Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 414/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 414/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 6939/176/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIE Nr. 414/A/2015
Ședința publică de la 28 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE B. A. A.
Judecător M. P.
Grefier R. C.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de intimata apelantă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotriva sentinței civile nr. 2875/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, în contradictoriu cu petenta intimată P.F.A. N. T. T. reprezentantă de N. T. T. și intimata DIRECȚIA R. ANTIFRAUDĂ SIBIU.
Obiectul cauzei anulare proces verbal de contravenție NR._.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că:
Mersul dezbaterilor si concluziile partilor, au fost consemnate in încheierea ședinței publice din 14.05.2015 cand instanta, a amanat pronuntarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin plângerea contravențională formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 13.08.2014 sub nr. de dosar_, petenta P.F.A. N. T. T. a solicitat instanței anularea procesului verbal nr._ din data de 23.07.2014, încheiat de Direcția R. Antifraudă Fiscală 7 Sibiu.
În motivare, petenta a arătat că apreciază că sancțiunea care i s-a aplicat este nelegală și netemeinică întrucât el desfășoară activități agricole impuse pe bază de norme de venit. A precizat că tocmai din acest motiv a și depus la Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. declarația model nr. 221, care privește veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit. De asemenea, a invocat art. 71 pct. 149.9 din H.G. nr. 44/2004 care prevede că nu au obligații contabile contribuabilii care obțin doar venituri din activități agricole pentru care au fost stabilite norme de venit.
În probațiune, petenta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
În drept, a invocat dispozițiile art. 71 pct. 149.9 din H.G. nr. 44/2004.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (f. 9).
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 22.09.2014, intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală a solicitat respingerea plângerii, având în vedere că prin procesul verbal s-a formulat o descriere detaliată a faptelor contravenționale, procedându-se la o corectă individualizare a acestora. A precizat intimata că în perioada 28.12.2013 – 22.07.2014 operatorul economic nu a întocmit registrul de încasări și plăți. De asemenea, a menționat că prin declarația contribuabilului cu nr._/17.02.2012, acesta a optat pentru plata veniturilor în sistem real, iar conform prevederilor legale această opțiune se menține pe perioada a doi ani fiscali consecutivi. Dacă însă contribuabilul nu optează până la sfârșitul perioadei pentru un alt regim de impozitare, cel anterior rămâne în vigoare pentru o nouă perioadă. Așadar, a arătat intimata că petenta a pus la dispoziția inspectorilor antifraudă Registrul jurnal de încasări și plăți completat până la data de 27.12.2013, inclusiv, astfel încât aceasta ar fi avut obligația să conducă evidența contabilă în partidă simplă și în anul fiscal 2014.
În plus, intimata a precizat că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, anularea acestuia fiind condiționată de dovedirea de către contestator a unei situații contrare, menționând în acest sens și aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 82/1991, O.G. nr. 2/2001, H.G. nr. 520/2013.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile din plângere, arătând în plus că art. 51 din Legea nr. 571/2003, invocat de intimată, reglementează veniturile din activități independente și obligațiile ce revin contribuabililor care obțin venituri din activități independente, iar nu veniturile obținute din activități agricole, care beneficiază de o reglementare distinctă în codul fiscal. În plus, a menționat că începând cu data de 1 februarie 2013, în conformitate cu prevederile art. 149 indice 7 și 149 indice 8 din H.G. nr. 44/2004, veniturile din activități agricole impuse anterior acestei date în sistem real trec prin efectul legii la impunerea pe bază de norme de venit, în situația în care sunt stabilite norme de venit pentru grupele de produse vegetale și animale.
Instanța a încuviințat pentru părți și a administrat proba cu înscrisuri (f. 5-8, 24-25, 32-45, 49-51, 57-60).
Prin sentința civilă nr.2875/2014 a Judecătoriei Alba Iulia, a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta P.F.A. N. T. T., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.07.2014, anulat procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.07.2014 și exonerată petenta de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 3.000 lei. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, instanța având în vedere următoarele considerente:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.07.2014 de către agentul constatator din cadrul intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală, petenta P.F.A. N. T. T. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 3.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/1991.
Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale trebuie să verifice dacă aceasta a fost formulată în termenul prescris de lege, iar apoi, prin prisma probatoriului administrat, va proceda la analizarea legalității și temeiniciei procesului verbal, putând să hotărască și cu privire la individualizarea sancțiunii.
