Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 18-04-2014, Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 18-04-2014 în dosarul nr. 963/203/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 183/A/2014
Ședința publică de la 18 aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. C. P. – președintele secției
Judecător: D. C.
Grefier: M. P.
Pe rol se află apelul declarat de petenta apelantă . împotriva sentinței civile nr. 924/2013 a Judecătoriei Câmpeni pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE – DIRECȚIA CONTROL ÎN SILVICULTURĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților .
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 17.04.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 924/2013 a Judecătoriei Câmpeni pronunțată în dosarul nr._, s-a respins plângerea formulată de către petenta ., în contradictoriu cu intimatul M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE - DIRECȚIA CONTROL ÎN SILVICULTURĂ, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 18.04.2013, și în consecință s-a menținut procesul verbal atacat ca fiind legal și temeinic încheiat.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că:
Prin plângerea înregistrată la această instanță sub dosar nr._ petenta ., în contradictoriu cu intimatul MINISERUL M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE - DIRECȚIA CONTROL ÎN SILVICULTURĂ, a solicitat să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 18.04.2013 încheiat de C. V., S. T. și S. S., consilieri în cadrul Ministerului M. și Schimbărilor Climatice - Direcția Control în Silvicultură și, respectiv lucrător de poliție în cadrul IPJ M., prin care, pentru contravențiile prevăzută de art. 19 alin. 1 lit. i și 1 din Legea nr. 171 din 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 10.000 lei și s-a dispus confiscarea valorică a sumei de 193.510 lei.
În motivarea cererii arată petenta că are ca obiect de activitate, prin altele, tăierea și rindeluirea lemnului – cod 1610. În data de 18.04.2013, consilieri din cadrul Ministerului M. și Schimbărilor Climaterice, Direcția Control în Silvicultură și un lucrător de poliție a efectuat un control la depozitul petentei ocazie cu care au constatat că a depozitat și prelucrat materiale lemnoase, în perioada 17.11._13, în baza a 36 avize de însoțire, din care nu rezultă proveniența legală a materialului lenos și, de asemenea, că a cumpărat și introdus în depozit cantitatea de 191,93 mc material lemnos fără documente de proveniență, și a apreciat că a săvârșit contravențiile prevăzute de art. 19 alin. 1 lit. i și 1 din Legea nr. 171 din 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. D. urmare au procedat apoi la sancționarea contravențională a petentei cu amendă în valoare totală de 10.000 lei și confiscarea valorică a sumei de 193.500 lei.
Socotește că nu a săvârșit aceste contravenții întrucât petenta a desfășurat activitatea ce constituie obiectul principal de activitate cu respectarea prevederilor legale.
Situația constatată de organele de control se datorează faptului că în jurul datei de 10.04.2013 petenta a pierdut în condiții necunoscute borderoul de achiziții și bonuri de proveniență material lemnos pentru perioada iulie 2012 - martie 2013 inclusiv, împrejurare în care, după căutarea lor, anterior efectuării controlului din data de 18.04.2013, a declarat pierdute aceste documente, anunțul fiind publicat în ziarul Unirea din data de 17.04.2013.
Desfășurarea activității de achiziționare, introducere în depozit, depozitare și prelucrare a materialului lemnos în condiții de totală legalitate este dovedită de faptul că în urma controlului operativ inopinat efectuat la societate în data de 14.01.2013 de către Garda Financiară A. nu au fost constatate nereguli cu privire la aceste aspecte. Fotocopia procesului verbal de contravenție și mențiunile din Registrul unic de control al petentei, din data de mai sus, evidențiază acest lucru.
După cum se poate constata controlul Gărzii Financiare A. vizează și activitatea petentei din perioada noiembrie 2012 - ianuarie 2013, perioadă în care, prin procesul verbal de contravenție contestat, s-a apreciat că au fost încălcate prevederile de art. 19 alin. 1 lit. i și 1 din Legea nr. 171 din 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
De asemenea, în data de 25.02.2013 organele silvice au efectuat un control asupra mijlocului de transport al petentei, ocazie cu care s-a constatat săvârșirea de către conducătorul auto M. C. D. a contravenției prev. de art. 19 alin. 1 lit. b din Legea nr. 171/2010 dar documentele prezentate de către administratorul societății, într-un interval de timp de 5 minute, dovedesc achiziționarea și introducerea în depozit a materialului lemnos în condiții legale. Astfel s-a prezentat de către administratorul societății avizul primar_ din 25.02.2013 la care este anexat, ca document de proveniență, Borderoul de achiziție 106 din 25.02.2013 și avizele de însoțire_ și_ din 18.02.2013 ale numiților B. V. și T. A..
Cu toate acestea, în lista avizelor primare anexate la procesul verbal contestat, pentru care nu s-au prezentat documente legale de proveniență și pentru care s-a dispus confiscarea valorică figurează, la poziția 18, avizul primar_. Arată petenta că anexează înscrisurile menționate mai sus obținute de la ITRSV Cluj N..
