Refuz acordare drepturi protecţie sociala. Sentința nr. 203/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 203/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 2531/107/2014
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
SENTINȚA Nr. 203/C./2015
Ședința publică de la 13 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F.
Grefier R. B.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta T. F. P. și pe pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ A., având ca obiect refuz acordare drepturi protecție sociala (persoane cu handicap, protecția copilului).
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
La data de 10.03.2015 reclamanta a depus la dosar note de ședință.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27.02.2015 când din lipsă de timp pentru a delibera instanța a amânat pronunțarea astăzi 13.03.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub număr_ reclamanta T. F. P. a chemat în judecată pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ A., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- admiterea contestație si pe cale de consecința obligarea pârâtei la plata stimulentului de inserție prevăzut de lege atunci când se solicita de mama concediul de cresterea a minorului de pâmă la doi ani, pentru perioada aprilie 2011 - sept. 2012, perioada neacordata si neplatita .
În motivare, reclamanta de la data de 29.06.2011, a beneficiat de un concediu postnatala de 120 de zjle, respctiv pina la data de 29.09.2011, pentru creșterea minorului T. Ocatviu A. n. la data de 29.06.2011.
La data de 29.09.2011 reclamanta a solicitat un concediu pentru creșterea minorului de 2 ani pentru care urma sa o primească o indemnizație lunara . Din timpul acordat legal de cel de 2 ani, reclamanta a stat in acest concediu pina la data de 1.04.2012 cind a revenit la locul de munca, data cu care s-a sistat si plata indemnizatiei lunare de care a beneficiat pina la aceasta data.
La aceea data a formulat o cerere si retroactiv i s-a calculat aceste drepturi, acordate insa fragmentat, adică numai pentru perioada incepind cu oct. 2011, si pină la implinirea virstei de 2 ani a minorului. Calculul este eronat intrucit art. 1 din OUG 111/2010 se stipulează ca de acest act normativ beneficiază mămicile care au născut copii incepind cu data de 1.01.2010. Astfel ca drepturile mele de a obține aceasta indemnizație s-au născut incepind cu data de 29.09.2011, data de la care reclamanta a solicitat . creștere al minorului. Astfel ca pe perioada aprilie 2012-sept 2012, aceasta perioada nu este inclusa in calcul, astfel ca este corect ca sa primească aceea indemnizație de 500 lei/luna si pentru aceasta perioada asa cum a fost acordata prin actul normativ menționat mai sus.
Considera ca drepturile sale de a incasa aceasta indemnizatie curgeau de la data de 1.04.2012 si pina la implinirea virstei de 2 ani a minorului si nu trebuia sa mi se acorde aceste drepturi fragmentat asa cum s-a procedat. In mod greșit s-a reținut ca aceste drepturi trebuie aplicate numai cu data de 1.10.2011, facându-se referire la disp. L. 132/2011, act normativ care in speța de fata nu sunt aplicabile, intrucit datele sunt cele reale arătate de reclamanta in funcție de actele depuse ca probe in acest sens.
In acest sens a indeplinit procedura prealabila prev. de art. 193 din c.p.c,sperând ca se va rezolva aceasta situație pe cale administrativa fara ca sa mai intre in instanța si drept urmare sa fie refăcute calculele si sa se achitate toate drepturile si pentru perioada indicata mai sus.
Prin adresa nr. „_ comunicata cu reclamanta la data de 11.04.2014, i se spune ca nu este indreptatita sa primească aceste drepturi bănești atita timp cit sunt incidente disp. art. OG NR. J45/2005, act normativ abrogat prin apariția OUG 111/2010 si unde in art. 7 din OUG 111/2010 se stipulează clar acest drept. In art. 1 lit c din același act normativ se indica faptul ca beneficiază de acest act normativ si persoanele ce au intrat sub incidența OUG. 158/2004 deci per a contrariu se poate lesne observa ca in mod incorect reclamantei nu i s-a acordat aceste drepturi pentru perioada indicata.
In drept, disp. art.l din L. 554/2004 si art. 1 si 7 din OUG 111/2010.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ, formulată de reclamanta T. F. Petron^ȚdiommZîatna, ca neîntemeiată, pentru următoarele, MOTIVE
Prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat acordarea drepturilor restante prevăzute de lege, respectiv stimulentul de inserție, pentru perioada aprilie 2012 - septembrie 2012.
Verificând dosarul reclamantei, rezultă că, aceasta a fost în concediul pentru creșterea copilului în perioada 29.09._12, încasând indemnizația pentru creșterea copilului cuvenită, pentru minorul T. O. A., n. la data de 29.06.2011, având opțiunea II, respectiv art.2, alin.l, lit.b din OUG nr.l 11/2010,:
"b) concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și de o indemnizație lunară".
Începând cu data de 01.04.2012 reclamanta și-a reluat activitatea la SQ UNI MAT SRL conform adeverinței eliberată de societate la data de 22.03.2012 și depusă la dosar, motiv pentru care, acordarea indemnizației pentru creșterea copilului a fost suspendată de la acea dată, conform art.16, alin.2, lit.i din OUG nr.111/2010.