Asupra legalității procesului verbal de contravenție contestat:
Examinând procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.07.2014 sub aspectul legalității întocmirii sale, instanța apreciază că acesta a fost legal întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă nicio cauză de natură să atragă nulitatea acestuia. Actul constatator cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii faptei și semnătura agentului constatator.
Petenta nu a invocat producerea unei vătămări prin încălcarea altor dispoziții legale, astfel încât, neputându-se reține existența vreunei cauze de nulitate absolută sau relativă a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța sa probantă nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate instituită de lege în favoarea sa.
Asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat:
Petenta a fost sancționată pentru fapta prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/1991, reținându-se că în urma controlului operativ inopinat și prin sondaj efectuat la N. T. T. P.F.A., s-a constatat că persoana fizică autorizată, fiind impusă în sistem real, avea obligația de a întocmi evidențele contabile în partidă simplă. Registrul jurnal de încasări și plăți nu este întocmit din data de 27.12.2013, astfel încălcându-se prevederile art. 6 din Legea nr. 82/1991. De asemenea, s-a menționat că obiectul principal de activitate al P.F.A. este creșterea bovinelor de lapte, cod CAEN 141.
Fapta a fost încadrată din punct de vedere juridic potrivit art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/1991, text care incriminează drept contravenție nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art. 4 alin. 3, cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse.
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
În ceea ce privește forța probantă a procesului verbal, instanța reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).
Astfel, instanței îi revine sarcina de a respecta proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu lăsa nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauză, în urma controlului efectuat, inspectorii antifraudă au reținut că persoana fizică autorizată N. T. T. nu a întocmit registrul de încasări și plăți în perioada 28.12.2013 – 22.07.2014, cu toate că avea această obligație potrivit art. 1 alin. 5 din Legea nr. 82/1991, fiind o persoană fizică ce desfășoară activități producătoare de venituri. Intimata a invocat că prin Declarația privind venitul estimat nr._/17.02.2012, petenta a optat pentru plata veniturilor în sistem real, iar potrivit Codului fiscal, această opțiune se menține pentru doi ani consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă, dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației privind venitul estimat/norma de venit și depunerea formularului la organul fiscal competent.
Aceste aspecte vor fi înlăturate de instanță având în vedere prevederile art. 149 ind. 7 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, modificat prin H.G. nr. 84/2013, conform cărora veniturile din activități agricole impuse anterior datei de 1 februarie 2013 în sistem real trec prin efectul legii la impunere pe bază de norme de venit, în situația în care sunt stabilite norme de venit pentru grupele de produse vegetale și animale conform prevederilor art. 73 din Codul fiscal. Totodată, potrivit art. 149 ind. 9 din același act normativ, contribuabilii care obțin doar venituri din activități agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligații contabile.
În al doilea rând, instanța reține că în datele de 24.05.2013, respectiv 21.06.2013, la D.G.F.P. A. au fost înregistrate declarațiile petentei privind veniturile din activități agricole impuse pe norme de venit (f. 44-45), iar la data de 27.08.2013 a fost întocmită de către A.N.A.F. decizia de impunere nr._ pentru anul 2013. Așadar, petenta a completat declarația și a depus-o la organul fiscal competent, neavând obligația să solicite în altă modalitate revenirea la sistemul anterior, astfel încât nu se poate susține că aceasta ar fi rămas în continuare supusă reglementărilor privind impunerea pe baza contabilității în partidă simplă.
De asemenea, intimata a precizat că potrivit art. 48 și 51 din Legea nr. 571/2003, contribuabilii care obțin venituri din activități independente sunt obligați să organizeze și să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidența contabilă, și să completeze Registrul-jurnal de încasări și plăți, Registrul inventar și alte documente contabile prevăzute de legislația în materie.
Într-adevăr, astfel cum a susținut și petenta, textele de lege menționate vizează persoanele care obțin venituri din activități independente, însă veniturile din activități agricole beneficiază de o reglementare specială în cap. VII al Legii, unde potrivit art. 71 alin. 5, veniturile definite la alin. 1 pentru care nu au fost stabilite norme de venit sunt venituri impozabile și se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II „Venituri din activități independente”, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activități independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real.