Deși a explicat organelor de control situația și a prezentat documentele justificative în acest sens, petenta nu a fost ascultată procedându-se la luare măsurilor arătate mai sus.
În baza celor expuse, solicită să se dispună admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție citat, întrucât nu a săvârșit contravențiile reținute în sarcina sa în actul de constatare, imposibilitatea prezentării documentelor solicitate datorându-se nu inexistenței sau neîntocmirii lor ci unui fapt independent de voința petentului, pierderea lor.
Întrucât fapta reținută în sarcina petentei s-a săvârșit pe raza localității Sohodol, jud. A., potrivit art. 32 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, competența în soluționarea prezentei plângeri revine Judecătoriei Câmpeni.
Conform art. 36 din actul normativ menționat mai sus, plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru.
În drept s-au invocat dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 171 din 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată .
În motivare arată că prin plângerea contravențională ce face obiectul dosarului sus menționat, prin care SCNICOS W. SRL, reprezentată legal de M. D. prin avocat T. I., se solicită anularea procesului verbal de constatare a contravenției silvice . nr._ încheiat la data de 18.04.2013.
În perioada 16.04._13, reclamanta a fost supusă unui control pentru perioada 17.11._13, control tematic în colaborare cu IGPR privind Circulația materialului lemnos.
În urma acestui control, au fost constatate următoarele: că a depozitat și prelucrat materiale lemnoase cu avize de însoțire din care nu rezulta proveniența legală a unui număr de 36 avize în perioada 17.11._13 și că a cumpărat și introdus în depozit cantitatea de 191,93 mc material lemnos fără documente de proveniență.
Față de aceste constatări, la sfârșitul perioadei de efectuare a controlului și anume data de 18.04.2013 a fost încheiat procesul verbal de constatare a contravenției silvice, prin care a fost stabilită în sarcina reclamantei obligația de a achita o amendă în valoare totală de 10.000 lei conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 lit. i și lit. l din Legea 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
Față de situația de fapt descrisă succint în cele de mai sus, se detaliază în continuare argumentele Ministerului M. și Schimbărilor Climatice și solicită instanței să constate că reclamanta nu contesta nici legalitatea și nici temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției silvice atacat.
Sub aspectul legalității procesului verbal de constatare a contravenției silvice, solicită să se constate că toate condițiile de valabilitate prevăzute de dispozițiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, au fost întru totul respectate.
Sub aspectul faptelor reținute în sarcina reclamantei în cuprinsul procesului verbal de contravenție precizează că în conformitate cu art. 3 lit. a din Metodologia din 15 septembrie 2008 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL) și obligațiile operatorilor economici legate de acesta, aprobată prin Ordinul 583/2008, se disting trei componente: aplicații client utilizate de operatorii economici, proveniența materialelor lemnoase, documentele de proveniență.
Conform acestei Metodologii operatorii economici sunt obligați să raporteze prin intermediul programului SUMAL toate documentele de proveniență a materialelor lemnoase recepționate în depozite.
În conformitate cu art. 3 alin 1 din Normele aprobate prin HG 996/2008: Documentele de proveniență a materialelor lemnoase sunt: actul de punere în valoare, avizul de însoțire, declarația vamală de import, documentele intracomunitare, registrul de intrări ieșiri material lemnos.
Din documentele supuse controlului rezultă că reclamanta nu a respectat dispozițiile legale amintite referitoare la documentele de proveniență ale materialului lemnos. Nerespectarea de către reclamantă a modalității legale de înregistrare și de justificare a provenienței lemnului și nerespectarea obligației de raportare este confirmată de dispozițiile art. 17 alin. 1 litera a din norme care prevăd obligativitatea raportării la nivelul depozitelor pentru: operarea recepțiilor de materiale lemnoase precum și cele ale alin. 2 litera a din aceleași norme referitoare la recepțiile de cherestea.
Învederează instanței faptul că în accepțiunea normei specifice de întocmire și utilizare a documentelor financiar contabile din 27.11.2008, avizul de însoțire este un formular special intern de tipărire și numerotare care însoțește marfa pe timpul transportului și nu dovedește proveniența mărfii.
Având în vedere faptul că reclamanta nu a respectat dispozițiile legale anterior invocate referitoare la proveniența materialului lemnos, organele de control au constatat și au reținut în mod pe deplin legal în sarcina reclamantei săvârșirea contravenției de primirea, depozitarea și prelucrarea de materiale lemnoase cu aviz de însoțire din care nu rezultă proveniența legală și totodată a faptei de vânzarea și cumpărarea materialelor lemnoase fără proveniență legală, prevăzute în normele privind circulația materialelor lemnoase în vigoare (Legea 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice).
În ceea ce privește susținerile reclamantei că a explicat organelor de control situația și a prezentat documente justificative în acest sens dar nu a fost ascultată, că față de dispozițiile legale aplicabile, menționează faptul că aceasta nu constituie o cauză care să atragă nulitatea procesului verbal de contravenție.
