Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 339/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 339/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 26-06-2014 în dosarul nr. 1489/203/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIE Nr. 339/A/2014
Ședința publică de la 26 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B. B.
Judecător C. F.
Grefier R. B.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe apelant D. I. A. în contradictoriu cu intimat C. JUDEȚEAN A., C. TRANSPOTURI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic P. D. pentru intimat, lipsind apelantul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Reprezentanta intimatului depune la dosar delegație de împuternicire.
Instanța în baza la art. 95 din NCPC și art. 34 din OG nr. 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța, în baza disp. art. 238 NCPC, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind azi
Reprezentanta intimatului solicită îndreptarea materială din cuprinsul întâmpinării în sensul că se solicită respingerea apelului și nu respingerea recursului, așa cum a fost învederat în cuprinsul întâmpinării.
Reprezentanta intimatului susține că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea apelului, învederând instanței că în mod corect s-a reținut în procesul-verbal starea de fapt, apelantul nu a contestat această stare de fapt. Instanța de fond a reținut că sancțiunea aplicată este corespunzător dozată prin prisma asigurării unor condiții optime pentru circulația pe drumurile publice și implicit asigurarea siguranței drumurilor în România.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpeni, la data de 19.08.2013 sub dosar nr._, petentul D. I. A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul C. JUDEȚEAN A., ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de contravenție nr_/25.07.2013 și pe cale de consecință exonerarea de la plata amenzii aplicate, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment..
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în timp ce se deplasa a intrat în localitatea V. de Jos, pe DJ 107C încercând să se deplaseze într-un timp cât mai scurt spre Cluj N., fiind oprit de un echipaj de poliție și sancționat întrucât pe acel sector de drum era instituită o restricție de circulație pentru autovehiculele ce depășesc 7,5 tone. Apreciază că procesul verbal este neîntemeiat întrucât autovehiculul era compus din autoutilitara cu nr de înmatriculare_ , cu greutatea de 7375 kg și semiremorca cu nr de înmatriculare_ având greutatea de 6690 kg, arătând că de vreme ce fiecare autovehicul are certificat propriu de înmatriculare cu numere de înmatriculare distincte și niciunul dintre ele nu depășește greutatea de 7,50t, nu s-a încălcat restricția de circulație privind masa de 7,50t. Mai arată că dacă ar fi circulat pe același drum, în coloană două autovehicule având fiecare greutatea de 7,50t, nu s-ar fi reținut contravenția prev. de art. 44 din OG 43/1997, deși pericolul social al acestei fapte ar fi fost același.
Apreciază că fapta comisă nu prezintă grad de pericol social ridicat, că nu a încurcat alți participanți la trafic și nu a avut loc niciun incident rutier, apreciind că se poate aplica sancțiunea avertismentului.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001.
În probațiune s-a solicitat de către petent administrarea probei cu înscrisuri.
La plângerea formulată, petentul a atașat procesul-verbal de contravenție nr_/25.07.2013- fila 6.
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpeni, iar pe fond, a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic întocmit.
În motivare se arată că cu ocazia controlului efectuat pe DJ 107C-km 15 V. de Jos, s-a constatat că petentul a circulat cu autovehiculul tip A2S3 cu nr de înmatriculare_ /_, cu masa totală de 14,00 tone încălcând restricția de circulație instituită privind masa totală de 7,5 tone. Se invocă disp art. 44 al. 1 din OG 43/1997, art. 61 al. 1 lit. n și art. 44 al. 1 și 2 din OG 43/1997 și anexa 2 la OG 43/1997 cu referire la definiția vehiculului, arătând că susținerea petentului că este vorba de două autovehicule diferite nu poate fi primită de instanță întrucât semiremorca nu se poate deplasa singură decât tractată, ci formează împreună cu autovehiculul un vehicul. Apreciază că nu impune înlocuirea amenzii aplicate petentului cu sancțiunea avertisment întrucât contravenția comisă de petent prezintă un pericol social abstract și concret ridicat, iar sancțiunea amenzii este proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise, aplicându-se minimul special prevăzut de lege.