Prin urmare, în cauza de față, având în vedere că pentru veniturile obținute din activitatea desfășurată de petentă au fost stabilite norme de venit, reiese în mod logic că acesteia nu îi este aplicabil cap. II din lege referitor la veniturile din activități independente. Veniturile obținute de petentă se impun pe baza normelor de venit stabilite de legiuitor. Acest fapt este neîndoielnic deoarece chiar intimata, atât în anul 2013, cât și în anul 2014 a emis decizii de impunere pentru P.F.A. N. T. T., specificându-se că acesta desfășoară activități agricole și că determinarea venitului net se face pe bază de normă de venit (f. 40, 42).
Fapta petentei nu întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa întrucât acesteia nu îi incumba obligația legală a cărei nerespectare atrage sancțiunea aplicată, respectiv aceea de a completa Registrul jurnal de încasări și plăți. Pentru motivele expuse, instanța apreciază că procesul verbal . nr._ încheiat la data de 23.07.2014 este netemeinic, sancționând o faptă care nu constituie contravenție și, pe cale de consecință, îl va anula, exonerând-o pe petentă de la plata amenzii aplicate în cuantum de 3.000 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta intimată Agenția Naționala de Administrare Fiscala, solicitând a se dispune admiterea cererii de apel astfel cum a fost formulata si a se schimba in tot sentința atacata cu consecința respingerii plângerii contravenționale ca neîntemeiata.
Consideră ca instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinica si nelegala netinand cont de apărările formulate în sensul respingerii plângerii contravenționale si a menținerii, in tot, ca legal si temeinic a procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/23.07.2014 intocmit de Direcția Generala Antifrauda Fiscala- Direcția Regionala Antifrauda 7- Sibiu.
Asa cum s-a arătat si instanței de fond, la data de 23.07.2014 inspectorii antifrauda din cadrul Direcția Generala Antifrauda Fiscala - Direcția Regionala Antifrauda 7 -Sibiu au efectuat un control operativ si inopinat la Persoana Fizica Autorizata N. T. T. unde acesta desfășoară activități de creștere a bovinelor de lapte conform obiectului principal de activitate declarat.
Pe durata controlului inspectorii antifrauda au constatat faptul ca operatorul economic nu a intocmit in perioada 28.12._14 registrul de încasări si plați. Contribuabilul avea obligația intocmirii acestui registru deoarece desfășoară activitate economica generatoare de venituri, așa cum prevede art. 1 alin. (5) din Legea nr. 82/1991 privind Legea contabilității „Persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri au obligația să conducă contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilității în partidă simplă, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Aceste persoane întocmesc Registrul-jurnal de încasări și plăți și Registrul-inventar."
In stabilirea celor prezentate mai sus, organele de control au avut in vedere si faptul ca persoana fizica autorizata a depus la organul fiscal competent Declarația privind venitul estimat înregistrata sub nr._/17.02.2012.
Prin aceasta declarație contribuabilul a optat pentru plata veniturilor in sistem real. Opțiunea se menține conform prevederilor art. 51 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal pentru o perioada de 2 ani fiscali consecutivi "Opțiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației privind venitul estimat/norma de venit și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani."
Având in vedere ca din textul de lege mai sus citat rezulta foarte clar faptul ca daca la sfârșitul perioadei contribuabilul nu optează pentru un alt regim de impozitare a veniturilor, sistemul aflat in vigoare la finalul celor doi ani calendaristici ramane in vigoare pentru o noua perioada, solicită a se observa ca in mod eronat prin considerentele sentinței atacate se retine faptul ca "petenta nu avea obligația sa solicite revenirea la sistemul anterior, astfel incat nu se poate susține ca aceasta ar fi rămas in continuare supusa reglementarilor privind impunerea pe baza contabilității in partida simpla."
Prin urmare consideră ca, in condițiile in care contribuabilul nu a prezentat inspectorilor antifrauda o declarație pentru optarea impozitării veniturilor la norma de venit, in mod corect aceștia au apreciat faptul ca persoana fizica autorizata aplica la data controlului regimul de impozitare in sistem real, motiv pentru care persoana fizica autorizata este obligata sa conducă evidenta contabila in partida simpla in conformitate cu legislația in vigoare.
Conform art. 48 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal "(1) Venitul net din activități independente se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepția prevederilor art. 49 și 50."
