Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 28-05-2015, Tribunalul ALBA

Hotărâre pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 1782/203/2014

Document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIE Nr. 427/A/2015

Ședința publică din 28 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. C.

Judecător A. C. P. - Președinte Secție

Grefier E. B.

Pe rol fiind apelul declarat de petentul B. V. L. împotriva sentinței civile nr. 114/2015 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. SA - C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat D. H.-V. pentru apelantă, lipsă fiind intimata.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În temeiul dispozițiilor art. 131 NCPC raportat la art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, tribunalul, verificându-și competența, constată că este competent să soluționeze prezentul apel.

Avocatul apelantului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și precizează că nu mai are cereri de formulat în cauză.

Tribunalul constată apelul in stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Avocatul apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, pentru motivele expuse pe larg în apel. Fără cheltuieli de judecată

Instanța, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile, reținând apelul în pronunțare.

TRIBUNALUL

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpeni sub nr._ petentul B. V. L. în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. SA - C. a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se anuleze procesul verbal de constatare a contravenției . nr_/28.10.2014 și să fie exonerat de la plata amenzii de 250 lei.

În motivarea plângerii, pe cale de excepție a invocat nulitatea procesului-verbal sub mai multe aspecte; un prim aspect vizează nerespectarea prevederilor art. 17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:"Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnării agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal." Conform prevederilor Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, se prevede că „înscrisul în formă electronică este destinat pentru a fi citit prin intermediul unui program informatic".Legiuitorul definește semnătura electronică ca reprezentând „date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare".

Văzând și această definiție prevăzută de art.4 în contextul prevederilor art.l care stabilește domeniul de aplicare a legii respective, rezultă clar că legea invocată de C.N.A.D.N.R., respectiv Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, nu este aplicabilă, deoarece se contestă legalitatea întocmirii unui proces-verbal de contravenție, proces-verbal tipărit pe suport de hârtie și comunicat contravenientului conform prevederilor generale în materia comunicării actelor de procedură. Insă, unui proces-verbal clasic, redactat sau tehnoredactat pe suport de hârtie nu-i poate fi „atașată sau logic asociată" o semnătură electronică deoarece aceasta, conform legii respective, reprezintă un set de „date în formă electronică" având un anumit conținut și un anumit obiect. Se poate spune, așadar, că din interpretarea prevederilor Legii nr.455/2001 rezultă destul de limpede că o semnătură electronică poate fi atașată doar unui înscris în formă electronică, fiind exclusă asocierea acestui gen de semnătură cu orice fel de înscris în formă clasică (olograf sau tipărit pe orice altfel de suport material). Conchizând asupra acestui aspect, concluzia care se desprinde este în sensul că Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică nu este aplicabilă în acest gen de cauze, motiv pentru care, în lipsa semnăturii agentului constatator, textul art. 17 din OG 2/2001 instituie sancțiunea anulării procesului-verbal de contravenție.

Un al doilea aspect de neregularitate invocat în plângere, vizează încălcarea prevederilor art. 16 alin.7 din OG 2/2001, respectiv lipsa posibilității contravenientului de a face obiecțiuni în cuprinsul procesului-verbal. Conform articolului amintit și jurisprudenței în materie, contravenientului trebuie să i se acorde posibilitatea de a face mențiuni/obiecțiuni în legătură cu pretinsa contravenție. În opinia petentului, spiritul și litera acestui text legal nu sunt altceva decât o efectivizare a primei manifestări a dreptului la apărare (a doua manifestare plenară a acestui drept fiind posibilitatea recurgerii la controlul judecătoresc prin contestarea procesului-verbal). D. după formularea mențiunilor/obiecțiunilor de către prezumtivul contravenient în cuprinsul procesului-verbal, agentul constatator, analizând starea de fapt atât prin prisma propriilor constatări (ex propri sensibus) cât și luând în considerarea apărările formulate, poate cuantifica natura pericolului social al faptei și, astfel, poate aprecia asupra sancțiunii care să corespundă pericolului social concret astfel apreciat.

Concluzionând asupra acestui aspect, apreciază că și acest drept la apărare, prin înscrierea de mențiuni/obiecțiuni, are un rol determinant în stabilirea profilului contravențional al faptei și al făptuitorului, rațiune din care legiuitorul instituie, în caz de nerespectare, sancțiunea nulității procesului-verbal.

