legal aplicabil.
Astfel, fiind întrunite condițiile prev. de art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004 cu privire la îndeplinirea procedurii prealabile, reclamanta a introdus prezenta acțiune, solicitând suspendarea executării actelor administrativ-fiscale contestate, apreciind că organele de control au interpretat și aplicat în mod eronat prevederile legale invocate în cuprinsul procesului-verbal de control.
În esență, reclamanta a arătat că punerea în executare a actului administrativ fiscal, cu consecința în sarcina sa a unei sume în cuantum de 1.066.239 lei, duce inevitabil la intrarea societății în incapacitate de plată, fiind întrunită astfel condiția prevenirii unei pagube iminente și a cazului bine justificat.
În privința cerinței referitoare la necesitatea prevenirii unei pagube iminente, s-a arătat că, demararea procedurilor de executare silită, prin blocarea, în primul rând, a conturilor societății, este în măsură să ducă la paralizarea activității acesteia și, în ultimă instanță, la declanșarea procedurii insolvenței, ceea ce ar avea și consecințe de ordin social, în condițiile în care reclamanta ar trebui să concedieze o parte din salariați.
Prin întâmpinare, pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C s-a opus admiterii cererii, relevând că nu sunt întrunite cerințele textului art. 14 din Legea nr. 554/2004, raportat la faptul că actele administrative se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate.
În conformitate cu prev. art. 215 alin. 2 din nr.OG 92/2003, instanța a pus în vedere reclamantei să achite o cauțiune în cuantum de 10 % din suma ce face obiectul actului contestat, fiind depus în consecință la dosar ordinul de plată nr. 2763/2008 ( 115).
Analizând cererea formulată, prin prisma prevederilor legale aplicabile speței, Curtea apreciază că este fondată, motiv pentru care urmează a fi admisă, luând în considerare cele mai jos expuse:
La data de 9.10.2008 a fost întocmit raportul de inspecție vamală înregistrat la pârâta C sub nr. 24.207//2008, obiect al controlului constituindu-l modul de calculare, înregistrare și virare al obligațiilor reclamantei constând în taxe vamale, derivând din 32 de operațiuni de punere în liberă circulație a unor produse electronice achiziționate de la furnizori externi.
Organul de control a constatat că aparatele în discuție, respectiv player, player și FM transmitter au fost greșit încadrate la poziția tarifară 8519, încadrarea corectă fiind 8527, 8521 și 8525, motiv pentru care au fost calculate diferențe de taxe vamale și TVA, cu majorările de întârziere aferente, în cuantum total de 1.066.239 lei.
Decizia pentru regularizarea situației, emisă pentru această sumă, a fost întocmită la data de 9.10.2008, sub nr. 24.208/2008.
La data de 5 noiembrie 2008, reclamanta a înregistrat la. C contestația îndreptată împotriva acestei decizii și a procesului verbal de control, solicitând anularea lor în totalitate ( 7 și urm.).
În condițiile în care decizia de impunere emisă constituie titlu executoriu, în conformitate cu prev. Codului d e procedură fiscală, văzând și dispozițiile art. 215 alin. 2 din acest act normativ, reclamanta s-a considerat îndreptățită la suspendarea executării actelor contestate, relevând faptul că procedurile de executare ar duce la intrarea în incapacitate de plată, date fiind numeroasele sale contracte aflate în curs de executare, cu consecința disponibilizării unui număr important de salariați.
Articolul 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 prevede că, pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ unilateral, trebuie să existe un caz bine justificat, corelativ cu necesitatea prevenirii unei pagube iminente, suspendarea putându-se dispune pe acest temei doar până la pronunțarea instanței de fond.
Cerințele cazului bine justificat și a prevenirii unei pagube iminente, sunt reliefate prin prev. art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004, în sensul în care acesta este o împrejurare legată de starea de fapt și de drept, care este de natură să creeze o îndoială serioasă în privința actului administrativ, iar art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004, definește paguba iminentă ca fiind un prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.
Această îndoială serioasă a fost apreciată în cauză prin prisma mai multor considerente relevate în acțiune de către reclamantă, după cum urmează:
În esență, prin procesul-verbal de control autoritatea vamală a imputat o greșită încadrare a bunurilor generic denumite player, player și FM transmitter. Conform procesului-verbal toate acele aparate ar fi trebuit încadrate la categoria "aparate de recepție pentru radiodifuziune, chiar combinate, în același corp, cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas" și nu la categoria "aparate de înregistrare a sunetului; aparate de reproducere a sunetului; aparate de înregistrare a sunetului" la care a fost declarată de către reclamantă.
Reclamanta susține că prin această schimbare a încadrării, pârâta ar fi încălcat chiar actele invocate în procesul-verbal de control, respectiv Regula de interpretare 3 b, conform căreia încadrarea într-una dintre categorii se face n funcție de articolul care le conferă caracterul esențial, iar expertizarea tehnică a aparatelor relevă împrejurarea că funcția esențială a unui aparat player, player și FM transmitter este stocarea și reproducerea sunetului, respectiv a imaginilor, iar nu recepția pentru radiodifuziune, respectiv înregistrarea și reproducerea de sunet sau videofonică.
Nu pot fi ignorate, în consecință, susținerile conform cărora, chiar și fără cunoștințe de specialitate, este evident că pentru astfel de aparate esențial este faptul că se poate reproduce sunet sau imagine în format electronic, radio-emițătorul având un caracter accesoriu, care poate să lipsească din compunerea aparatului.