În plus, acesta afirmație este inexactă și nu face decât să demonstreze reaua credință a reclamantei care omite în mod deliberat să precizeze faptul că la baza procesului verbal de constatare a contravenției a stat neîndeplinirea unei obligații legale.
De asemenea, reclamanta își demonstrează reaua credință și încercarea de a induce în eroare instanța prin următoarele afirmații: reclamanta în mod eronat susține că pe data de 18.04.2013 a fost efectuat un control la depozitul acesteia și în mod eronat susține că pe data de 17.04.2013 anterior efectuării controlului a declarat pierdute în condiții necunoscute borderoul de achiziții și bonuri de proveniență a materialului lemnos.
Referitor la prima susținere învederează instanței faptul că, așa cum reiese din Registrul unic de control (anexat în fotocopie chiar de reclamantă), unde la poziția 4 este înregistrat controlul tematic privind circulația materialului lemnos, control efectuat de reprezentanții MMSC în cooperare cu reprezentanții IGPR, controlul s-a efectuat în perioada 16.04 - 18.04.2013.
Concluzionează că reclamanta în mod deliberat susține că în data de 18.04.2013 s-a efectuat controlul în loc să prezinte situația reală a faptului că acest control s-a efectuat în perioada 16.04 - 18.04.2013.
Referitor la cea de a doua susținere, reclamanta în mod deliberat induce în eroare instanța afirmând că anterior controlului și anume în data de 17.04.2013 a declarat pierdute documentele justificative, în condițiile în care a declarat pierdute aceste documente în perioada controlului.
În concluzie, față de argumentele detaliate mai sus, consideră că procesul verbal de contravenție atacat îndeplinește condițiile legale prevăzute de dispozițiile OG nr. 2/2001 și nu subzistă nici un motiv care să conducă la nulitatea acestuia.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției silvice, solicită să se constate că măsurile dispuse au fost în mod corect aplicate raportat la fapta contravențională constatată.
Deși de lege lata nu este stabilită în mod expres natura juridică a procesului verbal de constatare a contravenției și nici forța sa probantă OG nr. 2/2001 limitându-se a arăta, în art.15 alin. 1 că acesta este actul încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori opinia majoritară a doctrinei juridice și a practicii judiciare este în sensul că acesta este un act administrativ, întrucât reprezintă o manifestare de voință cu caracter unilateral a unui organ administrativ, emisă în temeiul puterii publice cu scopul de a produce efecte juridice.
Fiind act administrativ, procesul verbal de constatare a contravenției are forța probantă a unor astfel de acte, beneficiind de prezumția de legalitate și temeinicie, în acest sens, în cauză urmează să se constate că procesul verbal atacat cuprinde toate mențiunile obligatorii conform prevederilor legale aplicabile, iar sancțiunea contravențională este aplicată conform prevederilor legale în vigoare.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal contestat se impune a fi constatat faptul că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile legale ce îi revin în desfășurarea activității, săvârșind în acest mod o contravenție care se impune a fi sancționată.
Totodată, învederează instanței că individualizarea sancțiunii, având în vedere circumstanțele săvârșirii faptei de primirea, depozitarea și/sau prelucrarea de către deținătorii depozitelor, ai altor spații destinate depozitării temporare și/sau ai instalațiilor de prelucrare a materialelor lemnoase cu aviz de însoțire din care nu rezultă proveniența legală și totodată a faptei de vânzarea și/sau cumpărarea materialelor lemnoase fără proveniență legală sau fără avizele de însoțire ori documentele echivalente acestora, prevăzute în normele privind circulația materialelor lemnoase în vigoare, care sporesc pericolul concret al faptei față de valorile apărate de norma contravențională, este îndreptățită aplicarea legală și proporțională cu gravitatea faptei săvârșite de reclamantă.
Totodată solicită să se observe că, în scopul de a motiva necesitatea anulării procesului verbal de contravenție, de fapt își demonstrează vinovăția, mai mult decât atât agravând gradul de vinovăție prin încercarea de inducere în eroare a onoratei instanțe prin expunerea de fapte neconforme cu realitatea.
În consecință, solicită instanței de judecată să constate faptul că în mod legal și temeinic agenții constatatori au reținut în sarcina reclamantei săvârșirea contravenției pentru care s-a întocmit procesul verbal de contestat, motiv pentru care acțiunea este nefondată.
Față de cele ce preced, solicită instanței menținerea sancțiunii aplicate prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 18.04.2013. și respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, s-au invocat dispozițiilor art. 205 codul de procedură civilă și următoarele, precum și prevederile aplicabile ale Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Hotărârii nr.996/2008 privind aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrare lemn rotund, Legii nr.46/2008 - Codul silvic al României, Metodologiei din 15 septembrie 2008 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL și obligațiile operatorilor economici legate de acesta, aprobată prin Ordinul 583/2008. Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
În temeiul art.583 Cod procedură civilă solicită judecarea și în lipsă.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar petenta . arată că apreciază aspectele evidențiate în întâmpinare ca nefiind de natură a justifica cererea intimatei de respingere a plângerii împotriva procesului verbal de contravenție.