Art. 46 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal definește activitățile independente ca fiind următoarele: "(1) Veniturile din activități independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual si/sau într-o forma de asociere, inclusiv din activități adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum și din practicarea unei meserii."
Prin nota explicativa data organelor de control domnul N. T. T. a declarat ca nu avea cunoștința de faptul ca avea obligația sa înregistreze la zi, prin registrul jurnal de incasari si plați, operațiunile realizate. Cu ocazia controlului domnul N. T. T. a pus la dispoziția inspectorilor antifrauda Registrul jurnal de incasari si plați completat pana la data de 27.12.2013 inclusiv.
In concluzia celor prezentate mai sus reiese faptul ca operatorul economic verificat, plătitor de impozit pe venit in sistem real, avea obligația sa conducă evidenta contabila in partida simpla si in anul fiscal 2014, instanța de fond intemeindu-si in mod eronat soluția de admiterea a plângerii contravenționale pe susținerea petentului, potrivit căreia in baza prevederilor art. 71 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal si in conformitate cu pct 149 indice 9 din HG 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal nu este obligat sa conducă evidenta contabila deoarece desfășoară activități agricole pentru care au fost stabilite norme de venit.
Fapta mai sus menționata reprezintă contravenție in conformitate cu prevederile art. 41 pct.2 lit.c) din Legea nr. 82/1991, republicata, sancțiunea aplicata agentului economic sus-mentionat fiind dispusa in concordanta cu dispozițiile art. 42 alin. 1 din același act normativ cu amenda in cuantum de 3.000 lei.
În fapt, asa cum reiese si din cele prezentate mai sus, Persoana Fizica Autorizata N. T. T. nu a pus la dispoziția organelor de control Registrul jurnal de încasări si plați intocmit pentru perioada 28.12._14, desi inspectorii antifrauda au constatat la data si ora controlului faptul ca operatorul economic avea aceasta obligație.
De asemenea, solicită a se observa ca in mod eronat instanța de fond nu a reținut incidența in cauza a următoarelor prevederi legale:
- pct. 20 din OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile "Persoanele fizice care desfășoară activități independente și conduc contabilitatea în partidă simplă, în conformitate cu prevederile legale, întocmesc Registrul jurnal de încasări și plăți (cod 14-1-1/b), precum și alte documente de evidență prevăzute de legislația în domeniu".
- art. 1 din Legea nr. 82/1991 privind Legea contabilității, republicată, "(5) Persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri au obligația să conducă contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilității în partidă simplă, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Aceste persoane întocmesc Registru l-jurnal de încasări și plăți și Registrul-inventar ".
- art. 6 alin. (1) Legea nr. 82/1991 privind Legea contabilității, republicată, „Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ."
- normele specifice de întocmire și utilizarea documentelor financiar-contabile prevăzute de anexa 2 din OMFP 3512/2008 privind documentele financiar - contabile "registrul-jurnal de încasări și plăți
1. Servește ca:
- document de înregistrare a încasărilor și plăților;
- document de stabilire a situației financiare a contribuabilului care conduce evidența contabilă în partidă simplă;
În condițiile conducerii evidenței contabile în partidă simplă cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare operațiune economico-financiară se va înregistra în ordine cronologică, în funcție de data de întocmire sau de intrare a documentelor. în această situație Registrul-jurnal de încasări și plăți se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.
- art. 48 alin.(8) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, stabilesc următoarele aspecte: "Contribuabilii care obțin venituri din activități independente sunt obligați să organizeze și să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidența contabilă, și să completeze Registrul-jurnal de încasări și plăți, Registrul-inventar și alte documente contabile prevăzute de legislația în materie."
Astfel având in vedere prevederile legale mai sus invocate coroborat cu constatările inspectorilor antifrauda pe durata controlului rezulta faptul ca Persoana Fizica Autorizata N. T. T. nu este exceptata de la obligația de intocmire a Registrului jurnal de incasari si plați.
Având in vedere ca din considerentele expuse rezulta faptul ca prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/23.07.2014 s-a formulat o descriere detaliata a faptei contravenționale, procedandu-se la o corectă individualizare a acesteia, cu respectarea dispozițiilor legale, solicită a se admite cererea de apel astfel cum a fost formulata si a se schimba in tot sentința atacata cu consecința respingerii plângerii contravenționale ca neîntemeiata si menținerii in tot ca legal si temeinic a procesului verbal atacat.
