Pretentii. Sentința nr. 694/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 694/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 5399/107/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, F. ȘI DE INSOLVENȚĂ
SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ Nr. 694/C./2014
Ședința publică de la 09 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C.
Grefier R. C.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul P. A. și pe pârâtele S. F. MUNICIPAL AIUD și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat C. T. pentru reclamant, lipsind pârâtele.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că:
Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 10 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Avocata reclamantului depune la dosar nota de cheltuieli la care anexează chitanța în sumă de 400 lei reprezentând onorariu avocat.
Avocata reclamantului susține că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocata reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată conform notei.
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față :
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului A. în dosar nr._ reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâții S. F. MUNICIPAL AIUD și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU a solicitat obligarea pârâților sa restituie reclamantului, dobânda legală aferentă sumei de 4549 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare și pentru perioada cuprinsă între data plății taxei 20.12.2010 și data formulării cererii de restituire a sumei data de 24.09.2012, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul arată că i-a fost admisă cererea de restituire a taxei de poluare, însă dobânda i-a fost acordată de la data cererii de restituire și nu de la data plății taxei a cărei restituire a solicitat-o.
În drept au fost invocate Decizia CJUE I. M. din data de 18.04.2013,art.148 alin.2 din Constituția României; art.110 din TFUE, art.453 Cod Civil.
În probațiune au fost depuse in copie înscrisuri, reprezentând: dovada îndeplinirii procedurii prealabile, (cererea pentru restituirea taxei de poluare adresata paratelor), chitanța privind achitarea taxei, sentința prin care s-a dispus restituirea taxei și soluția pronunțată în recurs.
Cererea a fost legal timbrata.
Deși legal citate, pârâtele S. F. MUNICIPAL AIUD și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU nu au depus întâmpinare.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin sentința administrativă nr. 9791/C./2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, rămasă irevocabilă a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant pentru restituire taxă de poluare și au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma achitată cu titlu de taxa de poluare, precum și dobânda legală aferentă sumei începând cu data cererii de restituire și până la restituirea efectivă.
Ulterior pronunțării hotărârii atacate, la data de 18.04.2013, în Cauza C-565/11 (M. I. împotriva AFP Sibiu, AFM), CJUE a soluționat cererea de pronunțare a unei decizii preliminare formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu, care privește interpretarea dreptului Uniunii în raport cu un regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei respective.
Cu această ocazie, s-a reținut că „atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (a se vedea Hotărârea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft și alții, C‑397/98 și C‑410/98, R.., p. I‑1727, punctele 87-89, Hotărârea din 12 decembrie 2006, Test Claimants in the FII Group Litigation, C‑446/04, R.., p. I‑_, punctul 205, Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctul 25, precum și Hotărârea din 27 septembrie 2012, Zuckerfabrik Jülich și alții, C‑113/10, C‑147/10 și C‑234/10, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 65).”
Curtea a arătat că, în absența unei reglementări a Uniunii, revine ordinii juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi. „Aceste condiții trebuie să respecte principiile echivalenței și efectivității, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor cereri similare întemeiate pe dispoziții de drept intern și nici concepute astfel încât să facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii „.
Astfel, Curtea a reținut că, în speță, un regim precum cel prevăzut de art.124 Cod pr. fiscală, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință deoarece „ (..) această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
Având în vedere cele de mai sus, (..) dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.”
Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe care sunt sesizate cu o problemă similară.
În consecință, instanța constată că cererea reclamantului este întemeiată, astfel că va fi admisă, iar în baza art. 453 NCPC vor fi obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant (taxă judiciară de timbru și onorariu avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea in contencios administrativ formulată de reclamantul P. A. CNP_, cu domiciliul procesual ales in A. I., ., ., jud. A., la Cabinet Individual de Avocat Comeaga T. în contradictoriu cu pârâții S. F. MUNICIPAL AIUD, cu sediul în Aiud, .. 8, jud. A. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în Splaiul Independenței, nr. 294, Corp A, Sector 6, București si, in consecință:
Obligă pârâții la plata în favoarea reclamantului a sumei reprezentând dobânda conform Codului de procedură fiscală, aferentă sumei de 4549 lei începând cu data de 20.12.2010 și până la data de 24.09.2012.
Obligă pârâtele la plata sumei de 518 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul și motivele de recurs se depun la Tribunalul A., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Aprilie 2014
Președinte, C. C. | ||
Grefier, R. C. |
Red.C.C.
Tehnoredact. RC/5 ex./23.04.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 1419/2014. Tribunalul ALBA | Pretentii. Sentința nr. 812/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