Contrar celor susținute de intimat, chiar dacă acțiunea echipei de control din cadrul MINISERUL M. și SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, DIRECȚIA CONTROL ÎN SILVICULTURĂ și IGPR s-ar fi desfășurat în perioada 16-18.04.2013, reclamanta a fost controlată doar în data de 18.04.2013, ocazie cu care s-a încheiat și procesul verbal de contravenție indicat în cererea de chemare în judecată. Mențiunea din registrul unic de control, la care intimatul face referire, s-a efectuat de către echipa de control, cum a crezut de cuviință, în data de 18.04.2013, când s-a efectuat și controlul.
Prin evidențierea în cererea de chemare în judecată a acestui aspect, precum și a faptului că documentele de proveniență a materialului lemnos au fost declarate pierdute în data de 17.04.2013, petenta nu a încercat să inducă în eroare instanța de judecată, ci doar să justifice împrejurările în care nu a putut prezenta organelor de control documentele de proveniență a materialului lemnos. A nu putea prezenta documentele de proveniență, din motivele arătate, și a introduce material lemnos în depozit fără documente de proveniență, cum pretinde intimatul, sunt lucruri total diferite.
Intimatul, cu rea credință, nu a făcut referire în întâmpinare și la cele două controale efectuate de Garda financiară și organele silvice, în perioada supusă controlului, când nu au fost constatate nereguli în ceea ce privește primirea în depozit și prelucrarea materialului lemnos de către petentă. Pentru avizul primar_, la data de 25.02.2013, petenta a prezentat documentele de proveniență a materialului lemnos iar cu ocazia controlului din data de 18.04.201, pentru același document, s-a dispus confiscarea valorică.
Apreciază justificată cererea de admitere a plângerii împotriva procesului verbal de contravenție.
Din actele și lucrările de la dosar, prima instanță a reținut următoarele:
Instanța constată că este competentă, conform art. 32 alin. 2 din OG 2/2001 să soluționeze prezenta plângere, contravenția fiind săvârșită în circumscripția sa teritorială și că plângerea s-a formulat în termenul legal de 15 zile de la înmânarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 18.04.2013, încheiat de către agenții constatatori din cadrul MINISERUL M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE - DIRECȚIA CONTROL ÎN SILVICULTURĂ s-a reținut în sarcina petentei săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 19 alin. 1, lit. i și l din Legea nr. 171 din 2010, respectiv a depozitat și prelucrat materiale lemnoase cu avize de însoțire din care nu rezultă proveniența legală, un nr. de 36 de aviz,e și a cumpărat și introdus în depozit 191,93 mc material lemnos fără documente de proveniență. Petenta a fost sancționată contravențional cu suma de 10.000 lei și s-a dispus confiscarea valorică a sumei de 193.510 lei.
Potrivit art. 16 din OG 2/2001: (1) Procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea.
Conform art.17 din OG 2/2001: Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța constată că nu există nici una dintre cauzele de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, procesul verbal fiind corect completat sub aspectul numelui, prenumelui și calitatea agentului constatator, numelui și prenumelui contravenientului, domiciliului acestuia, faptei săvârșite, a datei și locului comiterii ei, precum și a semnăturii agentului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța apreciază că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile recunoscute și garantate de art. 6 CEDO, care face parte din dreptul intern, în temeiul art. 11 din Constituția României și care are prioritate față de legislația internă în temeiul aceluiași act normativ.
Instanța are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în speță cauza A. contra României în care s-a stabilit că în pofida caracterului pecuniar al sancțiunii contravenționale și a naturii civile a legii care sancționează contravenția în discuție, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, pentru că se constată că dispoziția a cărei încălcare se reproșează reclamantului are un caracter general și nu se adresează unui grup determinat de persoane, ci tuturor cetățenilor; aceasta le impune un anumit comportament și asociază acestei exigențe o sancțiune care încearcă să descurajeze și să reprime în același timp; sancțiunea contravențională, chiar dacă în concret are o valoare rezonabilă, poate atinge un maxim care ar crea dificultăți în plată.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura în soluționarea unei plângeri contravenționale este asimilată cu cea a unei proceduri penale. Prin urmare toate garanțiile privitoare la drepturile omului trebuie privite ca fiind cele din cursul procesului penal. Potrivit dispozițiile legale în vigoare în cursul procesului penal inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. De asemenea orice îndoială asupra vinovăției care nu este înlăturată după administrarea de noi probe este în favoarea inculpatului.
În ceea ce privește apărarea petentei că nu a putut proba proveniența materialului lemnos și să prezinte documentele de proveniență, instanța reține că fila 12 dosar nu cuprinde data când au fost declarate pierdute borderoul de achiziție și bonurile de proveniență material lemnos, prin urmare nu s-a făcut dovada potrivit art. 249 NCPC că la data de 17.04.2013, petenta a pierdut aceste înscrisuri, anterior menționate.
