Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 752/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 752/2008

Ședința publică din 3 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Eleonora Gheța

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000, respectiv hotărârea nr. 5297/08.09.2008.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, pentru reclamant, cu împuternicirea avocațială la fila 23 din dosar și martorii și, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de la plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că se află la al doilea termen de judecată, dosarul fiind amânat în vederea administrării probei testimoniale și că s- solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ.

În conformitate cu prevederile art.193 pct. 6 Cod pr.civ. sub prestare de jurământ, Curtea a procedat la audierea martorilor prezenți, și, declarațiile acestora fiind consemnate conform proceselor - verbale anexate la dosar la filele 27 și 28.

Reprezentantul reclamantului depune la dosarul cauzei copie a hotărârii emise de către pârâtă în favoarea martorului.

Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra acțiunii.

Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, fără cheltuieli de judecată. Solicită recunoașterea statului de refugiat și a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru reclamant. Apreciază că probele existente la dosarul cauzei aduc suficiente argumente în vederea admiterii acțiunii și recunoașterea calității de refugiat a reclamantului pentru perioada septembrie 1940 - mai 1945.

CURTEA

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 13 octombrie 2008, reclamantul a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii nr.5297( nr. corect 5295) din data de 08.09.2008 emisă de pârâtă, cu consecința obligării pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și netemeinică și ca atare se impune anularea acesteia întrucât ignoră calitatea sa de persoană strămutată, calitate ce a fost dovedită prin declarații de martori și acte de stare civilă.

În cuprinsul motivelor contestației reclamantul a mai arătat că în urma de la Viena a fost nevoit să se refugieze cu părinții din localitatea de domiciliu, respectiv, satul, jud. S, în localitatea T, jud. C datorită persecuțiilor etnice.

Pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii arătând că din actele pe care le-a depus reclamantul la dosar nu reiese că ar fi fost persecutat de către regimurile instaurate în România din motive etnice în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945.

Contestatorul a depus la dosar adeverința nr.C/1139/10.04.2007, eliberată de Arhivele Naționale C din care reiese faptul că acesta nu figurează ca refugiat în documentele deținute. Singura dovadă prezentată de contestator sunt declarațiile celor doi martori.

Curtea analizând acțiunea formulată, în raport de probele administrate în cauză, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 06.05.2008, sub nr. 153, reclamantul a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.

Prin hotărârea nr.5295 din data de 08.09.2008, pârâta respinge cererea reclamantului, motivând că actele depuse conțin date contradictorii.

Analizând dispozițiilor art. 1 din Legea nr.189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Probele administrate și existente la dosar, respectiv declarațiile autentificate ale martorilor și, actele de stare civilă ale reclamantului, atestă împrejurarea că acesta din urmă, împreună cu familia s-a refugiat, urmare a persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu, într-o altă localitate, astfel că ipoteza normei legale instituite prin art.1 din Legea nr.189/2000 este incidentă.

Din depozițiile acelorași martori audiați în mod direct și nemijlocit de către instanță a rezultat că reclamantul împreună cu familia acestuia a fost refugiat în localitatea T, refugiul având loc într-o perioadă aproximativă cu cea în care s-au refugiat martorii, iar refugiul a fost consecința terorii instalată în rândurile populației românești ca urmare a masacrelor care au avut loc la în jud.

Instanța a stabilit ca moment de începere a perioadei de refugiu, 05.05.1941, întrucât aceasta este singura dată certă, necontestată corespunzătoare refugierii martorului, menționată ca atare în hotărârea emisă în favoarea acestuia de către pârâtă (17), martor care a dat declarație atât în formă autentică cât și direct în fața instanței.

Drept urmare, instanța va aprecia acțiunea reclamantului ca fiind fondată și în temeiul disp. art.18 din Legea nr.554/2004 va dispune anularea hotărârii nr.5295 din 08.09.2008 emisă de pârâtă, cu consecința recunoașterii în favoarea reclamantului a calității de refugiat pentru perioada 05.05 1941 - 06.03.1945 și acordarea drepturilor prev. de nr.OG105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 01.06.2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, domiciliat în localitatea nr.31, jud. S împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu sediul în Z, B-dul - - nr,85 jud. S și, în consecință:

Dispune anularea hotărârii nr.5295 din 08.09.2008 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 05.05.1941 - 6.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01.06.2008.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 03 2008.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red./

4 ex./09.12.2008

Președinte:Eleonora Gheța
Judecători:Eleonora Gheța

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 752/2008. Curtea de Apel Cluj