In drept invocă art. 466 si urm. Cod de procedura civila.
Solicită proba cu înscrisuri si orice alte mijloace de proba care se vor dovedi utile si pertinente in cauza.
Intimatul petent PFA N. T. T., a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulat in cauza de către Agenția Naționala de Administrare Fiscala, și a se menține ca temeinica si legala sentința atacata, prin care a fost anulat procesul de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/23.07.2014.
În motivarea întâmpinării arată că persoana fizica autorizata controlata a fost sancționată contravențional întrucât in perioada 28 decembrie 2013 - 22 iulie 2014 nu a întocmi, registrul de încasări si plați, ANAF prin Direcția Generala Antifrauda Fiscal – Direcția Regionala Antifrauda 7 Sibiu, invocând art. 1 alin. 5 din Legea nr. 82/1991 privind Legea contabilității si art. 51 din Legea nr. 571 / 2003 privind codul fiscal.
Prin invocarea art. 51 din Legea nr. 571 /2003 AFAF prin Direcția Generala Antifrauda Fiscala - Direcția Regionala Antifrauda 7 Sibiu da dovadă de o grava necunoaștere a dispozițiilor legale, întrucât art. 51 din Legea 571/2003, reglementează veniturile din activități independente, și obligațiile ce revin contribuabililor care obțin venituri din activități independente si nu veniturile din activități agricole, care beneficiază de reglementare distinctă în codul fiscal, si obligațiile ce revin contribuabililor care obțin venituri din activități agricole. Anexa nr. 1 la prezenta întâmpinare extras din Legea nr. 571/2003 – art. 51.
2. Pornind de la încadrarea greșita a faptei in dispozițiile art. 51 din Legea nr. 571/2003, inspectorii antifrauda arata ca, prin declarația privind venitul estimat înregistrata la organul fiscal competent sub nr._ din data de 17 februarie 2012 persoana fizica autorizata - contribuabila a optat pentru; placa veniturilor in sistem real.............., opțiune care se menține pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi, si care se considera reînnoita pentru o noua perioada dacă contribuabilul nu solicita revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare privind venitul estimat. Întrucât contribuabilul nu a prezentat inspectorilor antrifraudă o declarație pentru optarea impozitării veniturilor la norma de venit, aceștia au apreciat faptul că ca persoana fizica autorizata controlata aplica la data controlului regimul de impozitare in sistem real, situație in care ii revenea obligația sa conducă evidenta contabila in partida simpla, obligație pe care susțin inspectorii nu si-ar fi îndeplinit-o.
F. de cele imputate de organul de control arată instanței ca, incepand cu data de 1 februarie 2013, in conformitate cu prevederile art. 149 indice 7 si art. 149 indice 8 din HG nr. 44 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/ 2003, asa cum a fost modificata si completata prin HG nr. 84/2003, "veniturile din activități agricole impuse anterior datei de 1 februarie 2013 in sistem real trec prin EFECTUL LEGII la impunerea pe baza de norme de venit, în situația în care sunt stabilite norme de venit pentru grupele de produse vegetale și animale conform prevederilor art. 73 din codul fiscal.
In vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități agricole, la încadrarea în limitele stabilite pentru fiecare grupă de produse vor fi avute in vedere prevederile art. 72 din Codul fiscal.
In situația contribuabililor care obțin venituri din activități agricole impuse pe baza de norma de venit si care trec la impunerea în sistem real începând cu data de 1 februarie 2013 prin efectul legii, nu exista obligația depunerii declarației privind venitul estimat/norma de venit pentru veniturile anului 2013". - Anexa nr. 2 - art. 149 indice 7, 149 indice 8, 149 indice 9 din HG nr. 44/2004 așa cum au fost modificate prin HG nr. 84/2013.
3. Având in vedere dispozițiile normative invocate mai sus întrucât de drept, prin efectul legii veniturile din activități agricole impuse înainte de 1 februarie 2013 in sistem real trec la impunerea pe baza de norme de venit, contribuabilul neavând obliatia de a depune o declarație in acest sens, persoana fizica autorizată controlata nu avea obligația de a conduce evidenta contabila in partida simpla in anul 2014, art. 149 indice 9 din HG nr. 44/ 2004, modificata si completata prin HG nr.84/2013 stipulând in mod expres faptul ca "contribuabilii care obțin doar venituri din activități agricole pentru care au fost stabilite norme de venit NU au obligații contabile.