O a treia chestiune care vizează stabilirea faptei contravenționale o reprezintă modalitatea constatării faptei și mijloacele cu care se face acest lucru. Intimatul face mențiunea că proba se face cu foto nr.l01101___4147000. În această situație, apreciază că se impune ca judecătorul să poată stabili natura mijlocului tehnic cu care s-au făcut înregistrările, verificarea metrologică și omologarea unui astfel de tip de aparat. Susține că în cuprinsul procesului-verbal nu se menționează marca sau tipul aparatului utilizat. Prin urmare nu se poate stabili dacă acest aparat este apt, întrunind cerințele legale pentru acest tip de activitate, să producă probe. Or, atât timp cât nu poate fi verificată omologarea acestui tip de aparat, consideră că pozele executate nu pot fi considerate probe în fața unei instanțe de judecată., potrivit prevederilor art.9 alin.2 din OG 15/2002 modificată, prevederi care arată că „începând de la data de 01.10.2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de contravenție". apreciază că fapta nu s-a stabilit în mod legal, fotografiile care atestă starea de fapt neputând fi considerate probe.

În drept a invocat prev art.16, ard7, art.31, art.32 din OG 2/2001, Legea nr.455/2001, OG 15/2002, art. 148-151 Cod procedură civilă, art.10 ind.l din Legea nr.2/2013.

S-a timbrat cererea cu 20 lei taxă judiciară de timbru.

Prin întâmpinarea formulată, intimata C.N.A.D.N.R. SA - C. - sector 6, București, .. 401A a arătat că la data de 19.07.2014, pe DN 17 km 45+200, pe raza localității SIEU MAGHERUS, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând V. L. BOANCAS, cu domiciliul/sediul în A. CIMPENI . . CIMPENI, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 28.10.2014, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C..

Potrivit dispozițiilor art.l, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.

A solicitat să se observe că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.

Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art. 19 din O.G. nr.2/2001, reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit si semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat si semnat electronic de către agentul constatator C. C. cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.

Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.

Semnătura electronica reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca si semnătura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate in procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie. Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.

Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate.

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.

Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber. Astfel, un înscris care are asociată o semnătura electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnătura electronică. Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenției, care în formă electronică are atașată semnătura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia Procesul verbal de contravenție este un înscris generat și semnat în forma electronica, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretata sistematic, art. 6 și art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronică.

Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate în acestea.

In plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se alică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.

Pentru aceste motive solicită respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției ca fiind temeinic și legal.

In drept, a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările si completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

Prin sentința civilă nr. 114/2015 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul B. V. L. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr_/28.10.2014 întocmit de C.N.A.D.N.R. SA – C., pentru următoarele motive:

Prin procesul verbal atacat petentul a fost sancționat contravențional cu o amendă de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prev de art 8 alin 1 din OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de Drumuri Naționale din România. Totodată în procesul – verbal de constatare a contravenției se reține că în data de 19.07.2014 ora 14: 41 minute, vehiculul cu ne de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat pe DN 17 fără a avea rovinietă valabilă, fiind surprins la Km 45+200 de camera video.

Raportat la aspectele de nelegalitate invocate de petent prin plângerea dedusă judecății, instanța constată că acestea nu pot fi primite întrucât procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea prevederilor art 9 alin 2 și 3 din OG nr 15/2002, în lipsa contravenientului și a unor martori deoarece constatarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul M.A.I . Totodată procesul verbal de contravenție conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator angajat al C. – C., indicându-se autorizația de control al agentului respectiv. Date fiind condițiile în care s-a constatat contravenția și a fost întocmit procesul verbal de contravenție, adică în lipsa contravenientului, este firesc ca acesta să nu aibă posibilitatea de a formula obiecțiuni, ci doar de a formula plângere împotriva actului constatator la instanță, fiindu-i comunicat, nu originalul înscrisului generat electronic, ci o copie. Raportat la prevederile art 9 din OG nr 15/2002 și la art 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal, care în formă electronică are atașată semnătura electronică a agentului constatator, să există și semnătura olografă a acestuia întrucât semnarea electronică a procesului verbal de contravenție echivalează cu asumarea celor consemnate în acesta. Totodată instanța mai are în vedere și faptul că OG nr 2/2001, nu prevede tipul de semnătură care trebuie aplicată pe procesul verbal de contravenție, astfel încât să se poată aprecia că semnătura electronică nu este suficientă.

