Pretentii. Sentința nr. 99/2014. Tribunalul ALBA

Sentința nr. 99/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 5271/107/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, F. ȘI DE INSOLVENȚĂ

SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ Nr. 99/C./2014

Ședința publică de la 15 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. C.

Grefier: M. R.

Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul D. I. și pe pârâtele S. F. MUNICIPAL B. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat C. T., mandatar al reclamantului, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Apărătorul reclamantului depune la dosarul cauzei notă privind cheltuielile de judecată în cuantum total de 470, chitanță achitare onorariu avocațial, chitanță expediere corespondență.

Instanța, în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 10 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.

Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal, invocată în întâmpinare.

Avocatul reclamantului solicită respingerea excepției invocată în întâmpinare, susținând că din chitanța de plată a taxei de poluare rezultă că aceasta a fost achitată la Administrația Finanțelor Publice B., motiv pentru care aceasta are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a organelor fiscale invocată în întâmpinare, întrucât acestea au calculat taxa și emis decizia de calcul și, din chitanța de plată a taxei, rezultă că aceasta a fost achitată la Administrația Finanțelor Publice B., motiv pentru care aceasta are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Avocatul reclamantului solicită proba cu înscrisurile aflate la dosar. Declară că nu mai are alte cereri de formulat.

Instanța, în baza art. 237 pct. 7 raportat la art. 258, 265 din NCPC, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar.

În baza disp. art. 244 din NCPC civilă, declară încheiată cercetarea judecătorească.

Instanța, în baza disp. art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Avocatul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost ea formulată. Cu cheltuieli de judecată.

Instanța, în baza disp. art. 394 NCPC, declară închise dezbaterile.

TRIBUNALUL

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului A. în dosar nr._, reclamantul D. I. în contradictoriu cu pârâtele S. F. MUNICIPAL B. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, a solicitat obligarea pârâtelor sa restituie reclamantului suma de 1.050 lei, achitata de acesta cu titlu de taxa de poluare și dobânda legala, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul arată că a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism „second-hand„ pentru înmatricularea căruia în România, a fost obligat să achite suma solicitată în petit cu titlu de taxă poluare. Mai arată că, deși a solicitat pârâtelor restituirea acestei taxe nu s-a dispus restituirea acesteia.

Reclamantul mai susține că plata taxei reprezintă o obligație legală, care derivă din reglementările Codului fiscal, și care contravine dispozițiilor art.90 din Tratatul Comunității Europene, potrivit cărora nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Totodată, reclamanta precizează că prin perceperea acestei taxe s-a încălcat principiul nediscriminării produselor importate, deoarece, pentru autovehiculele deja înmatriculate in România, la o noua înmatriculare, taxa nu mai este perceputa, fiind perceputa in mod discriminatoriu numai pentru autoturismele înmatriculate in Comunitatea Europeana si reînmatriculate in România.

În drept au fost invocate art.148 din Constituția României; art.110 TFUE,L 554/2004.

În probațiune au fost depuse in copie înscrisuri, reprezentând: cererea pentru restituirea taxei de poluare adresata pârâtelor, chitanța privind achitarea taxei de poluare, traducerea legalizata a actelor de proveniența auto, cartea de identitate a autoturismului emisa de autoritățile romane și decizia de calcul al taxei de poluare.

Acțiunea a fost legal timbrata (file 3)

Pârâtul S. F. MUNICIPAL B. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând în esență faptul că actul normativ care reglementează taxa a cărei restituire se solicită este conform cu normele dreptului comunitar.

Deși legal citată pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

In vederea înmatriculării in România a autoturismului marca AUDI, nr. identificare WAUZZZ8CZNA193216, achiziționat din GERMANIA, unde fusese înmatriculat din anul 1992, reclamantul a achitat, la data de 20.11.2008, cu titlu de taxa de poluare, suma a cărei restituire o solicită.

Deși potrivit înscrisurilor, depuse in copie la dosarului cauzei, reclamanta s-a adresat pârâtelor, solicitându-le restituirea taxei, acestea nu au dat curs solicitărilor sale, iar pozițiile exprimate de acestea prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei, sunt lipsite de echivoc in ceea ce privește refuzul restituirii taxei, a cărei impunere, o considera in deplina concordanta cu principiile comunitare in materie fiscala.

Acțiunea de față este consecința refuzului nejustificat al pârâtelor de a restitui suma în discuție.

Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 50/2008, ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.

Articolul 3 din OUG nr. 50/2008 introduce o taxă (numită taxă pe poluare) pentru autovehiculele din categoriile M1-M3 și N1-N3 În temeiul articolului 4 litera a din OUG nr. 50/2008, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără ca textul să facă vreo distincție nici între autoturismele produse în România și cele produse în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele de ocazie.

Articolul 6 alineatul 1 din OUG nr. 50/2008 prevede modul în care se calculează taxa.