Chiar și în situația în care în care s-ar trece peste aspect, nu poate fi luată în considere apărarea petentei, întrucât fiind vorba despre acte deosebit de importante care practic reflectă activitatea comercială a acesteia care trebuiau ulterior transpuse în contabilitatea firmei, iar la dosar nu s-a depus nici un înscris din care să rezulte că în perioada iulie 2012 – martie 2013 s-a efectuat vreo operațiune contabilă referitoare la materialul lemnos deținut sau prelucrat.
Deși petenta susține că nu se face vinovată de săvârșirii contravențiilor reținute în sarcina sa, nu a indicat elemente pertinente pentru a dovedi netemeinici celor reținute în actul constatator și nu a produs înscrisuri cu ajutorul cărora să se susține doar pierderea actelor doveditoare și nicidecum lipsa acestora. Instanța reține, că așa cum reiese din Registrul unic de control (anexat în fotocopie chiar de reclamantă), unde la poziția 4 este înregistrat controlul tematic privind circulația materialului lemnos, control efectuat de reprezentanții MMSC în cooperare cu reprezentanții IGPR, Controlul s-a efectuat în perioada 16.04 - 18.04.2013 și prin urmare declararea pierderii documentelor s-a făcut doar după începerea controlului, fiind de fapt o încercare de a justifica lipsa actelor solicitate de către agenții constatatori.
Mai mult, deși petenta susține că îi lipsesc documentele din iulie 2012 până în martie 2013 nu a depus nici un, înscris, document justificativ cu privire la activitatea comercială desfășurată pentru luna aprilie 2013.
Nu în ultimul rând se reține că potrivit art. 3 alin. 1 din HG 996/2008: Documentele de proveniență a materialelor lemnoase sunt: actul de punere în valoare, avizul de însoțire, declarația vamală de import, documentele intracomunitare, registrul de intrări-ieșiri material lemnos.
Alineatul 10 din textul de lege mai sus prevede că în situația depozitelor de materiale lemnoase, a altor spații destinate depozitării temporare, precum și a instalațiilor de transformat lemn rotund, documentul de proveniență este registrul de intrare ieșire a materialului lemnos, identificat prin poziția la care a fost înregistrată .> Întrucât este vorba de un depozit, documentele de proveniență legală a materialului lemnos nu sunt avizele prezentate, ele fiind acte de însoțire a mărfii, ci registrul de intrări ieșiri. Registrul de intrări ieși pe luna aprilie nu a fost depus la dosar ceea ce înseamnă că acesta nu există și prin nu poate fi justificată în nici un fel proveniența legală a lemnului din cele 36 de avize de însoțire amintite în actul atacat, astfel că instanța reține că procesul verbal este temeinic încheiat.
Față de cele anterior menționate și de dispozițiile art. 249 NCPC, potrivit căruia cel care face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească, instanța constată că petenta nu a făcut în nici un fel dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal atacat, astfel că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoare sa.
Cu privire la sancțiunea aplicată de către intimat petentei, instanța apreciază că aceasta este proporțională raportat la gravitatea faptei săvârșite, încadrându-se în limitele stabilite de lege, petenta nefiind la prima abatere contravențională.
Față de considerentele mai sus arătate, instanța a respins plângerea formulată de către petenta ., în contradictoriu cu intimatul MINISERUL M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE - DIRECȚIA CONTROL ÎN SILVICULTURĂ și a menținut procesul verbal atacat ca fiind legal și temeinic încheiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta ., solicitând să fie admis apelul și, în rejudecare de către instanța de apel, să fie anulată hotărârea apelată, să fie admisă plângerea și să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 18.04.2013.
În motivarea apelului, arată că prin sentința civilă 924/2013 din data de 16.09.2013, Judecătoria Câmpeni a respins plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 18.04.2013, reținând în motivare câteva aspecte; faptul că din fotocopia paginii de ziar depuse la dosar în care s-au declarat pierdute borderourile de achiziții și bonurile de proveniență a materialului lemnos nu rezultă data când au fost declarate pierdute, faptul că nu s-a depus la dosar nici un document din care să rezulte că în perioada iulie 2012 - martie 2013 documentele declarate pierdute s-au înregistrat în contabilitate, faptul că la dosar nu a fost depus registrul de intrări ieșiri, faptul că nu s-au depus la dosar documente din care să rezulte activitatea în luna aprilie 2013 precum și faptul că organele de control au efectuat controale în perioada 16-18.04.2013 iar documentele au fost declarate pierdute în perioada controlului.
Socotește hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, în privința neegalității hotărârii, din practicaua hotărârii instanței de fond rezultă că judecata s-a făcut în lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Precizează că a formulat plângerea împotriva procesului verbal de contravenție prin mandatar avocat, iar ca urmare a întâmpinării, la data de 1.07.2013, a formulat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut ele lege, fiind direct interesată în participarea la judecată.