Față de cele expuse, constatând că procesul verbal atacat a fost întocmit cu respectarea prevederilor OG nr 2/2001 și OG nr 15/2002, iar petentul nu contestă săvârșirea contravenției, instanța va respinge ca nefondată prezenta plângere.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul BOANCAȘ V. L., care a solicitat schimbarea în tot a sentinței apelate și, în consecință, admiterea plângerii formulate, pentru următoarele motive:

În fapt, în faza cercetării judecătorești, în fața primei instanțe, a invocat o . excepții pe care instanța fondului le-a respins. In mod greșit a făcut acest lucru. Mai întâi, a invocat, pe cale de excepție, nerespectarea prevederilor art.17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:"Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator...a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal."

Conform prevederilor Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, se prevede că „înscrisul în formă electronică este destinat pentru a fi citit prin intermediul unui program informatic".Legiuitorul definește semnătura electronică ca reprezentând „date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare".

Văzând și această definiție prevăzută de art.4 în contextul prevderilor art.l care stabilește domeniul de aplicare a legii respective, rezultă clar că legea invocată de C.N.A.D.N.R., respectiv Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, nu este aplicabilă, deoarece se contestă legalitatea întocmirii unui proces-verbal de contravenție, proces-verbal tipărit pe suport de hârtie și comunicat contravenientului conform prevederilor generale în materia comunicării actelor de procedură.Insă, unui proces-verbal clasic, redactat sau tehnoredactat pe suport de hârtie nu-i poate fi „atașată sau logic asociată" o semnătură electronică deoarece aceasta, conform legii respective, reprezintă un set de „date în formă electronică" având un anumit conținut și un anumit obiect. Se poate spune, așaar, că din interpretarea prevederilor Legii nr.455/2001 rezultă destul de limpede că o semnătură electronică poate fi atașată doar unui înscris în formă electronică, fiind exclusă asocierea acestui gen de semnătură cu orice fel de înscris în formă clasică (olograf sau tipărit pe orice altfel de suport material).

Conchizând asupra acestui aspect, concluzia care se desprinde este în sensul că Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică nu este aplicabilă în acest gen de cauze, motiv pentru care, în lipsa semnăturii agentului constatator, textul art.l7 din OG 2/2001 instituie sancțiunea anulării procesului-verbal de contravenție.

In sensul celor de mai sus, soluționând un recurs în interesul legii ÎCCJ s-a pronunțat prin Decizia nr. 6/16.02.2015.

O a doua neregularitate procedurală sancționată cu nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, vizează încălcarea prevederilor art.16 alin.7 din OG 2/2001, respectiv lipsa posibilității contravenientului de a face obiecțiuni în cuprinsul procesului-verbal. Conform articolului amintit și jurisprudenței în materie, contravenientului trebuie să i se acorde posibilitatea de a face mențiuni/obiecțiuni în legătură cu pretinsa contravenție.

Spiritul și litera acestui text legal nu sunt altceva decât o efectivizare a primei manifestări a dreptului la apărare (a doua manifestare plenară a acestui drept fiind posibilitatea recurgerii la controlul judecătoresc prin contestarea procesului-verbal).D. după formularea mențiunilor/obiecțiunilor de către prezumtivul contravenient în cuprinsul procesului-verbal, agentul constatator, analizând starea de fapt atât prin prisma propriilor constatări (ex propri sensibus) cât și luând în considerarea apărările formulate, poate cuantifica natura pericolului social al faptei și, astfel, poate aprecia asupra sancțiunii care să corespundă pericolului social concret astfel apreciat.

Prima instanță apreciază că petentului nu i s-ar fi pricinuit vreo vătămare. Oare?Cuantumul amenzii i se pare instanței a fi o favoare? Are dubii serioase în acest sens. Prima instanță mai arată că și dacă petentul ar fi avut posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare prin consemnarea de obiecțiuni, agentul constatator nu poate exercita atribuții jurisdicționale și să aprecieze cu privire la cuantumul amenzii. Aserțiune total greșită și argumente neconvingătoare juridic. Agentul constatator, având în vedere împrejurările situației constatate, poate cuantifica în ce cuantum să aplice amenda.