Arată ca, respectând prevederile legale în vigoare, subscrisa PFA N. T. T. si-a îndeplinit obligațiile ce îi revin in calitate de contribuabil care obține venituri din activități agricole prin depunerea, atat in anul 2013 cat și în anul 2014 a Declarației 221. Mai mult, atat in anul 2013 cat si în anul 2014, apelanta a emis decizii de impunere pentru PFA N. T. T., aratandu-se ca aceasta desfășoară activități agricole și ca determinarea venitului net se face pe baza de norma de venit.
Pentru motivele de fapt si de drept invocate mai sus, solicită a se respinge apelul formulat de către Agenția N. de Administrare Fiscală împotriva sentinței atatcate și de a se menține ca temeinica si legala sentința atacata, prin care a fost anulat procesul de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/23.07.2014
Examinând sentința apelata, prin prisma motivelor de apel invocate, instanța de control judiciar a reținut ca aceasta reflecta o corecta interpretare si aplicare a legii, raportat la starea de fapt.
Astfel cum a retinut si prima instanta, in cauză, în urma controlului efectuat, inspectorii antifraudă au reținut că persoana fizică autorizată N. T. T., nu a întocmit registrul de încasări și plăți în perioada 28.12.2013 – 22.07.2014, cu toate că avea această obligație potrivit art. 1 alin. 5 din Legea nr. 82/1991, fiind o persoană fizică ce desfășoară activități producătoare de venituri. Intimata a invocat că prin Declarația privind venitul estimat nr._/17.02.2012, petenta a optat pentru plata veniturilor în sistem real, iar potrivit Codului fiscal, această opțiune se menține pentru doi ani consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă, dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației privind venitul estimat/norma de venit și depunerea formularului la organul fiscal competent.
In aprecierea asupra obligației PFA N. T. T., de a întocmi Registrul de încasări și plăți în perioada 28.12.2013 – 22.07.2014, apelanta ignora prevederile 149 ind. 7 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, articol introdus prin H.G. nr. 84/2013, intrata in vigoare la 14.03.2013 si in conformitate cu care, veniturile din activități agricole impuse anterior datei de 1 februarie 2013 în sistem real, trec prin efectul legii la impunere pe bază de norme de venit, în situația în care sunt stabilite norme de venit pentru grupele de produse vegetale și animale conform prevederilor art. 73 din Codul fiscal.
De asemenea, potrivit art. 149 ind. 9 din același act normativ, si el introdus prin HG nr. 84/2013, contribuabilii care obțin doar venituri din activități agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligații contabile.
Din cele ce preced, rezulta ca, petenta, care la data de 17.02.2012, optase pentru plata veniturilor în sistem real, nu mai avea obligatia de a solicita expres revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației privind venitul estimat/norma de venit și depunerea formularului la organul fiscal competent, cata vreme, o data cu . HG nr. 84/2013, veniturile sale, au trecut la impunerea pe bază de norme de venit, prin efectul legii.
Raportat la prevederile antementionate ale art. 149 ind. 7 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, articol introdus prin H.G. nr. 84/2013, intrata in vigoare la 14.03.2013, instanta de control judiciar, retine ca lipsite de temei sustinerile apelantei, in conformitate cu care, in mod eronat, prima instanta nu a tinut cont de incidența in cauza a următoarelor prevederi legale:
- pct.20 din OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile;
- art. 1 din Legea nr. 82/1991 privind Legea contabilității, republicată;
- art. 6 alin. (1) Legea nr. 82/1991 privind Legea contabilității, republicată,
- normele specifice de întocmire și utilizarea documentelor financiar-contabile prevăzute de anexa 2 din OMFP 3512/2008 privind documentele financiar - contabile "registrul-jurnal de încasări și plăți
- art. 48 alin.(8) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal,
In conditiile in care, art.149/7 a fost introdus in Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, printr-un act normativ ulterior celor antementionate, stiut fiind ca Hotararile de Guvern sunt date in vederea organizarii aplicari legii, este evident ca in speta, trebuia sa se dea eficienta prevederilor art.149/7 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, articol introdus prin H.G. nr. 84/2013 .