Că nu a intrat în posesia citației pentru termenul de judecată din data de 16.09.2013 și ca urmare nu s-a prezentat la instanța de fond.
Verificând îndeplinirea procedurii de citare a constatat că în data de 22.07.2013 ora 13, citația a fost depusă la cutia poștală. Că nu are cutie poștală la sediul social și, ca urmare, citația nu putea fi depusă așa cum s-a arătat în îndeplinirea procedurii de citare.
Ca urmare a acestei situații s-a aflat în imposibilitatea de a-și susține cauza.
În privința netemeiniciei hotărârii instanței de fond face următoarele precizări: în dovedirea faptului că pierderea documentelor financiar contabile a fost publicată în ziarul Unirea din data de 17.04.2013 atașează cererii de apel încă o fotocopie a ziarului în care este vizibilă data apariției, 17.04.2013, pierderea efectivă a documentelor fiind constatată anterior datei de 17.04.2013, respectiv în jurul datei de 10.04.2013.
Privitor la aprecierea din hotărârea judecătorească potrivit căreia documentele au fost declarate pierdute în timpul controlului care s-ar fi desfășurat în perioada 16-18.04.2013, menționează că a fost controlată în data de 18.04.2013, când s-a încheiat și procesul verbal de contravenție contestat, iar în data de 17.04.2013, când s-au declarat pierdute documentele nu cunoștea despre efectuarea controlului în ziua următoare.
Privitor la existența documentelor de evidență contabilă declarate pierdute în data de 17/04.2013 menționează că toate sunt înregistrate în contabilitate și au fost comunicate în SUMAL (sistemul informațional integrat: de urmărire a materialelor lemnoase), ITRSV Cluj N. confirmând exportul de date pentru fiecare lună.
Astfel în jurnalul pentru cumpărări întocmit lunar sunt înregistrate borderourile de achiziții material lemnos, în ordinea întocmirii lor, cu indicarea, potrivit rubricaturii documentului, a valorii borderoului și a bazei de impozitare.
Tot lunar sunt exportate în SUMAI., lista documentelor de intrare a materialelor lemnoase, ITRSV Cluj N. confirmând lunar primirea exportului de date SUMAL, pentru luna anterioară confirmării.
Între datele din jurnalele pentru cumpărări și cele exportate în SUMAI, există totală concordanță.
La punctul de lucru Lazuri, unde s-a constatat contravenția în data de 18.04.2013, exista la momentul controlului registrul de intrări ieșiri ca document de proveniență a materialului lemnos în cazul depozitelor de material lemnos, cum este și cazul petentei, Registrul a fost verificat și către echipa de controlul și s-a semnat în registru cu acea ocazie. Din document rezultă toate tranzacțiile, respectiv toate intrările și ieșirile de material lemnos.
La data de 1.04.2013, înainte de control, a comunicat la ANAF bilanțul contabil pentru anul 2012, întocmit în baza documentelor de evidență contabilă, document, validat de către instituția financiară.
Aspectele consemnate mai sus evidențiază că a înregistrat în contabilitate activitatea economico - financiară desfășurată, iar documentele declarate pierdute în data de 17.04.2013 au existat în contabilitate până aproximativ la acel moment.
Contravențiile reținute în sarcina sa vizează depozitarea și prelucrarea de materiale lemnoase cu aviz de însoțire din care nu rezultă proveniența, legală și de asemenea că a cumpărat și introdus în depozit cantitatea de 191,93 mc material lemnos fără documente.
Arată că nu a săvârșit aceste contravenții.
Toate intrările și ieșirile de materiale lemnoase în și din depozit au fost înregistrate în documentele de evidență contabilă și comunicate în SUMAL. Cum a arătat și instanța de fond, potrivit art. 3 alin. 1 din HG nr. 996/2008 documentele de proveniență a materiale lor lemnoase sunt actul de punere în valoare, avizul de însoțire, declarația vamală de import, documentele intracomunitare, registrul de intrări ieșiri material lemnos.
Alineatul 10 din textul de lege mai sus arătat prevede că în situația depozitelor de materiale lemnoase, a altor spații destinate depozitării temporare, precum și a instalațiilor de transformat lemn rotund, documentul de proveniență este registrul de intrare ieșire a materialului lemnos, identificat prin poziția la care a fost înregistrată .> Fiind vorba despre un depozit de material lemnos documentele de proveniență legală a materialului lemnos nu sunt. avizele, așa cum s-a consemnat în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, avizele fiind documente de transport, ci registrul de intrări ieșiri prezentat de către subscrisa organelor de control și verificat de către acestea.
În condițiile în care dovedește proveniența materialelor lemnoase în condițiile legii, prin registrul de intrări ieșiri, cererea de apel este întemeiată.
Față de cele expuse, solicită să fie admis apelul și, în rejudecare de către instanța de apel, să fie anulată hotărârea apelată, să fie admisă plângerea și să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 18.04.2013, prin care a fost sancționată contravențional cu amendă și s-a dispus confiscarea valorică a sumei de 193.500 lei.
A anexat: - împuternicire avocațială; - foto copii ziar Unirea din 17.04.2013, 2 file; - fotocopie registru de intrări ieșiri, 4 file; - fotocopii jurnal pentru cumpărări, 5 file; - lista documentelor de intrare, 9 file; - confirmări primire export date SUMAI, 3 file; - confirmare ANAF, depunere bilanț 2012, 1 filă.
Intimatul a depus întâmpinare.
A ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului M. și Schimbărilor Climatice în prezenta pricină, în considerarea următoarelor argumente:
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. 2 din OUG nr. 96/2012 modificat prin pct. 3 din Legea nr. 71/2013, în cadrul Ministerului M. și Schimbărilor Climatice se înființează Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultura, ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, finanțat prin bugetul ministerului, cu atribuții în coordonarea la nivel național a domeniilor ape, păduri și piscicultura. De asemenea, în conformitate cu alin. 4 al aceluiași articol, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultura reprezintă Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultura în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție.
Mai mult, acest aspect este întărit și de prevederile art. 6 alin. 4 din Hotărârea nr. 428/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru ape, păduri și piscicultura, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului M. și Schimbărilor Climatice și pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice conform cărora Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultura reprezintă departamentul în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție și angajează departamentul în raporturile cu terții în domeniile pentru care a fost învestit.
Având în vedere faptul că prin cererea de chemare în judecată formulată se solicită aspecte ce intră în sfera de activitate a Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultura, solicităm respingerea acțiunii în ceea ce ne privește ca fiind introdusă împotriva unei entități lipsită de calitate procesuală pasivă.
Apoi, solicită respingerea apelului formulat de către . împotriva sentinței nr. 924/2013 pronunțată de către Judecătoria Câmpeni în dosarul nr._, aflat spre soluționare pe rolul Tribunalului A..
Deliberând asupra apelului de față, prin prisma motivelor invocate de petentă, tribunalul reține că este nefondat, pentru următoarele considerente:
În fapt procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 18.04.2013 încheiat de M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE - DIRECȚIA CONTROL ÎN SILVICULTURĂ, în cadrul unei acțiuni comune de control efectuate de către organele de control din partea Ministerului M. și Schimbărilor Climatice și ai IPJ M., s-au constatat următoarele abateri de la reglementările în vigoare: 1. a depozitat și prelucrat materiale lemnoase cu avize de însoțire din care nu rezulta proveniența legală a acestora conform prevederilor legale (art. 4 alin și art. 15 din Normele de aplicare aprobate prin HG 996/2008), avize ce se regăsesc în anexa la procesul verbal contestat; 2. a depozitat și a introdus în depozitul firmei cantitatea de 191,93 mc materiale lemnoase conform anexei la procesul verbal, rezultate din efectuarea stocurilor faptice în prezența administratorului, fără să aibă și documente de proveniență pentru acestea.
Petenta a semnat procesul verbal, prin administratorul M. D., arătând că: va face obiecțiuni ulterior.
În primul rând, petenta apelantă a arătat că socotește hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală din practicaua hotărârii instanței de fond rezultă că judecata s-a făcut în lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Că nu a intrat în posesia citației pentru termenul de judecată din data de 16.09.2013 și ca urmare nu s-a prezentat la instanța de fond. Și că după ce a verificat îndeplinirea procedurii de citare a constatat că în data de 22.07.2013 ora 13, citația a fost depusă la cutia poștală, dar nu are cutie poștală la sediul social și, ca urmare, citația nu putea fi depusă așa cum s-a arătat în îndeplinirea procedurii de citare. Ca urmare a acestei situații s-a aflat în imposibilitatea de a-și susține cauza.
Această susținere este neîntemeiată.
Potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare a petentei pentru termenul de judecată de la 16.09.2013, fila 31 dosar prima instanță, petenta a fost citată pentru termenul citația fiind depusă în cutia poștală. Or, potrivit art. 163 alin. 3 Noul Cod de procedură civilă, dacă destinatarul refuză primirea citației, agentul o va depune la cutia poștală, iar în speță, consemnarea acestei împrejurări în procesul verbal întocmit de agentul procedural, adică a depunerii citației în cutia poștală, face dovada deplină până la înscrierea în fals, potrivit art. 164 Noul Cod de procedură civilă.
Apoi, în al doilea rând, petenta arată în cererea de apel că în dovedirea faptului că pierderea documentelor financiar contabile a fost publicată în ziarul Unirea din data de 17.04.2013 atașează cererii de apel încă o fotocopie a ziarului în care este vizibilă data apariției, 17.04.2013, pierderea efectivă a documentelor fiind constatată anterior datei de 17.04.2013, respectiv în jurul datei de 10.04.2013.
Această susținere este neîntemeiată.