În drept a invocat disp. art. 40,44,61 și Anexa 2 din OG 43/1997, art. 16,17,19,21 și 32 din OG 2/2001, anexa 1 din Hot337/1993, art. 205 și urm C pr civ. .
S-a atașat întâmpinării un set de înscrisuri - filele 19-23
Prin sentința civ. nr. 969/2013 pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Câmpeni a declinat competența de soluționare a prezentei plângeri contravenționale în favoarea Judecătoriei A. I., cererea fiind înregistrată pe rolul acestei ultime instanțe la data de 21.10.2013 sub același număr de dosar .
Prin sentința civilă nr. 7/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. s-a
respins plângerea formulată de petentul D. I. A., în contradictoriu cu intimatul C. JUDEȚEAN A. , împotriva procesului verbal de contravenție nr_/25.07.2013 .
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr._/25.07.2013 petentul D. I. A. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 3000 lei, de agenții constatatori ai intimatei, în cuprinsul procesului verbal reținându-se că a circulat pe DJ 107 C-km 15-V. de Jos cu masa totală de 14.00 t față de 7,5t admisă pe DJ 107 C, încălcând prevederile art. 44 al. 1 și 2 din OG 43/1997 cu completările și modificările ulterioare. Fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal contestat întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 44 al. 1 și 2 din OG 43/1997 și sancționată de art. 61 al. 1 lit n din OG 43/1997.
Examinând cu precădere procesul verbal de contravenție nr_/25.07.2013, sub aspectul legalității întocmirii sale, prin prisma motivelor ce pot fi reținute din oficiu, instanța apreciază că procesul verbal antemenționat a fost încheiat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale imperative, edictate pentru încheierea sa valabilă.
În considerarea celor expuse, instanța reține faptul că procesul verbal nr_/25.07.2013, cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator și al petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data acesteia și nu în ultimul rând semnătura agentului constatator (fila 6).
Procedând la cercetarea temeiniciei procesului verbal nr_/25.07.2013 încheiat de agentul constatator al intimatei, instanța reține următoarele:
Actul normativ special cu aplicabilitate în domeniul contravențional, respectiv OG nr. 2/2001 nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatarea a contravenției.
Cu toate acestea, fiind vorba despre un act cu natură juridică duală - de act administrativ (fiind încheiat în regim de putere publică de un agent ce face parte dintr-o autoritate publică în vederea executării în concret a legii), supus unei proceduri speciale de contestare și de act procedural – instanța apreciază că sunt aplicabile principiile generale ce guvernează actele administrative privind prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal încheiat în urma unor constatări ex propriis sensibus ale agenților învestiți cu prerogative de putere publică.
Față de caracterul punitiv, represiv al sancțiunii amenzii aplicate în sarcina petentului și mai ales prin raportare la cuantumul ridicat al acesteia, de 3000 lei, instanța constată că acești factori plasează examinarea cauzei pe tărâmul noțiunii autonome de „acuzație în materie penală”, cu activarea tuturor garanțiilor prevăzute de art. 6 par. 2 și par. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Fapta petentului, astfel cum a fost reținută în procesul verbal nr_/25.07.2013 și confirmată prin probatoriul administrat în cauză întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute art. 44 al. 1 și 2 din OG 43/1997.
Din examinarea plângerii contravenționale, instanța reține că petentul nu a criticat niciun moment existența restricției circulației autovehiculelor cu depășirea greutății de 7,50t pe DJ 107 C-km 15 V. de Jos, ci a invocat doar faptul că autovehiculul condus de petent era alcătuit din autoutilitara cu nr de înmatriculare_ , cu greutatea de 7375 kg și semiremorca cu nr de înmatriculare_ având greutatea de 6690 kg, arătând că, de vreme ce fiecare autovehicul are certificat propriu de înmatriculare cu numere de înmatriculare distincte și niciunul dintre ele nu depășește greutatea de 7,50t, nu s-a încălcat restricția de circulație privind masa de 7,50t.
