Vânzări spații comerciale (legea nr.550/2002). Decizia 503/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 503/CA
Ședința publică de la 12 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta Consiliul Local I, cu sediul în I, Bd. - cel M și, nr.11, județul I, în contradictoriu cu intimații: Grup, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - reprezentat de P I, Municipiul I prin Primar, având ca obiect - vânzări spații comerciale (Legea Nr.550/2002), recurs împotriva sentinței numărul 232/ca/11.03.2009.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă reprezentanții părților din proces.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier, referat potrivit căruia dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 05 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre, iar din lipsă de timp pentru deliberare s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi 12 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civilă nr.232/ca/11.03.20009, Tribunalul Iașia respins excepția tardivității formulării plângerii prealabile, a respins excepția lipsei calității procesuale active reclamantei, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pârâților Statul Român și Municipiului și în consecință a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta " GRUP". cu sediul în I,-, Bloc 478,.A,.4,.14, județul în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului I, cu sediul în I, B-dul - cel M și, nr. 11, județul
S-a dispus anularea în parte nr. 58/17.01.2005 privind modificarea nr. 412/05.11.2002 doar în ceea ce privește spațiul comercial situat în nr. 11 demisol și a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă sumei de 354,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A reținut instanța, în motivarea sentinței, că nu este întemeiată excepția tardivității, întrucât actul administrativ atacat este unul normativ și având aplicabilitate dispozițiile art.7 alin.1 indice 1 din Legea nr.554/2004.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei a fost respinsă în considerarea interesului reclamantei în promovarea cererii, aceasta având pe rol dosarul nr- privind obligarea pârâților la organizarea unei licitații publice cu strigare pentru vânzarea spațiului comercial.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că actul administrativ cărei anulare se solicită respectiv nr. 58/17.01.2005 prin care s- decis modificarea nr. 412/05.11.2002 în ceea ce privește spațiul comercial situat în I nr. 11 demisol, depășește
-2-
limitele pe care Consiliul Local al Municipiului I le are în privința aprecierii asupra oportunității punerii în valoare stațiilor comerciale pe care le are la dispoziție.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 550/2002 (art. 1 alin.2, art. 5, art. 10, art. 16 și art. 20) vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată statului aflate în administrarea consiliilor locale un reprezintă facultate pe care o are autoritatea administrației publice ci obligație.
Simplul fapt al imposibilității vânzării directe spațiului comercial situat în I, nr. 11 demisol datorită neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 16 din Legea nr. 550/2002 conduce la obligativitatea declanșării procedurilor pentru organizarea de licitație publică în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 20 din acest act normativ.
Faptul excluderii acestui imobil din categoria celor care pot fi înstrăinate reprezintă așadar un exces de putere și în consecință se impune anularea parțială actului atacat.
Nu pot fi reținute de către instanță susținerile reclamantei privind nulitatea nr. 58/2005 motivat de faptul că prin acesta s-ar fi revocat un alt act administrativ ( 412/2002), care intrat în circuitul civil.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin.6 din Legea nr. 554/2004 autoritatea publică emitentă actului administrativ își poate revoca actul doar dacă acesta nu intrat în circuitul civil și nu produs efecte juridice.
De la acest principiu al irevocabilității actelor administrative doctrina și jurisprudența au consacrat o serie de excepții printre care se regăsește și aceea actelor administrative normative indiferent dacă acestea sunt ilegale sau inoportune situație ce o regăsim și în cazul hotărârii de consiliu local atacată în această cauză.
S- apreciat că actele administrative normative sunt întotdeauna revocabile motivat de faptul că prin acestea nu se creează drepturi iar aplicarea lor nu se mărginește la una sau mai multe situații, determinate ca număr, ci se aplică de câte ori o anumită situație juridică se încadrează în prevederile sale nelimitat în timp.
Nu pot fi reținute nici susținerile privind neîndeplinirea condițiilor de cvorum având în vedere procesul-verbal încheiat la data de 17.01.2005 și atașat la dosar (fila 27 și urm.) din care rezultă existența votului unanimității consilierilor locali prezenți la ședință.
Împotriva sentinței civile nr.232/ca/11.03.2009 a Tribunalului Iași, a declarat recurs Consiliul Local
Susține recurentul că instanța de fond a soluționat greșit excepția tardivității întrucât L atacată nu este un act normativ ci unul individual, împotriva căruia plângerea prealabilă se impune a fi formulată conform art.7 alin.3 din Legea nr.554/2004, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință.