Concluzionând asupra acestui aspect, apreciem că și acest drept la apărare, prin înscrierea de mențiuni/obiecțiuni, are un rol determinant în stabilirea profilului contravențional al faptei și al făptuitorului, rațiune din care legiuitorul instituie, în caz de nerespectare, sancțiunea nulității procesului-verbal.

Și o ultimă chestiune care vizează stabilirea faptei contravenționale o reprezintă modalitatea constatării faptei și mijloacele cu care se face acest lucru. Intimatul face mențiunea că proba se face cu foto nr.l01101___4147000.în această situație, se impune ca judecătorul să poată stabili natura mijlocului tehnic cu care s-au făcut înregistrările, verificarea metrologică și omologarea unui astfel de tip de aparat.

În cuprinsul procesului-verbal nu se menționează marca sau tipul aparatului utilizat. Prin urmare nu putem stabili dacă acest aparat este apt, întrunind cerințele legale pentru acest tip de activitate, să producă probe. Or, atât timp cât nu poate fi verificată omologarea acestui tip de aparat, considerăm că pozele executate nu pot fi considerate probe în fața unei instanțe de judecată. Spunem acest lucru văzând prevederile art.9 alin.2 din OG 15/2002 modificată, prevederi care arată că „începând de la data de 01.10.2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de contravenție".

In mai puține cuvinte, față de cele ce preced, apreciază că fapta nu s-a stabilit în mod legal, fotografiile care atestă starea de fapt neputând fi considerate probe.

În drept:art.466, 470, 471,476, 480 alin.2 Cod.proc.civ.

Intimata C.N.A.D.N.R. SA - C., legal citată, nu a depus întâmpinare.

Examinând apelul formulat de petentul B. V. L. împotriva sentinței civile nr. 114/2015 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._, Tribunalul constată următoarele:

Astfel cum a reținut și instanța de fond, prin procesul verbal atacat petentul a fost sancționat contravențional cu o amendă de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prev de art 8 alin 1 din OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de Drumuri Naționale din România. Totodată în procesul – verbal de constatare a contravenției se reține că în data de 19.07.2014 ora 14:41 minute, vehiculul cu ne de înmatriculare_ aparținând petentului apelant B. V. L. a circulat pe DN 17 fără a avea rovinietă valabilă, fiind surprins la Km 45+200 de camera video.

Potrivit art. 8 al. 1 din OG 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.

Tribunalul mai reține că prin Decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțată în recurs în interesul legii ÎCCJ a decis că procesele-verbale de contravenție ce constată și sancționează fapta de a circula pe drumurile naționale fără a deține rovinietă, transmise pe hârtie, sunt nule în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Astfel, ÎCCJ a admis recursul formulat de către Avocatul Poporului referitor la interpretarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

Potrivit art. 517 alin. 4 NCPC, în materia recursului în interesul legii dezlegarea dată judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.

În cazul de față, procesul verbal de constatare a contravenției . nr_/28.10.2014 întocmit de C.N.A.D.N.R. SA – C. – ce face obiectul prezentului dosar nu conține semnătura olografă a agentului constatator, astfel încât procesul verbal atacat este nul și din acest punct de vedere.

Având în vedere cele mai sus expuse, precum și dispozițiile art. 480 NCPC, Tribunalul va admite apelul formulat de petentul B. V. L. împotriva sentinței civile nr. 114/2015 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._, va schimba sentința atacată și, în consecință, va admite plângerea contravențională formulată de petentul B. V. L. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr_/28.10.2014 întocmit de C.N.A.D.N.R. SA – C. și va anula procesul verbal atacat.

Văzând și dispozițiile art. 480 NCPC,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite apelul formulat de petentul B. V. L. împotriva sentinței civile nr. 114/2015 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._ .

Schimbă sentința atacată și, în consecință:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul B. V. L. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr_/28.10.2014 întocmit de C.N.A.D.N.R. SA - C..

Anulează procesul verbal atacat.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.05.2015.

Președinte,

D. C.

Judecător,

A. C. P. - Președinte Secție

Grefier,

E. B.

Red./Tehnored.PAC/ 4 ex/29 Mai 2015

Judecător fond: G. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 28-05-2015, Tribunalul ALBA