Deoarece stimulentul de inserție nu se putea acorda conform art.7, pct.3 din OUG nr.111/2010 (forma inițială) întrucât a optat pentru concediul până la 2 ani, respectiv art.2, alin.l, lit.b din OUG nr.111/2010, reclamanta nu a mai primit niciun beneficiu social începând cu data de 01.04.2012.
La data de 19.03.2013 reclamanta a solicitat acordarea stimulentului de inserție, până la împlinirea vârstei de 2 ani de către copil, cerere ce i-a fost aprobată, conform noilor reglementări în domeniu.
Potrivit modificărilor legislative intervenite după data de 01.04.2012, respectiv, Legea nr.l66/09.10.2012(de aprobare a OUG nr.124/2011), la art.I, pct.12, se modifică art.7 din OUG nr.111/2010, în sensul că, stimulentul de inserție se poate acorda și la opțiunea II, respectiv art.2, alin.l, lit.b din OUG nr.111/2010, cu condiția ca, reluarea activității să fie făcută după împlinirea de către copil a vârstei de 1 an.
Stimulentul de inserție s-a acordat reclamantei numai începând cu luna octombrie 2012, deoarece același act normative precizează că, cităm:
Modificările aduse prin prezenta lege la art. 1 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (2) și (3), art. 7, 9 și art. 30 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu drepturile lunii octombrie 2012, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost stabilite până la această dată."
Având în vedere dispozițiile de mai sus, pretențiile reclamantei privind stimulentul de inserție, sunt neîntemeiate, acesta a fost acordat începând cu luna octombrie 2012 conform precizărilor exprese a Legii nr. 166/09.10.2012, și a principiului că legea civilă nu are putere retroactivă - art.6 Codul Civil, nu există temei legal să fie acordat acest beneficiu social, de la data de 01.04.2012 cum se solicită prin prezenta acțiune.
Dacă legiuitorul ar fi avut intenția să acorde și retroactiv drepturi, ar fi precizat în mod expres acest lucru în conținutul actului normativ, așa cum s-a precizat la art.38, alin.7, din același act normativ (OUG nr.111/2010),:
"(7j Achitarea obligațiilor legale față de bugetul local In perioada prevăzută la alin. (6) atrage reluarea plății drepturilor, Începând cu luna următoare celei in care s-a achitat obligația, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada, suspendării".
Tot în sensul celor de mai sus, se circumscriu și dispozițiile art.III și IV din L. 166/2012, drepturile se acordă fie începând cu luna octombrie 2012 pentru beneficiile sociale ce au fost stabilite până la această dată, fie de la data cererii, pentru solicitările depuse ulterior, după luna octombrie 2012.
Față de cele ce preced, consideră că stimulentul de inserție s-a acordat reclamantei în mod corect începând cu luna octombrie 2012. interpretarea dată de reclamantă la art. II din Legea nr.166/2012 este eronată și lipsită de temei legal. Mai mult, la data de 01.04.2012 nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de OUG nr.111/2010 art.7 nici din vechea reglementare și nici din noua, în urma modificărilor intervenite începând cu luna octombrie 2012. Pe cale de consecință a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta T. F. P. ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta este mama minorului T. O. A. născut la 29.06.2011.
Cum arată și reclamanta, aceasta a beneficiat de concediul de creștere și îngrijire a copilului pentru o perioadă de 2 ani, din 29.09.2011 – 1.04.2012, perioadă în care a încasat indemnizația cuvenită.
La data de 1.04.2012 reclamanta a revenit la locul de muncă, drept pentru care indemnizația i s-a suspendat.
La data de 19.03.2013 reclamanta a solicitat acordarea stimulentului de inserție până la împlinirea de către minor a vârstei de 2 ani, cerere aprobată de către pârâtă.
Potrivit art. II din Legea 166/2012 prevede că modificările aduse de această lege, art. 1 OUG 148/2005 și art. 30 alin. 2 OUG 111/2010, se aplică începând cu drepturile lunii octombrie 2012 inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost stabilite până la această dată.
Prin urmare, solicitarea reclamantei de a i se acorda stimulentul pe perioada aplrilie 2011- septembrie 2012 apare ca neîntemeiată, având în vedere că la data de 1.04.2011 nu erau îndeplinite condițiile legale.
În consecință, acțiunea reclamantei este neîntemeiată, drept pentru care va fi respinsă.
În speță nu sunt aplicabile prevederile art. 453 din Codul de Procedură Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta T. F. P. cu sediul în Zlatna, ., .. 28, județul A..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Motivele de recurs se depun la Tribunalul A., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică din 13.03.2015.
Președinte, C. F. | ||
Grefier, R. B. |
Red. F.C./Tehnored.R.B./ 28 Aprilie 2015/4 ex.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 202/2015.... | Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Încheierea... → |
|---|