În același sens, a fost invocată de către reclamantă și decizia nr. 107 din 5 mai 2005 Oficiului Român pentru Drepturile de autor ( 74 și urm.).
Trebuie amintite, în acest context, și detaliile depuse din alte țări emitente, ca Polonia, Austria, Olanda, Germania, țări memebre ale, privind încadrarea vamală tarifară obligatorie și care este identică cu încadrarea tarifară a reclamantei pentru aceleași produse.
Reclamanta a mai invocat și greșeli în ce privește modul de calcul al -ului și al penalităților, efectuându-se, în acest sens, o expertiză extrajudiciară în domeniul contabil.
Mai trebuie menționat faptul că s-a subliniat de către reclamantă că încadrarea vamală s-a făcut în temeiul unor acte oficiale, emanând de la pârâtă, cum ar fi îndrumarul pentru specialiștii în declarații vamale, integral vamal românesc, existent pe site-ul Autorităților Naționale a Vămilor, în cuprinsul căruia, chiar și în prezent se face referire la încadrarea declarată, respectiv 8519.
Mai mult, importul s-a efectuat cu îndeplinirea formalităților vamale, în urma cărora autoritatea vamală a acordat liberul de vamă, autoritatea vamală a semnat și ștampilat declarația vamală în vederea acceptării regimului vamal solicitat.
Mai apoi, s-au antamat o serie de vicii procedurale ale actelor în discuție, cum ar fi împrejurarea că nu au fost trecute și detaliate obiecțiunile formulate de către reclamantă și indicarea greșită a textelor legale care permit contestarea actului.
Luând în considerare toate aceste susțineri, instanța apreciază că, prin modul de expunere al circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, s-a creat un dubiu asupra legalității actului administrativ, urmând însă ca toate aceste aspecte să fie analizate pe fond doar în cadrul acțiunii în anulare, introdusă în baza prev. art. 218 alin. 2 din nr.OG 92/2003.
Este adevărat faptul că actele administrative se bucură de prezumția de legalitate, care nu poate face obiectul analizei instanței învestite cu soluționarea cererii întemeiate pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, însă nu este mai puțin adevărat faptul că această măsură trebuie privită ca fiind una de conservare, care se justifică în acele situații în care executarea actului ar fi de natură să producă o pagubă iminentă.
Or, în speță este incontestabil că, prin demararea procedurilor de executare silită, concretizate, în primul rând, prin blocarea conturilor societății, s-ar crea pentru reclamantă un prejudiciu cert, în condițiile în care suma 1.066.239 lei este una extrem de importantă, fiind credibilă afirmația conform căreia executarea silită ar avea drept consecință intrarea societății în incapacitate de plată.
Pentru a dispune astfel, Curtea achiesează la susținerile din acțiunea introductivă conform cărora paguba iminentă trebuie apreciată prin prisma situației specifice a reclamantei, atestată prin operațiunile de plată aflate în derulare, conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
Astfel, se relevă că, șa cum rezultă din situația încasărilor și plăților întocmită de către contabilitatea societății, privarea de fonduri în această perioadă, în care se fac importuri masive care trebuie achitate, recuperarea sumelor urmând să fie făcută de la distribuitori ulterior, ar duce societatea în blocaj complet. În condițiile în care creditarea la acest moment se face la niște dobânzi prohibitive, iar furnizorii principali de marfă ai societății, peste 95%, sunt parteneri din afara, tranzacțiile efectuându-se în valuta D, nu există alternative rezonabile care ar putea să evite falimentul.
Totodată, instanța consideră relevant și comportamentul fiscal al societății și bonitatea sa, fapt dovedit prin scrisoarea de bonitate bancară depusă precum și certificatul de atestare fiscală care menționează că obligațiile societății față de bugetul de stat sunt zero.
Este indubitabil că blocarea conturilor societății ar determina scoaterea acesteia de pe piață, respectiv punerea sa în imposibilitate de a-și derula raporturile economice cu furnizorii și cei 2.500 de distribuitori, ceea ce duce, în ultimă instanță, la intrarea în incapacitate de plată și deschiderea procedurii insolvenței.
În aceste circumstanțe, aducerea la îndeplinire a dispozițiilor actului administrativ înainte de exercitarea de către instanță a controlului de legalitate, este de natură să producă consecințe greu sau imposibil de înlăturat în cazul anulării actului, nefiind de neglijat nici consecințele sociale pe care le-ar avea necesitatea disponibilizării personalului angajat, reclamanta având în prezent un număr de 172 salariați, în condițiile în care suma constatată prin actul administrativ atacat reprezintă de patru ori cuantumul lunar al salariilor și taxelor aferente.
În consecință, acțiunea reclamantei va fi admisă conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
H O RĂȘTE:
Admite cererea formulată de către reclamanta " " C- cu sediul în C-N, str. --Ziua, jud. C și în consecință:
Dispune suspendarea executării deciziei pentru regularizarea situației nr. 24208//09.10.2008 emise în urma constatărilor cuprinse în procesul-verbal de control nr. 24207//09.10.2008, încheiat de către pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, cu sediul în O, Cl. Armatei Române, nr. 4, jud. B, pentru suma totală de 1.066.239 lei, constând în taxe vamale,; cu accesoriile aferente, până la soluționarea acțiunii privitoare la fondul cauzei, în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 03 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact./4 ex./ 23.12.2008
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu
