Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 287/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 287/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 5897/176/2014
Document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 287/A/2015
Ședința publică din 16 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
Judecător: A. C. P. – președintele secției
Grefier: E. B.
Pe rol se află apelul declarat de petentul D. O. D. împotriva sentinței civile nr. 2803/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A..
Obiectul cauzei: anulare proces verbal de contravenție . nr._.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima, apoi la a doua strigare a cauzei, în ordinea listei de ședință, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele:
În temeiul art. 131 Noul Cod de procedură civilă, raportat la art. 34 alin. 2 OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, tribunalul constată că este competent să soluționeze apelul de față.
Tribunalul constată apelul în stare de judecată și îl reține spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 2803/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul D. O. D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean A. împotriva procesului verbal . nr._ din data de 22.06.2014. a fost menținut procesul verbal . nr._ din data de 22.06.2014, ca fiind temeinic și legal.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 9.07.2014 sub dosar nr._, petentul D. O. D. a solicitat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A., ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/22.06.2014, ca fiind nelegal și netemeinic.
În motivarea plângerii s-a arătat, în esență, că cele descrise în procesul verbal de contravenție nu sunt reale. Astfel, întrucât în parcare erau alte auto parcate iar spațiul rămas nu permitea parcarea auto în condiții regulamentare, petentul a efectuat manevra de mers înapoi, a ieșit pe partea dreaptă a carosabilului cu intenția de a parca în parcarea de pe partea dreaptă a carosabilului; că după efectuarea acestei manevre petentul a văzut în oglinda retrovizoare un echipaj de poliție care se apropia, a așteptat să treacă acesta, după care a ieșit pe carosabil și a intrat în parcare.
În drept, OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
În probațiune petentul a depus la dosar următoarele înscrisuri: proces verbal de contravenție . nr._/22.06.2014 (f.5), carte de identitate (f.6).
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei taxă de timbru (f.7).
Intimatul, legal citat, a formulat și depus la dosar întâmpinare (f.12) prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petent ca neîntemeiată.
În susținerea întâmpinării s-a arătat, în esență, că starea de fapt este cea descrisă în procesul verbal și că abaterea săvârșită de către petent a fost înregistrată cu aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI_; că sancțiunea aplicată reprezintă o justă individualizare a răspunderii contravenționale, în raport cu criteriile stabilite de art. 21 al 3 din OG nr. 2/2001, astfel că sancțiunea a fost în mod corect stabilită de agentul constatator și trebuie menținută în ansamblul ei, acestea fiind limitele prevăzute de lege; că procesul verbal atacat îndeplinește condițiile de fond prev. de art. 16 alin. 1, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor.
În drept, OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
În probațiune intimatul a depus la dosar următoarele înscrisuri: raport întocmit la data de 11.09.2014 de către agent constatator S. M. P. (f.13-14), cazier auto petent (f.15-16), situație abateri săvârșite la data de 22.06.2014 (f.17), CD constând în înregistrare radar cu abaterea săvârșită de petent (f.18).
La data de 15.10.2014, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare (f.23) prin care a arătat, în esență, că starea de fapt nu este cea descrisă în procesul verbal atacat și că îi lipseau petentului câțiva centimetri pentru a parca în parcarea de pe dreapta carosabilului sau câteva secunde să iese din coloana de mașini și să intre în parcarea din stânga carosabilului înainte de a apărea acel echipaj de poliție, căruia de fapt i s-a acordat prioritate de trecere.
A fost încuviințată pentru părți proba cu înscrisuri constând în înscrisurile depuse la dosar, pentru intimat și proba vizând înregistrarea video pe suport magnetic constând în abaterea săvârșită de petent depusă la dosar la fila 18.
La termenul din data de 27.11.2014, în ședință publică, instanța a procedat la vizionarea înregistrării video pe suport magnetic depusă la dosar de către intimat.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 22.06.2014 întocmit de către agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean A., petentul D. O. D. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 170 de lei (două puncte de amendă) și cu sancțiunea avertismentului pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 142 lit. a și de art. 147 alin. 1 din R. OUG nr. 195/2002 și sancționate de art. 99 alin. 2, art. 108 alin.1 lit. a pct. 18, respectiv art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 republicată.
În cuprinsul actului de constatare și sancționare a contravenției s-a reținut că în data de 22.06.2014, ora 12,22 în municipiul A. I., petentul a condus auto marca Jeep_ pe . a oprit în mod voluntar, în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă, abatere filmată cu radar MAI_. Totodată,cu ocazia legitimării, acesta a afirmat că nu are asupra sa permisul de conducere și actele autoturismului condus.
Procesul verbal de contravenție a fost semnat de către petent, iar la rubrica alte mențiuni s-a consemnat: Nu am mențiuni.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal . nr._ din 22.06.2014, instanța a constatat următoarele:
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța constată că în cuprinsul acestuia se regăsesc mențiunile prevăzute de dispozițiile art. 17 din OG nr.2/2001 cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, precum și data comiterii acesteia, și semnătura agentului constatator, motiv pentru care instanța a apreciat că nu există cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că dispozițiile OG nr. 2/2001 nu stabilesc care este valoarea probatorie recunoscută procesului verbal de sancționare și constatare a contravențiilor, însă art. 47 din OG nr. 2/2001 stabilește faptul că, în materie contravențională sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă. Potrivit art. 249 din noul Cod de procedură civilă, cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească. De asemenea, potrivit art.269 din Codul de procedură civilă, înscrisul întocmit de către o autoritate publică, în forma și în condițiile stabilite de lege, cum este și procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, are caracterul unui înscris autentic. Art. 270 din codul de procedură civilă prevede că înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.
Procesul verbal de constatare a contravenției, are, așadar, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției, în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării, de unde rezultă faptul că nici prezumția de nevinovăție și nici prezumția de veridicitate a procesului verbal de contravenție nu au caracter absolut.
Prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal, deși, din probele administrate de organul din care face parte agentul constatator, instanța nu poate fi convinsă de vinovăția contravenientului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Potrivit art. 142 lit. a din HG nr.1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, se interzice oprirea voluntară a vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă. C. articolului 99 alin. 2 coroborat cu prevederile art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din OUG nr. 195/2002, contravenția constând în oprirea neregulamentară se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni, de 2 sau 3 puncte amendă.
În ceea ce privește prezentarea actelor de identitate, instanța reține că potrivit art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare: Conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: 1. să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare.
Conform art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002: (2) Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege.
Potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002: Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice, (…) nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra să documentele prevăzute la art. 35 alin. 2.
În cauza de față, după cum rezultă din înregistrarea video depusă la dosar, auto marca Jeep_ a fost a oprit în data de 22.06.2014, ora 12,22, în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă.
În înregistrarea video se observă autoturismul oprit, pe partea dreaptă, lângă trotuar fără a se observa însă eventualele semnale luminoase pe care autoturismul ar fi trebuit să le aibă în funcție dacă conducătorul auto ar fi încercat, așa cum susține, să parcheze în parcarea de pe partea dreaptă. Se observă că autoturismul este nemișcat, fiind oprit, probabil, în poziția în care a fost surprins, de o perioadă de timp mai îndelungată. Instanța a apreciat că dacă ar fi fost reale susținerile petentului, ar fi trebuit ca autoturismul să se observe, în înregistrare, efectuând manevrele arătate de către petent.
Cu privire la modul de legitimare a petentului, instanța reține că potrivit 35 alin. 2 din OUG nr.195/2002 (2) Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege.
Potrivit art. 147 alin.1 din HG nr. 1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare: Conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: 1. să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare.
Astfel, petentul avea obligația să înmâneze agentului de poliție actele solicitate, însă petentul arată în plângere, că: i-am explicat (agentului constatator – n.r.) că mă voi întoarce la mașină și îi voi prezenta documentele după care m-am așezat la masă.