Articolul 14 din OUG nr. 50/2008 prevede că ordonanța intră în vigoare la 1 iulie 2008. Taxa se datora numai pentru autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în România ulterior acestei date. Aceasta nu era aplicabilă vehiculelor înmatriculate anterior și aflate deja în circulație.

OUG nr. 50/2008 a fost modificată prin OUG nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule. Potrivit acestei ordonanțe de urgență, autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cm3 și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 erau exceptate de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit OUG nr. 50/2008. Aceste dispoziții urmau să rămână în vigoare până la 31 decembrie 2009.

OUG nr. 208/2008 a fost abrogată prin OUG nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a modificat din nou OUG nr. 50/2008. Această ordonanță prevede, printre altele, anumite exceptări suplimentare pentru anumite autovehicule înmatriculate pentru prima dată (indiferent dacă în România sau în alte state membre) între 15 decembrie 2008 și 31 decembrie 2009.

Instanța constată că OUG nr. 50/2008, atât în varianta inițială, în vigoare între 1.07.2008 și 14.12.2008, cât și ulterior între 1.01.2010 și până în prezent, dar și OUG nr. 50/2008, cu modificările aduse prin OUG nr. 218/2008 și OUG nr. 7/2009, este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene (actualul articol 110 TFUE).

Astfel, cu privire la OUG nr. 50/2008, în varianta inițială, în vigoare între 1.07.2008 și 14.12.2008, și ulterior între 1.01.2010 și până în prezent, s-a stabilit neconformitatea cu legislația comunitară, în sensul că prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, din 7.04.2011, în cauza T. C‑402/09, Camera Întâi a Curții a stabilit că articolul 110 TFUE (fostul art. 90 TCE) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Iar cu privire la OUG nr. 50/2008, cu modificările aduse prin OUG nr. 218/2008 și OUG nr. 7/2009, prin Hotărârea Curții (Camera întâi) din 7 iulie 2011 "Impozite interne – Articolul 110 TFUE – Taxă pe poluare aplicată cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor", în Cauza N. C‑263/10, s-a stabilit că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

În această din urmă hotărâre, s-a arătat că "o reglementare precum OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, reglementarea națională menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.

Aceleași considerații se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG nr. 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009 și, respectiv, OUG nr. 117/2009. Astfel, din dosarul cauzei rezultă că toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr‑o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o asemenea sarcină fiscală. Pe de altă parte, cu ocazia ședinței, care a avut loc după pronunțarea Hotărârii T., citată anterior, guvernul român nu a susținut că ar exista o diferență relevantă, în scopul examinării compatibilității cu articolul 110 TFUE a unei taxe precum cea reglementată de OUG nr. 50/2008, între versiunea inițială a OUG nr. 50/2008 și versiunile ulterioare ale acesteia”.

Constatând așadar că suma impusă în speță cu titlu de taxă de poluare, în vederea înmatriculării, nu poate fi datorată, potrivit legislației comunitare, instanța constată că acțiunea reclamantului este întemeiată, astfel că va fi admisă, iar pârâtele S. F. MUNICIPAL B. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU vor fi obligate să restituie reclamantului suma achitată de acesta cu titlu de taxă de poluare.

Conform deciziei pronunțate de CJUE în Cauza C-565/11 (M. I. împotriva AFP Sibiu, AFM), dobânda aferentă taxei incompatibile cu dreptul Uniunii urmează a fi restituită de la momentul perceperii acestei taxe și nu doar cu începere de la momentul cererii de restituire, așa cum prevăd disp. art.124 Cod pr. fisc. Astfel, pârâtele S. F. MUNICIPAL B. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU vor fi obligate și la plata sumei reprezentând dobânda legală, conform disp. art.120 alin.7 din OG nr.92/2003, calculată de la data plății taxei de poluare și până la restituirea efectivă a sumei.

În baza art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, pârâtele S. F. MUNICIPAL B. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU vor fi obligate la plata sumei de 470 lei, cheltuieli de judecată suportate de reclamant (onorariu avocațial, taxă de timbru).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. I., CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat C. T., în A. I., ., ., județul A., în contradictoriu cu pârâtele S. F. MUNICIPAL B., cu sediul în B., .. 2, jud. A. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, ..294, Corp A, sector 6 și, în consecință:

Obligă pârâtele S. F. MUNICIPAL B. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU să restituie reclamantului suma de 1.050 lei și să plătească dobânda legală aferentă acestei sume, calculată conform art.120 alin.7 Cod procedură fiscală, începând cu data plății și până la restituirea efectivă.

Obligă pârâtele S. F. MUNICIPAL B. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU să plătească reclamantului suma de 470 lei, cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.

Recursul și motivele de recurs se depun la Tribunalul A., sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Ianuarie 2014.

Președinte, Grefier,

C. C. M. R.

Redactat CC/Tehnoredactat MR

5 exemplare / 30.01.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 99/2014. Tribunalul ALBA