Pornind de la definiția noțiunii de vehicul și examinând certificatele de înmatriculare de la filele 8-9 rezultă că vehiculul condus de petent este alcătuit din autovehiculul- autoutilitară cu nr de înmatriculare_, cu greutatea de 7375 kg - fila 8 și semiremorca cu nr de înmatriculare_, cu greutatea de 6690 kg - fila 9, deci practic un ansamblu format dintr-un autovehicul și o semiremorcă. Or, din examinarea planșelor foto de la filele 20-21 rezultă că autoutilitara susdescrisă tracta semiremorca susmenționată, întregul ansamblu fiind condus de același conducător auto. În acest context, instanța apreciază că în mod corect s-a calculat greutatea ansamblului condus de petent cu luarea în calcul atât a greutății autoutilitarei cât și a semiremorcii, fiind depășită masa totală de 7,5t.
Cea de-a doua critică invocată de către petent în sensul că dacă ar fi circulat pe același drum, în coloană două autovehicule având fiecare o greutate de 7,50 t, greutatea totală fiind de 15 t, nu s-ar fi reținut contravenția prev. de art. 44 din OG 43/1997, deși pericolul social ar fi același nu poate fi primită de instanță, întrucât legea are în vedere un singur vehicul așa cum este definit de OG 43/1997, respectiv orice vehicul rutier având cel puțin două axe sau un ansamblu format dintr-un autovehicul și semiremorcă sau remorca tractată de acesta, condus evident de un conducător auto.
Petentul nu a adus alte critici procesului verbal și nici nu a propus nicio probă pentru a susține nelegalitatea și netemeinicia procesului verbal contestat, cele două critici susmenționate, neputând fi luate în considerare de instanță și neputând conduce la anularea procesului verbal contestat.
Așa cum s-a expus anterior, instanța de judecată a reținut că procesul verbal de contravenție întrunește condițiile prevăzute de art. 16 și art. 17 din OG 2/2000, procesul verbal fiind întrunit cu respectarea condițiilor de legalitate și temeinicie. Comiterea faptei a fost constatată într-un act administrativ supus unei proceduri de constatare speciale - fiind încheiat în regim de putere publică de un agent ce face parte dintr-o autoritate publică în vederea executării în concret a legii, cu privire la care nu s-a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, văzând dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, aceasta fiind stabilită chiar la minimul special prevăzut de lege, instanța apreciază că aceasta este corespunzător dozată prin prisma asigurării unor condiții optime pentru circulația pe drumurile publice și implicit asigurarea siguranței drumurilor din România, aspectele invocate de către petent în sensul că acesta a modificat traseul întrucât a dorit să ajungă mai repede acasă deoarece urma să plece în vacanță cu familia neputând fi luate în considerare pentru a justifica înlocuirea amenzii cu avertisment.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul D. I. A., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul admiterii plângerii contravenționale cu consecința exonerării apelantului de la executarea sancțiunii aplicate, respectiv cu înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.
În motivare, petentul a arătat că instanța de fond, în mod greșit, a apreciat sancțiunea aplicată, fiind stabilită la minimul special prevăzut de lege corespunzător dozată prin prisma asigurării unor condiții optime pentru circulația pe drumurile publice și implicit asigurarea siguranței drumurilor în România.
În drept, disp. art 466, 468, 470,471,480 C..
În probațiune, înscrisuri.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și, în consecință, menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._ din data de 25,07,2013, ca temeinic și legal.
În drept, OG nr 43/1997, OG nr 2/2001, art 205 și urm C..
În probațiune, înscrisuri.
Analizând apelul declarat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr_/25.07.2013 petentul D. I. A. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 3000 lei, de agenții constatatori ai intimatei, în cuprinsul procesului verbal reținându-se că a circulat pe DJ 107 C-km 15-V. de Jos cu masa totală de 14.00 t față de 7,5t admisă pe DJ 107 C, încălcând prevederile art. 44 al. 1 și 2 din OG 43/1997 cu completările și modificările ulterioare. Fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal contestat întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 44 al. 1 și 2 din OG 43/1997 și sancționată de art. 61 al. 1 lit n din OG 43/1997.
