Pretentii. Sentința nr. 720/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 720/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 11-04-2014 în dosarul nr. 892/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV,
FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Sentința Nr. 720/C./2014
Ședința publică de la 11 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F.
Grefier R. B.
Pe rol se află judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul B. S. în contradictoriu cu pârâtele D. B. PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ZLATNA și ADMINISTRAȚIA F. PT. MEDIU, având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
La data de 04.04.2014 s-a depus prin serviciul registratură de către reclamant o cerere de judecare a cauzei în lipsă la care este anexată și dovada cheltuielilor de judecată.
Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 10 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța, în baza art. 238 din NCPC estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind azi.
Instanța, în baza art. 237 pct. 7 raportat la art. 258, 265 din NCPC, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal invocată de pârâta AJFP A..
Instanța, deliberând mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal invocată de pârâta D. B. PRIN AJFP A. instanța o va respinge întrucât conform art. 5 al. 5 din OUG 50/2008 taxa de poluare se achită la unitățile Trezoreriei Statului, iar pe de altă parte în conformitate cu an. 5 al. 1 din același act normativ taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă. Aceleași dispoziții le regăsim în art. 5 din L 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante. In aceste condiții instanța apreciază că organele fiscale au calitate procesuală pasivă în cauză.
Instanța față de solicitarea părților privind judecarea cauzei în lipsă și având în vedere actele depuse la dosar, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul Tribunalului A. în dosar număr_, reclamantul B. S. în contradictoriu cu pârâtele D. B. PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ZLATNA și ADMINISTRAȚIA F. PT. MEDIU, a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
- obligarea pârâtelor la plata dobânzii fiscale (calculata conform prevederilor Codului de Procedura Fiscala) aferente taxei de poluare achitata in suma de 2333 lei, începând cu data achitării taxei, respectiv 26.11.2008 și până la data de 21.07.2010.
În motivarea acțiunii, legal timbrate, reclamantul arată că prin hotărâre judecătorească, rămasă definitiva si irevocabila, s-a dispus admiterea cererii de restituire a taxei de poluare/emisii poluante actualizata cu dobânda fiscala începând cu data formulării cererii de restituire si pana la data plații efective.
Având in vedere considerentele hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene, din data de 18.04.2013 pronunțată în cauza I. M., reclamantul consideră că se impune calcularea conform Codului de Procedura Fiscala si achitarea dobânzilor aferente taxei de poluare/emisii poluante si pentru perioada anterioara, respectiv începând cu data achitării taxei si pana la data formulării cererii de restituire a taxei de poluare, înregistrata initial.
In drept: Decizia CJUE I. M. din data de 18.04.2013; art. 148 alin 2 Constituție, art. 110 TFUE, ART. 453 C.CIV.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar următoarele acte în copie: chitanța privind achitarea taxei de poluare/pentru emisiile poluante, minuta prin care s-a dispus restituirea taxei, alte acte.
Acțiunea este legal timbrată.
Pârâta de ordin 1 a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal teritorial motivat de faptul că începând cu data de 01.07.2008 si in temeiul actelor normative prin care a fost reglementata, taxa pe poluare pentru autovehicule constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. În același sens sunt invocate și prevederile art.12, 14, 20 și 21 din Legea nr.500/2002, considerându-se că organele fiscale teritoriale nu pot restitui sumele gestionate de alt ordonator de credite, in speța de Administrația F. pentru Mediu.
Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând în esență faptul că actul normativ care reglementează taxa a cărei restituire se solicită este conform cu normele dreptului comunitar.
Deși legal citată, pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU nu a depus întâmpinare.
Analizând în prealabil excepția invocată de pârâta de ordin 1, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal, pentru considerentele reținute în practicaua hotărârii.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința nr. 97/C./2011 pronunțată de Tribunalul A., rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus restituirea către reclamant a sumei achitată cu titlu taxă de poluare/pentru emisii poluante, precum și plata de către pârâte a dobânzii fiscale începând cu data formulării cererii de restituire – 21.07.2010 si pana la data plații efective.
Ulterior pronunțării hotărârii atacate, la data de 18.04.2013, în Cauza C-565/11 (M. I. împotriva AFP Sibiu, AFM), CJUE a soluționat cererea de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu, care privește interpretarea dreptului Uniunii în raport cu un regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei respective.
Cu această ocazie, s-a reținut că „ (..) atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (a se vedea Hotărârea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft și alții, C‑397/98 și C‑410/98, R.., p. I‑1727, punctele 87-89, Hotărârea din 12 decembrie 2006, Test Claimants in the FII Group Litigation, C‑446/04, R.., p. I‑_, punctul 205, Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctul 25, precum și Hotărârea din 27 septembrie 2012, Zuckerfabrik Jülich și alții, C‑113/10, C‑147/10 și C‑234/10, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 65).”
Curtea a arătat că, în absența unei reglementări a Uniunii, revine ordinii juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi. „Aceste condiții trebuie să respecte principiile echivalenței și efectivității, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor cereri similare întemeiate pe dispoziții de drept intern și nici concepute astfel încât să facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii „.
Astfel, Curtea a reținut că, în speță, un regim precum cel prevăzut de art.124 Cod pr. fiscală, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință deoarece „ (..) această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
Având în vedere cele de mai sus, (..) dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.”
Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe care sunt sesizate cu o problemă similară.
Deși potrivit înscrisurilor, depuse în copie la dosarului cauzei, reclamantul s-a adresat paratelor, solicitându-le restituirea dobânzii începând cu data achitării taxei si pana la data procedurii prealabile, acestea nu au dat curs solicitărilor sale.
Acțiunea de față este consecința refuzului nejustificat al pârâtelor de a restitui dobânda în discuție.
Este incontestabil că în conformitate cu dispozițiile art. 124 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobânda din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. 2 sau la art. 70, după caz și că potrivit art.120 al.1 teza finală din Codul de procedură fiscală, acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Cu toate acestea, reclamantul are dreptul la plata dobânzii de la data achitării taxei. Aceasta întrucât, în temeiul principiului priorității dreptului comunitar consacrat de Constituția României, se impune înlăturarea de la aplicare a dispozițiilor art. 124 si 70 din Codul de procedura fiscala in ceea ce privește termenul de la care se calculează dobânda fiscala, în condițiile în care, la data de 18.04.2013 Curtea Europeana de Justiție prin hotărârea pronunțată in afacerea C-565/11, M. I., s-a pronunțat in sensul ca dreptul Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim național, precum cel in discuție din litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Având în vedere aceste considerente, acțiunea astfel cum a fost formulată de reclamant urmează a fi admisă.
În temeiul art.453 NCPC, pârâtele vor fi obligate la plata în favoarea reclamantului a sumei de 337,9 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B. S., cu domiciliul în .), ., ., jud. A., în contradictoriu cu pârâtele D.G.R.F.P. A. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ZLATNA, cu sediul în Zlatna, ..1, jud.A. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294, Corp A, sector 6 și în consecință:
Obligă pârâtele să achite reclamantului dobânda legală aferentă sumei de 2.333 lei achitată de reclamantă cu titlu de taxă de poluare calculată potrivit Codului de Procedură Fiscală de la data plății taxei, respectiv 26.11.2008 și până la data de 21.07.2010 .
Obligă pârâtele să plătească reclamantului 337,9 RON, cheltuieli de judecată
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul A., potrivit art.490 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Aprilie 2014.
Președinte, C. F. | ||
Grefier, R. B. |
RED. F.C./TEHNORED. R.B./ 07.05. 2014/5 EX.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1068/2014. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 1776/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
