Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 638/2015. Tribunalul ALBA

Sentința nr. 638/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 713/107/2015

Document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ Nr. 638/C./2015

Ședința publică din 25 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. F.

Grefier E. B.

Pe rol judecarea cauzei în C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta M.I.B. T. SRL prin lichidator judiciar MANAGER CM IPURL,în contradictoriu cu pârâta A.- D. B.- AJFP A., având ca obiect contestație act administrativ fiscal

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță avocat G. I. pentru reclamant, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Avocatul reclamantei depune l dosar extras portal just.ro cu privire la_ al Curții de Apel A. I.. Învederează că prin decizia nr.391/2015 s-a admis apelul AAAS București, împotriva sentinței pronunțate de către judecătorul sindic și s-a trimis cauza spre rejudecare. Declară că nu mai are alte cereri de formulat.

Instanța, în baza disp. art. 244 din NCPC, declară încheiată cercetarea judecătorească.

În baza disp. art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Avocatul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost ea formulată, în sensul anulării deciziei atacate ca nelegală și netemeinică, în condițiile în care A. prin AJFP și Serviciul Fiscal Aiud, dă o decizie pentru atragerea răspunderii administratorului pentru plata unor sume –debite a societății comerciale, aflate în insolvență,tocmai pentru considerentul că de ce nu a solicitat insolvența înainte și în momentul în care se formulează cererea se respinge cererea de a fi insolvență.

Susține că sub acest aspect consideră că nu există o culpă a administratorului,aspect de rezultă și din raportul lichidatorului ,depus în dosarul cauzei. Prin urmare, solicită admiterea acțiunii, sub aspectul anulării acestei decizii .Fără cheltuieli de judecată.

Instanța, în baza disp. art. 394 NCPC, declară închise dezbaterile și lasă cauza în pronunțare..

INSTANȚA

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față;

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului A. sub dosar nr._ reclamantul M. I., în calitate de administrator împuternicit persoana fizică al .. T. S.R.L., față de decizia nr._ /19.12. 2014 prin care s-a dispus angajarea răspunderii solidare a acestuia în vederea realizării în tot a creanțelor fiscale în limita sumei de 39.597 lei împotriva Deciziei nr. 241/22.01.2015 a intimatei, solicitând ca în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. D. B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. și Serv. Fiscal Aiud să se dispună:

1. Anularea deciziei nr. 241/22.01.2015 de respingere a cererii de revocare a Deciziei nr._ /19.12. 2014 atacate pentru nelegalitate și netemeinicie dispunând pe cale de consecință admiterea contestației, constatând lipsa de culpă a acestuia și respectiv inexistenta oricărui debit exigibil fată de bugetul de stat datorat de societatea M. T. S.R.L. .

2. Anularea tuturor actelor administrative emise împotriva sa privind pretinse obligații fiscale ale subsemnatului născute ca urmare a exercitării atribuțiilor mele de administrator la societatea M. T. S.R.L..

În motivarea acțiunii se susțin următoarele:

În fapt - Societatea M. T. S.R.L. cu nr ORC: J_ și CUI_ s-a înregistrat la ORC sub nr. J01/98/09.03.2001 și a desfășurat activitatea până la data de 18.06. 2004 dată la care prin încheierea nr. 3748/2004 societatea și-a suspendat temporar activitatea, suspendarea operând până la data de 17.06. 2007, dar în condițiile în care societatea nu mai putea funcționa deoarece durata sediului era expirată de la 28.03. 2007 și nu avea nici un fel de active a apreciat incidența art. 237 alin 1 lit c respectiv că societatea neavând activitate era dizolvată de drept, solicitarea de constatare urmând a fi făcută de către ORC și respectiv A. prin organele sale competente locale.

Precizează faptul că la momentul suspendării, încheierea de suspendare deși a fost publicată nu a fost atacată de A., respectiv nu s-a considerat că societatea avea debite față de bugetul statului . Consider că în acest context nu am nici o culpă în ceea ce privește solicitarea de deschidere a procedurii insolvenței, în condițiile în care situația societății era cunoscută de către organele fiscale ale A. care aveau posibilitatea de a face acest lucru dar nu l-au făcut . Pe de altă parte arăt că am solicitat Tribunalului A. prin cererea de supunere a societății la procedura simplificată a insolvenței ce face obiectul dos. nr._ fiind pronunțată în acest sens încheierea nr. l/F/CC/2015 la data de 05.01. 2015 fiind numit lichidator judiciar practicianul în insolvență MANAGER CM IPURL cu sediul în A. I. . . împrejurare care nu a fost reținută prin decizia atacată deși am notificat potrivit legii acest lucru, împrejurarea rezultând și din încheierea nr. l/F/CC/2015 ce o depun alăturat.