Instanța a apreciat că petentul era ținut să respecte obligația de a prezenta agentului de poliție actele solicitate, chiar dacă petentul a fost deranjat de atitudinea agentului de poliție.
Față de cele expuse, instanța de fond a apreciat că procesul verbal de contravenție îndeplinește și condiția de temeinicie, iar faptele sancționate întrunesc elementele constitutive ale contravențiile pentru care a fost sancționat petentul.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor ce i-au fost aplicate petentului, prima instanță a reținut că potrivit art. 21 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
Referitor la cuantumul amenzii, instanța a reținut că a fost respectată regula proporționalității între faptele comise și sancțiunea aplicată, această proporționalitate fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi, petentului fiindu-i aplicată sancțiunea minimă, în cuantum de 170 de lei, pentru săvârșirea contravenției privind nerespectarea regulilor privind oprirea, la care s-au adăugat cele două puncte de penalizare prevăzute de lege, respectiv sancțiunea avertismentului pentru nerespectarea regulilor privind prezentarea actelor de identitate prevăzute la art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006.
Având în vedere aceste aspecte, prima instanță a reținut că procesul verbal atacat este legal și temeinic întocmit, astfel că în baza art. 34 din OG nr. 2/2001 a respins plângerea contravențională formulată de către petentul D. O. D. în contradictoriu cu intimatul IPJ A., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul D. O. D., solicitând casarea sentinței atacate ca fiind netemeinică și nelegală, iar ca urmare a rejudecării fondului să fie anulat procesul verbal de contravenție CP_.
În motivarea apelului, arată că a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 22.06.2014, încheiat de către ASA S. M. P. de la Poliția municipiului A. I., iar prin hotărârea care se va pronunța a solicitat să se dispună anularea acestui proces verbal de contravenție. Soluția instanței de fond a fost de a se respinge plângerea contravențională, ignorând toate apărările lui și punând la îndoială celeritatea cu care s-a judecat această plângere.
Că motivarea instanței constituie o poziție unilaterală și se bazează doar pe dovezile depuse de intimat, fără a lua în discuție nici una din apărările invocate de el. Este de fapt o simplă confirmare a procesului verbal de constatare a contravenției, neamintindu-se în motivare faptul că a formulat mai multe apărări în cadrul răspunsului la întâmpinare. Prin răspunsul la întâmpinarea formulata de intimat, a arătat motivele pentru care a fost sancționat de către ASA S. M. P.. În ce privește motivul legal invocat de aceasta, cum că a oprit voluntar în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă, deși filmată cu aparatul radar, nu dovedește acest aspect. Așa după cum a arătat, deși nu se vede în filmare faptul că efectua manevra de intrare pe banda de mers nu a oprit voluntar în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă. C. art. 63 din OUG nr. 195/2002
Arată că se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste această durată, imobilizarea se consideră staționare. Nu se consideră oprire: imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane,prin această manevră nu a fost perturbată circulația pe drumul public respectiv; că intimatul nu aduce dovezi în sprijinul ideii că a perturbat circulația pe drumurile publice. Acesta a depus probe nerelevante în susținerea motivelor pentru care a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției.
Faptul că a depus o înregistrare a momentului în care era oprit pe marginea carosabilului, nu confirmă ideea că a încălcat o regulă de circulație, fiind oprit în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă din acea înregistrare nu reiese intenția, ci doar o interpretare subiectivă momentului surprins în filmare, filmare care nu poate să confirme ideea reținută cum că poziția care a fost surprins o perioadă de timp mai îndelungat.
Mai susține că instanța de fond, în mod eronat a reținut faptul că procesul verbal a fost semnat de el. Reiterează faptul că procesul verbal de contravenție nu l-a însușit. atât în ce privește conținutul cât și semnătura de pe acesta. Procesul verbal de contravenție i-a fost înmânat semnat de către altă persoană.