Apelanta a atașat cererii de apel, cusute la filele 7 și 8, două fotocopii ale unor pagini din ziarul Unirea, cotidian de interes județean în A.. Pe fotocopia de la fila 7 se regăsește în colțul stânga sus data: miercuri, 17 aprilie 2013, însă pe fotocopia parțială a paginii pe care apare anunțul de pierdere a documentelor în discuție nu apare nici nr. de pagină al ziarului și nici data de apariție a paginii.
Aceste înscris nu face dovada că anunțul cu pierderea documentelor financiar contabile a fost publicat în ziarul Unirea din data de 17.04.2013, așa cum susține apelanta.
Oricum, și de s-ar fi făcut o asemenea dovadă, trebuie arătat că în fapt, în perioada 16.04._13, reclamanta a fost supusă unui control pentru perioada 17.11._13, control tematic în colaborare cu IGPR privind Circulația materialului lemnos.
La sfârșitul perioadei de efectuare a controlului și anume data de 18.04.2013 a fost încheiat procesul verbal de constatare a contravenției silvice, prin care a fost stabilită în sarcina reclamantei obligația de a achita o amendă în valoare totală de 10.000 lei conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 lit. i și lit. l din Legea 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
Petenta este de rea credință rea credință și încearcă a induce în eroare instanța prin afirmația că pe data de 18.04.2013 a fost efectuat un control la depozitul acesteia.
Așa cum reiese din Registrul unic de control (anexat în fotocopie de petentă, filele 10 și urm. la fond), la poziția 4 este înregistrat controlul tematic privind circulația materialului lemnos, control efectuat de reprezentanții MMSC în cooperare cu reprezentanții IGPR.
Așadar, controlul s-a efectuat în perioada 16.04 - 18.04.2013.
În fine, petenta apelantă arată că privitor la existența documentelor de evidență contabilă menționează că toate sunt înregistrate în contabilitate și au fost comunicate în SUMAL (sistemul informațional integrat: de urmărire a materialelor lemnoase), ITRSV Cluj N. confirmând exportul de date pentru fiecare lună. Arată că în jurnalul pentru cumpărări întocmit lunar sunt înregistrate borderourile de achiziții material lemnos, în ordinea întocmirii lor, cu indicarea, potrivit rubricaturii documentului, a valorii borderoului și a bazei de impozitare. Că lunar sunt exportate în SUMAI., lista documentelor de intrare a materialelor lemnoase, ITRSV Cluj N. confirmând lunar primirea exportului de date SUMAL, pentru luna anterioară confirmării. Și că între datele din jurnalele pentru cumpărări și cele exportate în SUMAI, există totală concordanță.
Mai susține că la punctul de lucru Lazuri, unde s-a constatat contravenția în data de 18.04.2013, exista la momentul controlului registrul de intrări ieșiri ca document de proveniență a materialului lemnos în cazul depozitelor de material lemnos, cum este și cazul petentei, Registrul a fost verificat și către echipa de controlul și s-a semnat în registru cu acea ocazie. Din document rezultă toate tranzacțiile, respectiv toate intrările și ieșirile de material lemnos. La data de 1.04.2013, înainte de control, a comunicat la ANAF bilanțul contabil pentru anul 2012, întocmit în baza documentelor de evidență contabilă, document, validat de către instituția financiară. Aspectele consemnate mai sus evidențiază că a înregistrat în contabilitate activitatea economico - financiară desfășurată, iar documentele declarate pierdute în data de 17.04.2013 au existat în contabilitate până aproximativ la acel moment.
Cu toate că face o descriere amănunțită a activității de înregistrare a circuitului materialului lemnos, la modul mai mult sau mai puțin general, petenta nu arată în concret care este dovada că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, respectiv că și-a îndeplinit obligația pozitivă legală de a depozita și prelucra materiale lemnoase cu avize de însoțire din care rezultă proveniența legală a acestora conform prevederilor legale (art. 4 alin și art. 15 din Normele de aplicare aprobate prin HG 996/2008), pentru avizele descrise în anexa la procesul verbal contestat; și respectiv de a depozita și introduce în depozit cantitatea de 191,93 mc materiale lemnoase conform anexei la procesul verbal, fără să aibă și documente de proveniență pentru acestea.
Având în vedere acestea, în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, se va respinge apelul declarat de petenta apelantă . împotriva sentinței civile nr. 924/2013 a Judecătoriei Câmpeni pronunțată în dosarul nr._ .
Pentru aceste motive.
În numele legii,
DECIDE
Respinge apelul declarat de petenta apelantă . împotriva sentinței civile nr. 924/2013 a Judecătoriei Câmpeni pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE – DIRECȚIA CONTROL ÎN SILVICULTURĂ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.04.2014.
Președinte, A. C. P. președintele secției | Judecător, D. C. | |
Grefier, M. P. |
Redactat/Tehnoredactat DC/5.05.2014/2 exemplare
Judecător primă instanță: A. C.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1655/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