Se mai susține că, față de suma pretinsă de 39.597 lei despre care se face vorbire că ar fi debitoare societatea M. T. S.R.L. si a cărei sursă se pretinde a fi din anul 2004 subsemnatul invoc prescripția de 5 ani prevăzută pentru creanțele fiscale, apreciind că din anul 2004 și până la momentul notificării făcute societății la data de 21.11. 2014 nu s-a făcut de către A. prin organele sale fiscale competente nu s-a realizat nici un act de întrerupere a acestei prescripții, împrejurare față de care atât suma pretinsă ca sursă cât și majorările și penalitățile care însumează în final suma de 39.597 lei nu mai poate fi executată datorită intervenirii prescripției . Referitor la aceste aspecte nu poate fi reținută în sarcina mea nici un fel de culpă de natură a atrage răspunderea mea pecuniară în nume propriu .

Față de împrejurările de mai sus, apreciază că angajarea răspunderii în solidar cu societate M. T. S.R.L. pentru pretinse debite ale societății cu privire la care a intervenit prescripția nu se poate face și drept urmare solicită să se dispuneți admiterea prezentei acțiuni în contencios administrativ a subsemnatului

În probațiune :proba cu înscrisuri .

În drept - Art. 7, 8, 10 și urm. din Legea 554/2004

La data de 31.03.2015 Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice B.,, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondata a acțiunii formulate si menținerea in legalitate si temeinicie a actelor administrative fiscale contestate pentru următoarele motive:

In fapt, reclamantul a avut calitatea de asociat si administrator la M. T. S.R.L. Aiud, societate înființată in anul 2001, având nr. de ordine la ORC J/01/98/2 CUI nr._.

Societatea, in calitate de persoana obligata potrivit Codului fiscal, controlată direct de reclamant avea obligația de a declara si plați bugetului de stat, la termenele scadente impozitele înscrise in vectorul fiscal. La data de 02.10.2009 societatea înregistra obligații fiscale restante pentru perioada 2002-2004 in suma de 39.597 lei, din care debite suma de 12.634 lei si accesorii aferente in suma de 26.963 lei, obligații declarate de contribuabil prin reprezentantul sau legal, adică d-nu1 M. I.. Chiar daca societatea si-a suspendat activitatea in perioada 2004-2007, neachitarea la scadenta a obligațiilor declarate anterior, a generat accesorii pana la data întocmirii Procesului-verbal de insolvabilitate .

A fost demarata procedura de executare silita Împotriva debitoarei prin comunicarea de titluri executorii si somații, iar ulterior, prin Procesul-verbal ut_/02.10.2009 emis de către fosta A.F.P. Aiud ( înainte de reorganizarea A.N.A£ ,actualul S.F. Aiud, societatea debitoare a fost declarata insolvabila, fără bunuri sau venituri urmăribile, in conformitate cu dispozițiile art. 176 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de pr. fiscala, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 176 din O.G. 92/2003,R, cu modif. si completa, ulterioare referitori insolvabilitate, prevede ca:

"(1) In sensul prezentului cod, este insolvabil debitorul ale cărui venituri sau bun» urmăribile au o valoare mai mica decât obligațiile fiscale de plata sau care nu are venito ori bunuri urmăribile.

(2) Pentru creanțele fiscale ale debitorilor declarați în stare de insolvabilitate care nui venituri sau bunuri urmăribile, conductorul organului de executare dispune scoate) creanței din evidenta curenta si trecerea ei într-o evidenta separata.

(3) în cazul debitorilor prevăzut la alin. (2), prin excepție de la dispozițiile art.148 alin. (3). executarea silita se întrerupe. Organele fiscale au obligația ca cel puțin o data pe am efectueze o investigație asupra stării acestor contribuabili, care nu constituie acte» executare silita.

(4) în cazurile în care se constata ca debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile, organele de executare vor lua masurile necesare de trecere din evidența separata în evidenta curenta si de executare silita.

(5) baca la sfârșitul perioadei de prescripție nu se constata dobândirea unor bunuri & venituri urmăribile, organele de executare vor proceda la scăderea creanțelor fiscale _ evidenta analitica pe plătitor, potrivit art. 134. Scăderea se face si în cursul perioadei" prescripție în cazul debitorilor, persoane fizice, decedați sau dispăruți, pentru care exista moștenitori care au acceptat succesiunea.

(6) Creanțele fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiați din registrele m au fost înregistrați potrivit legii se scad din evidenta analitica pe plătitor după radiere indiferent daca s-a atras sau nu răspunderea altor persoane pentru plata obligațiilor, in condițiile legii. "

Din înscrisurile pe care a înțeles le depune in probațiune la dosarul cauzei, rezulta că toate actele administrative fiscale emise pe numele societății ( somații, titluri executorii, 1,3 proces verbal de declarare a stării de insolvabilitate) au fost comunicate societății debitoare, inclusiv prin anunț colectiv având in vedere mențiunea de pe plicul postai" mutat de la adresa".