În ce privește obligația de a prezenta polițistului rutier documentele prevăzute la art. 32 alin. 2 din OUG 195/2002, așa după cum a precizat și în răspunsul la întâmpinare, în calitate de pieton, calitate pe care a avut-o în momentul interpelării, nu avea obligația prezentării permisului de conducere și actele mașinii. În momentul în care a fost interpelat de către agentul constatator se afla într-un spațiu public, în dreptul cafenelei A. (pe terasa de vară a acesteia), nu se afla în trafic sau pe un drum public și la o distanță de cca. 100 de metri de autovehiculul parcat regulamentar, motiv pentru care nu a avut asupra sa actele solicitate, întrucât acestea erau în mașină.
Măsura aplicată de agentul de politie este total disproporționată față de natura evenimentului, întrucât nu a deranjat, nu a blocat și nu a incomodat pe nimeni în trafic. Nu a staționat pe partea carosabilă, întrucât în locația în care a fost surprins, autovehiculul nu putea fi parcat acesta fiind în pericol de a fi lovit sau zgâriat de ceilalți participanți la trafic și mai ales că în apropiere era o parcare liberă. Excesul de zel de care a dat dovadă agentul de politie contravine bunelor moravuri și conduitei pe drumurile publice.
Arată faptul că acest proces verbal este un abuz din partea agentului de poliție care a întocmit acest proces verbal de contravenție sub forma unei răzbunări, deranjat de faptul că a contestat un alt proces verbal întocmit de acesta și așa după cum se poate observa din cuprinsul raportului întocmit de acesta reiese clar faptul că dacă ar fi avut posibilitatea aplicării mai multor sancțiuni, ar fi recurs la aplicarea acestora doar din dorința educării lui pe motiv că ar fi fost nepoliticos și ar fi avut o abordare necuviincioasă la adresa sa, iar comportamentul social probabil că lasă de dorit.
Pentru toate aceste considerente, solicită casarea sentinței atacate și pe cale de consecință, rejudecând cauza, anularea procesului verbal contravenție CP nr._.
În drept, dispozițiile NCC, NCPC, OG 2/2001 și OUG nr. 195/2002
Intimatul IPJ A. a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului.
Deliberând asupra apelului de față, prin prisma motivelor invocate de petent, tribunalul reține că este nefondat, pentru următoarele considerente:
În primul rând, petentul susține în apelul lui că procesul verbal este netemeinic întocmit.
Această susținere este neîntemeiată.
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 22.06.2014 întocmit de către agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean A., petentul D. O. D. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 170 de lei (două puncte de amendă) și cu sancțiunea avertismentului pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 142 lit. a și de art. 147 alin. 1 din R. OUG nr. 195/2002 și sancționate de art. 99 alin. 2, art. 108 alin.1 lit. a pct. 18, respectiv art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 republicată.
În cuprinsul actului de constatare și sancționare a contravenției, s-a reținut că în data de 22.06.2014, ora 12,22 în municipiul A. I., petentul a condus auto marca Jeep_ pe . a oprit în mod voluntar, în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă, abatere filmată cu radar MAI_. Totodată,cu ocazia legitimării, acesta a afirmat că nu are asupra sa permisul de conducere și actele autoturismului condus.
Procesul verbal de contravenție a fost semnat de către petent, iar la rubrica alte mențiuni s-a consemnat: Nu am mențiuni.
Dispozițiile OG nr. 2/2001 nu stabilesc care este valoarea probatorie recunoscută procesului verbal de sancționare și constatare a contravențiilor, însă art. 47 din OG nr. 2/2001 stabilește faptul că, în materie contravențională sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă. Potrivit art. 249 din noul Cod de procedură civilă, cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească. De asemenea, potrivit art.269 din Codul de procedură civilă, înscrisul întocmit de către o autoritate publică, în forma și în condițiile stabilite de lege, cum este și procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, are caracterul unui înscris autentic. Art. 270 din Codul de procedură civilă prevede că înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.
Procesul verbal de constatare a contravenției, are, așadar, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției, în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării, de unde rezultă faptul că nici prezumția de nevinovăție și nici prezumția de veridicitate a procesului verbal de contravenție nu au caracter absolut.
Prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul verbal, deși, din probele administrate de organul din care face parte agentul constatator, instanța nu poate fi convinsă de vinovăția contravenientului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Potrivit art. 142 lit. a din HG nr.1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, se interzice oprirea voluntară a vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă. C. articolului 99 alin. 2 coroborat cu prevederile art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din OUG nr. 195/2002, contravenția constând în oprirea neregulamentară se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni, de 2 sau 3 puncte amendă.
Potrivit art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare: Conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: 1. să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare.
Conform art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002: (2) Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege.
Potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002: Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice, (…) nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra să documentele prevăzute la art. 35 alin. 2.
În speță, din înregistrarea video depusă la dosar de IPJ A. efectuată cu aparatul R. instalat pe autospeciala de poliție MAI_, autoturismul marca Jeep_ condus de petent a fost a oprit în data de 22.06.2014, ora 12,22, în zona de acțiune a indicatorului Oprirea interzisă. Î_ înregistrarea video se observă autoturismul care este oprit, pe partea dreaptă. Se observă că autoturismul este nemișcat.
Cu privire la modul de legitimare a petentului, legea prevede că (art. 35 alin. 2 din OUG nr.195/2002): (2) Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege. Potrivit art. 147 alin.1 din HG nr. 1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare: Conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: 1. să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare.
Petentul avea obligația să înmâneze agentului de poliție actele solicitate.
Chiar petentul arată în plângere că i-a explicat agentului de poliție că se va întoarce la mașină și îi va prezenta documentele, după care s-a așezat la masă. Așadar, a făcut un gest de aroganță și nu i-a înmânat documentele agentului de poliție, sfidând autoritatea acestuia, pentru că era mai important să se așeze la masă pe terasa de vară.
Deci, în fapt, petentul nu a respectat obligația de a prezenta agentului de poliție actele solicitate.
Rezultă că procesul verbal de contravenție îndeplinește și condiția de temeinicie, iar faptele sancționate întrunesc elementele constitutive ale contravențiile pentru care a fost sancționat petentul.
În al doilea rând, petentul a solicitat în apelul lui înlocuirea sancțiunilor cu avertisment, întrucât măsura aplicată de agentul de politie este total disproporționată față de natura evenimentului, întrucât nu a deranjat, nu a blocat și nu a incomodat pe nimeni în trafic, nu a staționat pe partea carosabilă, întrucât în locația în care a fost surprins, autovehiculul nu putea fi parcat, acesta fiind în pericol de a fi lovit sau zgâriat de ceilalți participanți la trafic și mai ales că în apropiere era o parcare liberă. Susține din nou excesul de zel de care a dat dovadă agentul de poliție, care contravine bunelor moravuri și conduitei pe drumurile publice.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor ce i-au fost aplicate petentului, se reține de tribunal că agentul de poliție a aplicat în mod corect petentului sancțiunea amenzii minime, respectiv avertismentului.
Potrivit art. 21 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
Petentului i-a fost aplicată în mod corect sancțiunea minimă, amenda de 170 de lei, pentru săvârșirea contravenției privind nerespectarea regulilor privind oprirea, la care s-au adăugat cele două puncte de penalizare prevăzute de lege, respectiv sancțiunea avertismentului pentru nerespectarea regulilor privind prezentarea actelor de identitate prevăzute la art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006.
Având în vedere acestea, în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, se va respinge apelul declarat de petentul D. O. D. împotriva sentinței civile nr. 2803/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._ .
Pentru aceste motive.
În numele legii,
DECIDE
Respinge apelul declarat de petentul D. O. D. împotriva sentinței civile nr. 2803/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.04.2015.
Președinte, D. C. | Judecător, A. C. P. - președintele secției | |
Grefier, E. B. |
Redactat/Tehnoredactat DC/4 exemplare/28.04.2015
Judecător de primă instanță: G. F. G.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 454/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 473/2015.... → |
|---|