În mod corect instanța de fond a reținut că petentul nu a criticat niciun moment existența restricției circulației autovehiculelor cu depășirea greutății de 7,50t pe DJ 107 C-km 15 V. de Jos, ci a invocat doar faptul că autovehiculul condus de petent era alcătuit din autoutilitara cu nr de înmatriculare_ , cu greutatea de 7375 kg și semiremorca cu nr. de înmatriculare_ având greutatea de 6690 kg, arătând că, de vreme ce fiecare autovehicul are certificat propriu de înmatriculare cu numere de înmatriculare distincte și niciunul dintre ele nu depășește greutatea de 7,50t, nu s-a încălcat restricția de circulație privind masa de 7,50t.
Această critică în mod just a fost respinsă de către instanță raportat la împrejurarea că Anexa 2 la OG 43/1997 definește în partea introductivă noțiunea de vehicul ca fiind orice vehicul rutier având cel puțin două axe sau un ansamblu format dintr-un autovehicul și semiremorcă sau remorca tractată de acesta.
În acest context, pornind de la definiția noțiunii de vehicul și examinând certificatele de înmatriculare de la filele 8-9 rezultă că vehiculul condus de petent este alcătuit din autovehiculul - autoutilitară cu nr. de înmatriculare_, cu greutatea de 7375 kg- fila 8 și semiremorca cu nr. de înmatriculare_, cu greutatea de 6690 kg- fila 9, deci practic un ansamblu format dintr-un autovehicul și o semiremorcă. Or, din examinarea planșelor foto de la filele 20-21 rezultă că autoutilitara susdescrisă tracta semiremorca susmenționată, întregul ansamblu fiind condus de același conducător auto, fiind depășită masa totală de 7,5t.
În ceea ce privește susținerea apelantului că dacă ar fi circulat pe același drum, în coloană, două autovehicule având fiecare o greutate de 7,50 t, greutatea totală fiind de 15 t, nu s-ar fi reținut contravenția prev. de art. 44 din OG 43/1997, deși pericolul social ar fi același nu poate fi primită de instanță, întrucât legea are în vedere un singur vehicul așa cum este definit de OG 43/1997, respectiv orice vehicul rutier având cel puțin două axe sau un ansamblu format dintr-un autovehicul și semiremorcă sau remorca tractată de acesta, condus evident de un conducător auto.
Apelantul mai arată că dacă ar fi deținut autorizație de acces în zona cu restricție de tonaj nu ar fi săvârșit contravenția, ceea ce înseamnă că nu ar mai exista pericol social abstract și concret ridicat.
Cu privire la pericolul social al faptei săvârșite de petent, instanța de apel reține că instanța de fond în mod corect a apreciat că există pericol social concret.
Pericolul social abstract rezultă din importanța respectării obligațiilor cu privire la efectuarea transportului pe drumurile publice iar cel concret din necesitatea păstrării drumurilor într-o stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță.
Împrejurarea că petentul avea posibilitatea de a obține autorizație de acces nu reduce pericolul social al unei astfel de fapte ci denotă o atitudine culpabilă a petentului cu privire la respectarea dispozițiilor legale.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, văzând dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, aceasta fiind stabilită chiar la minimul special prevăzut de lege, instanța de fond în mod corect a apreciat că aceasta este corespunzător dozată prin prisma asigurării unor condiții optime pentru circulația pe drumurile publice și implicit asigurarea siguranței drumurilor din România, aspectele invocate de către petent în sensul că acesta a modificat traseul întrucât a dorit să ajungă mai repede acasă deoarece urma să plece în vacanță cu familia neputând fi luate în considerare pentru a justifica înlocuirea amenzii cu avertisment.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul petent D. I. A. împotriva Sentinței civile nr. 7/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din 26.06.2014.
Președinte, M. B. B. | Judecător, C. F. | |
Grefier, R. B. |
RED.BBM/TEHNORED.R.B./22.09. 2014/4 EX
JUD FOND E.D. P.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 40/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 414/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