Nici excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C Grup SRL nu a fost corect soluționată, întrucât reclamanta nu are și nu poate demonstra calitatea sa de titulară a unui drept propriu și recunoscut de lege și nici nu dovedește cauzarea vreunui prejudiciu prin emiterea HCL 58/2005, cu atât mai mult cu cât între Consiliul Local I și reclamantă a intervenit un contract de închiriere în luna noiembrie 2007, la 18 luni după emiterea HCL 58/2005.
Pentru exercitarea acțiunii civile, reclamanta trebuia să pretindă un drept subiectiv civil sau să se prevaleze de o situație juridică, existentă la momentul emiterii HCL 58/2005, pentru a cărei realizare calea judecății să fie obligatorie.
HCL 58/2005 a fost adoptată cu votul unanimității consilierilor prezenți la ședința din 17.01.2005, nu a fost atacată în contencios administrativ de instituția Prefectului. La emiterea hotărârii s-a avut în vedere că cele 73 de spații aflate în anexă nu puteau face obiectul vânzării, astfel precum rezultă din referatul de specialitate, că exista o Mc erere de spații comerciale pentru închiriere, iar oferta municipalității era limitată prin aplicarea Legii nr.550/2002.
Prin întâmpinările depuse la dosar, intimații - Grup SRL și Statul Român prin P au răspuns pe larg criticilor formulate, solicitând respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul este fondat.
-3-
Prin HCL 412/25.11.2002, s-a aprobat lista spațiilor scoase la vânzare conform dispozițiilor Legii nr.550/2002, dintre acestea făcând parte și spațiul în litigiu, situat în I, nr.11, demisol.
Prin HCL 58/17.01.2005, Consiliul Local Iam odificat art.1 și Anexa 1 din HCL 412/25.11.2002, în sensul că un număr de 74 de spații au fost scoase de pe lista celor ce urmau a fi vândute conform Legii nr.550/2002, fiind trecute în patrimoniul privat al municipiului
Referitor la măsurile luate de Consiliul Local I și la actele prin care au fost luate aceste măsuri, se impun următoarele precizări.
HCL 58/17.01.2005 nu are caracteristicile unui act administrativ normativ, pentru stabilirea apartenenței sale la această categorie nefiind suficientă emiterea în considerarea dispozițiilor Legii nr.550/2002.În funcție de întinderea efectelor juridice pe care le produc actele administrative se împart în acte administrative normative și acte administrative individuale.
Actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general, impersonal și obligatoriu, producând efecte erga omnes, precum sunt normele metodologice, normele de aplicare, instrucțiunile, regulamentele etc. Hotărârea Consiliului Local contestată, prin care s-a modificat anexa ce cuprindea spațiile ce puteau fi vândute conform Legii nr.550/2002, nu se încadrează în categoria actelor administrative normative, ci în cea a actelor administrative individuale, reglementând situația juridică a unor spații clar determinate, pe de o parte, iar, pe de altă parte, se impune a fi evidențiat că scoaterea sau retragerea de la vânzare are valențele unui act administrativ individual prin însăși natura operațiunii.
La data când a fost adoptată HCL 58/2005, reclamanta - intimată nu justifica nici un drept cu privire la spațiul în discuție. Abia prin contractul de închiriere nr.26139/18.10.2007, reclamantul a dobândit un drept cu privire la acest spațiu, anterior fiind deținut de SCD. SRL, tot în temeiul unui contract de închiriere.
De asemenea, raportat la acel moment, reclamanta - intimată nu a dovedit nici producerea vreunui prejudiciu și, mai mult, prin închirierea ulterioară a contractului de închiriere, a cunoscut și acceptat întru totul situația juridică a spațiului.
Consiliul Local a adoptat Hotărârea nr.412/25.11.2002 în aplicarea dispozițiilor art.5 și următoarele din Legea nr.550/2002, aprobând astfel lista spațiilor ce urmau a fi vândute. Cum, dintre aceste spații, o parte nu au fost solicitate spre a fi vândute, Consiliul Local avea posibilitatea legală de a reevalua listele și de a stabili situația juridică a acestora printr-o altă L, modul său de a proceda neputând fi interpretat ca un exces de putere.
Raportat la aspectele reținute, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată, respingând acțiunea pe fond.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul introdus de pârâtul Consiliul Local I împotriva sentinței nr.232/CA/11.03.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte.
În fond, respinge acțiunea în anulare introdusă de reclamanta - GRUP SRL I, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local I, ca neîntemeiate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
-4-
Red.jud./10.11.2009
Tehnored. gref.TN/11.11.2009
2 ex.
Jud. fond- Tribunalul Iași judecător
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Dan Mircea Tăbâltoc