Alegațiile reclamantului referitoare la suspendarea temporara a activității in perioada 2004-2007, la expirarea sediului societății care ar atras dizolvarea de drept, la prescripția privind executarea silita (întrerupta potrivit art. 176 alin 3 din OG 92/2003), ori invocarea de teorii legate de buna sau reaua-credința nu pot veni in sprijinul afirmațiilor sale sau nu pot justifica atitudinea fiscala a administratorului societății.

Reiterează faptul ca societatea debitoare pe care a controlat-o direct reclamantul, a înregistrat debite restante si neachitate înainte de perioada cat a avut suspendata temporar activitatea, debite ce reprezintă impozite declarate in vectorul fiscal, societatea fiind notificata in repetate rânduri asupra obligațiilor sale neonorate la care se cumulau accesoriile aferente.

Societatea a fost declarata insolvabila fără bunuri si venituri la data de 02.10.2009, in baza Procesului-verbal nr._, act ce a fost transmis prin posta si ulterior prin Anunțul colectiv din 28.10.2009.

In data de 21.11.2014, cu nr._ s-a transmis notificarea prin care s-a comunicat procedura inițiata de SFM Aiud pentru atragerea răspunderii administratorului pe care o primește administratorul social al societății, adică reclamantul de azi care s-a prezentat la audiere in data de 03.12.2014 in vederea consultării documentației aflata la dosar, acesta având posibilitatea de a prezenta documente pe care le considera utile in apărarea sa.

Luând cunoștință de temeiul de fapt si de drept ce a stat la baza atragerii răspunderii J solidare, d-nul M. I. a solicitat amânarea audierii pentru data de 11.12.2014, dată ce corespunde cu data înregistrării la Tribunalul A. a cererii debitoarei .. T. S.R.L. prin care a solicitat a fi supusa procedurii simplificate de insolvență.

Precizează ca in vederea aplicării prevederilor art. 27 alin. 2) lit. c) din OG nr. 92/2003, S.F.M. Aiud a solicitat Tribunalului A. prin adresa nr._/14.08.2014 precum si la ORC A. prin adresa nr._/19.08.2014, sa comunice daca administratorul societății M.I.B. T. S.R.L. si-a îndeplinit obligația legala de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței pentru obligațiile fiscale neachitate de aceasta societate.

Prin adresa nr._/11.09.2014 primita de la ORC A. si prin adresa nr._/19.09.2014 de la Tribunalul A. s-a primit răspuns ca nu se afla înregistrat nici un dosar având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței împotriva .. T. S.R.L. Aiud.

Având in vedere ca societatea M.I.B. T. S.R.L. prin administratorul sau legal d-1 M. I.-reclamantul din acest dosar, nu si-a îndeplinit obligația de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței pentru obligațiile fiscale restante către bugetul statului la data declarării stării de insolvabilitate conform Lg. nr. 85/2006 art. 27, iar starea de insolvabilitate a fost cunoscuta de administratorul societății prin comunicarea Procesului-verbal de insolvabilitate nr._/02.10.2009 emis de către A.F.M. Aiud organele fiscale competente au considerat ca sunt îndeplinite condițiile legale in vederea atragerii răspunderii solidare in conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. 2) lit. c) coroborat cu art. 28 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de pr.fiscala cu modif. si complet, ulterioare, care arata ca:

"(2) Pentru obligațiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil, în condițiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta următoarele persoane:

c) administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credința, nu si-au îndeplinit obligația legala de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței, pentru obligațiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate;"

Actele de gestiune pe care le-a realizat în exercitarea atribuțiilor sale de administratei reclamantul au fost săvârșite cu rea-credința, întrucât declara propriile obligații fiscale înscrise in vectorul fiscal, insa nu le achita la termenele scadente deși a fost notificat expres in acest sens, acest fapt generând obligații suplimentare fata de bugetul statului. Precizam ca obligațiile fiscale provin din perioada 2002-2004, înainte de suspendarea temporara a activității, si mult înainte de declararea stării de insolvabilitate. Ca urmare, intre starea de insolvabilitate a societății M.I.B. T. SRL si reclamant care a coordonat direct activitatea M. T. S.R.L. exista legătura de cauzalitate.

Regula în raporturile de drept fiscal este ca debitorul are obligația achitării datoriilor fiscale. în situația în care debitorul este în imposibilitatea onorarii datoriilor fata de bugetul de stat legiuitorul a prevăzut ca o excepție răspunderea solidara în condițiile specifice (art. 25 pct. 2 si art. 27 din OG nr. 92/2003).