De remarcat, ca prin motivele de apel, intimata apelanta, nici macar nu face referire la incidenta si efectele in speta, ale art. 149/7 introdus prin HG nr.84/2013, neindicand niciun motiv pentru care, acest text de lege ar trebui ignorat.
In ceea ce priveste prevederile art. 149/9 din HG nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, articol de asemenea introdus prin H.G. nr. 84/2013, intrata in vigoare la 14.03.2013, instanta de control judiciar retine ca, acest text de lege se coreleaza cu art. 149/7 din acelasi act normativ, fiind natural ca, acei contribuabili ale caror venituri au trecut la impunerea pe bază de norme de venit, prin efectul legii si obtin doar venituri din activitati agricole, pentru care au fost stabilite norme de venit, sa nu mai fie tinuti sa intocmeasca acele documente contabile necesare pentru plata veniturilor in sistem real, documente contabile pentru omisiunea intocmirii carora a fost sanctionata petenta intimata.
In fine, astfel cum a retinut si prima instanta, in dosarul acesteia, se regasesc
- Declaratiile nr.221, pentru anul 2013, emise de petenta intimata, privind veniturile din activitati agricole impuse pe norme de venit-fl.44, 45, inregistrate la DGFP A., sub nr._/24.05.2013, respectiv_/21.06.2013;
- Declaratia nr.221, pentru anul 2014, emisa de petenta intimata, privind veniturile din activitati agricole impuse pe norme de venit-fl.34;
- Deciziile de impunere –formular 260, emise de ANAF la 15.09.2014, respectiv 27.08.2013, in ceea ce o priveste pe petenta intimata, ambele avand anexate Situatia privind stabilirea venitului net pe baza normelor de venit –fl.40-41, 42-43;
Raportat la cele ce preced, instanta de control judiciar retine ca fiind juste si in conformitate cu dispozitiile legale incidente in materie, considerentele primei instante, in conformitate cu care, (….)veniturile din activități agricole beneficiază de o reglementare specială în cap. VII al Legii 571/2003, unde, potrivit art. 71 alin. 5, veniturile definite la alin. 1 pentru care nu au fost stabilite norme de venit sunt venituri impozabile și se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II „Venituri din activități independente”, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, pentru aceste venituri fiind aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activități independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real.
Asa fiind, in mod corect a retinut prima instanta ca, în cauza de față, având în vedere că pentru veniturile obținute din activitatea desfășurată de petentă au fost stabilite norme de venit, reiese în mod logic că acesteia nu îi este aplicabil cap. II din lege referitor la veniturile din activități independente, veniturile obținute de petentă impunandu-se pe baza normelor de venit stabilite de legiuitor- dovada emiterea de catre intimata apelanta, in ceea ce o priveste pe petenta intimata, a Deciziilor de impunere- formular 260, la 15.09.2014, respectiv 27.08.2013, ambele avand anexate Situatia privind stabilirea venitului net pe baza normelor de venit –fl.40-41, 42-43.
In concluzie, fapta petentei intimate nu întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa, întrucât acesteia nu îi incumba obligația legală a cărei nerespectare atrage sancțiunea aplicată, respectiv aceea de a completa Registrul jurnal de încasări și plăți.
Pentru toate considerentele de fapt si de drept expuse, in temeiul art. 480 alin.1 din Codul de Procedura Civila, retinand ca este nefondat, va respinge apelul declarat de apelanta intimata AGENTIA N. DE ADMINISTRARE FISCALA, impotriva Sentinței Civile nr.2875/2014, a Judecătoriei Alba Iulia, pronuntata in dosar nr._ .
In apel nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta intimata AGENTIA N. DE ADMINISTRARE FISCALA, impotriva Sentinței Civile nr.2875/2014, a Judecătoriei Alba Iulia, pronuntata in dosar nr._ .
F. cheltuieli de judecata.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.05.2015.
Președinte, B. A. A. | Judecător, M. P. | |
Grefier, R. C. |
Red. Tehnored. ABA/4 ex/08.06.2015
Jud.Fond- O. G.
| ← Anulare act administrativ. Încheierea nr. 345/2015. Tribunalul... | Alte cereri privind executarea silită. Decizia nr. 418/2015.... → |
|---|