Starea de insolvabilitate a societății M. T. SRL a fost declarata ca urmare a analizei de către fosta A.F.M. Aiud a dosarului fiscal al acestei societăți, a deplasărilor repetate a organelor fiscale la sediul declarat al societății debitoare, cercetărilor constatărilor la fata locului si a informațiilor transmise de alte organe, din care a reieșit^, debitoarea nu figurează cu bunuri, ceea ce face imposibila recuperarea creanței fiscale, determinând astfel . de insolvabilitate reglementata de dispozițiile Codului de Procedura Fiscala.

Reaua-credința a administratorului societății debitoare rezulta tocmai din faptul ca, cunoscând datoriile si dificultățile financiare ale societății nu a solicitat la data declarării stării de insolvabilitate, deschiderea procedurii insolvenței.

Reclamantul da dovada in continuare de același comportament fiscal pe care 1-a avut fata de societatea pe care a administrat-o de la înființare si pana la data deschiderii procedurii simplificate de insolvența, respectiv ignoranta fata de obligațiile fiscale susținând ca "nu exista niciun debit exigibil fata de bugetul de stat datorat de societatea M. T. Ș.R.L." Or, asa cum am arătat mai sus, obligațiile fiscale ale societății provin din propriile-i declarații de taxe si impozite pe care le declara dar omite sa le si plătească.

În ceea ce privește invocarea prescripției extinctive, așa cum s-a arătat si in Decizia NR.2418/22.01.2015 privind soluționarea contestației administrative, prescripția extinctiva nu are legătura cu obiectul contestației, aceasta având in vedere dispozițiile art. 24, 91 si 92 prin raportare la art. 176 alin. 3) din O.G. 92/2003.

F. de cele mai sus arătate, solicită sa se respingă acțiunea formulata de către reclamantul M. I., ca nefondata, menținând in deplina legalitate si temeinicie actele administrative fiscale contestate.

Analizând actele și lucrările dosarului,instanța reține următoarele:

Prin decizia nr._/2014 reclamantului i s-a comunicat faptul angajării răspunderii solidare a sa pentru datoriile fiscale acumulate de societatea al cărei administrator este.

Acesta a parcurs procedura prealabilă, iar prin Decizia nr.241/2015 s-a respins ca neîntemeiată contestația și a fost menținută decizia.

Potrivit extrasului ORC- fila 19,reclamantul a avut calitatea de administrator al ..R.L..

Prin Încheierea nr.1/F/CC/2015 s/a admis cererea debitoarei M. T. S.R.L. de deschidere a procedurii simplificate de insolvență.

Prin sentința nr.404/F/2015 (fila 75) s/a închis procedura falimentului privind-o pe această societate, în baza art.174 din Legea nr.85/2014.

În consecință,s-a dispus radierea societății debitoare din registrul comerțului.

Decizia atacată nr._/19.12.2014 emisă de pârâtă a angajat răspunderea solidară a reclamantului-în calitate de administrator, tocmai în considerarea faptului că aceasta este o măsură preventivă raportat la datoriile fiscale acumulate de societate pe perioada funcționării ei.

Potrivit art.27 alin.2 lit.c din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, administratorii care, în perioada exercitării mandatului -cu rea-credință- nu și-au îndeplinit obligația legală de a cerere instituției competente deschiderea procedurii insolvenței pentru obligațiile fiscale aferente perioadei respective și rămase neachitate, răspund pentru aceste datorii..

La momentul emiterii deciziei, se ceruse deschiderea procedurii insolvenței a societății a cărui administrator era reclamantul.

În procesul verbal- fila 47- s-au detaliat datoriile societății.

La fila 50 s-a indicat debitul principal- 12.634 și accesoriile la data întocmirii fișei de către A., și anume suma de 26.963 lei

Sentința Tribunalului A. de închidere a procedurii a fost atacată de AAAS București, iar prin Decizia NR.391/17.09.2015 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul acesteia, a anulat sentința și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului A., pe motiv că nu au fost respectate prev.art.64 lit.a din Legea nr.85/2014.

Prin urmare, sentința de închidere a procedurii nu este definitivă, astfel că decizia pârâtei apare ca total legală și întemeiată.

În consecință, cererea reclamantului este neîntemeiată, drept pentru care aceasta va fi respinsă.

În speță nu sunt aplicabile prev.art.453 Cod pr.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulată de reclamantul M. I. din Aiud . jud.A., în contradictoriu cu pârâta A. D. B., cu sediul în B. ..7 jud.B. prin AJFP A. ..

Fără cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare .

Motivele de recurs se depun prin avocat sau consilier juridic la Tribunalul A., sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședința publică din 25.09.2015.

Președinte,

C. F.

Grefier,

E. B.

Red.C.F.

Tehnored.E.B./ 6 ex/2 Octombrie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 638/2015. Tribunalul ALBA