Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2006/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2006/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 18363/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2006/2015
Ședința publică de la 10 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. P.
Judecător M. B.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE ROMANIA SA împotriva sentinței civile nr. 906/ 2014 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._ intimată fiind petenta T. G., având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a facut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul constată că apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art.30 alin. 1 din OUG 80/2013 și, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit disp. art 411 c.pr.civ, nemaifiind alte cereri de formulat, în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și reține apelul spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 29.08.2013 sub numărul unic de dosar_, petenta T. G., în contradictoriu cu intimata CNADNR-CESTRIN, a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal . nr._/13.08.2013 și exonerarea de răspunderea contravențională. De asemenea, a solicitat anularea sumei de 28 Euro. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertismentul.
În motivare, petenta a arătat că prin procesul-verbal contestat a fost sancționată pentru că autoturismul proprietate acesteia a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Înregistrarea a fost făcută cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului SIEGMCR. De asemenea, aceasta a arătat că suma de 28 euro solicitată de intimată cu titlu de despăgubire reprezintă contravaloarea rovinietei de 12 luni astfel că este abuziv comportamentul acesteia de a percepe tariful de despăgubire pentru fiecare nouă presupusă contravenție.
Totodată, a mai precizat că a înstrăinat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ numitei Ș. F. la data de 19.09.2011. Deși i-a solicitat de nenumărate ori să înmatriculeze mașina pe numele său, cumpărătoarea nu a răspuns solicitărilor sale.
În drept, petenta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 și OG 15/2002.
Prin sentința civilă nr. 906/2014, pronunțată de Judecătoria Costești s-a admis plângerea, s-a dispus anularea procesului-verbal . nr._/13.08.2013 și exonerarea petentei de la plata amenzii.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, în conformitate cu art. 632 Cod proc. civ., executarea silită se poate efectua numai în baza unui titlu executoriu, art. 665 alin. 5 Cod proc. civ., stabilind că instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: pct. 2 – înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
Potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare, prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Prin decizia nr. 10 pronunțată la data de 10.06.2013 în soluționarea unui recurs în interesul legii (a se vedea Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din_ ) Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat cu caracter de principiu că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, prevăzută de art. 27 din OG nr. 2/2001, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Chiar dacă recursul în interesul legii a fost pronunțat ulterior afișării procesului-verbal în cauză, potrivit art. 517 alin.4 C.proc.civ. „dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial Partea”. Pe de altă parte, chiar anterior pronunțării R.I.L.-ului, în sensul soluției dispuse de instanța supremă se pronunțau și o parte din instanțele de fond, dovadă în acest sens fiind chiar necesitatea pronunțării unei decizii în interesul legii.
În speță, din examinarea înscrisurilor existente la dosarul cauzei a rezultat că solicitarea de încuviințare a executării silite privește procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/13.08.2013 întocmit de C.N.A.D.N.R. – S.A., a cărui transmitere către presupusul contravenient a fost efectuată direct prin afișare la domiciliul acestuia în prezența unui martor asistent (f. 6,7 dosar).
Față de considerentele anterior expuse, în lipsa unor dovezi care să ateste încunoștințarea debitorului, în prealabil, prin serviciul poștal, cu confirmare de primire, instanța constată că procedura de comunicare a actului administrativ sancționator este nelegal îndeplinită.
Or, situația unei nelegale comunicări echivalează, din punct de vedere juridic, cu lipsa acesteia, intervalul imperativ de 15 zile neputând fi calculat decât în raport de data la care procesul-verbal a fost adus la cunoștința destinatarului cu respectarea dispozițiilor legale.
În consecință, de vreme ce însuși momentul de început al curgerii termenului este afectat de nelegala comunicare a procesului-verbal de contravenție, nici sancțiunea pasivității în materie procedurală, respectiv decăderea contravenientului din dreptul de a contesta faptele imputate, nu operează.
Într-un atare caz, prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal de sancționare a faptelor contravenționale poate fi oricând răsturnată de către debitor pe calea formulării unei plângeri contravenționale în fața instanței, fiind pusă sub semnul întrebării nu doar a exigibilitatea creanței pretinse ci însăși existența acesteia în patrimoniul creditoarei.
Pe cale de consecință, constatând că procesul-verbal de contravenție a fost transmis către presupusul contravenient direct prin afișare la domiciliul acestuia, acesta nu prezintă caracter de titlu executoriu, în sensul art. 37 din OG nr. 2/2001 și nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de titluri executorii stabilite în capitolul II, titlul I din Cartea a V- a din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța a respins cererea de încuviințare a executării silite.
Sentința sus menționată a fost apelată de creditoarea C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A. DIRECTIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCURESTI care a considerat-o nelegală și netemeinică motivat de faptul că, obligarea la plata tarifului de despăgubire este o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, respectiv utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, creându-se un prejudiciu apelantei în calitate de administrator al rețelei de drumuri naționale și autostrăzi în raport de disp.OUG nr. 84/2003.
Apelanta consideră că, intimatul nu a achitat în mod voluntar debitul în cuantum de 28 de euro ,astfel cum se regăsește în actul sancționator, iar executarea silită s-a declanșat în urma încuviințării admise de instanță ,care în prealabil a analizat existența unei creanțe certe, lichide și exigibile .
Totodată, apelanta apreciază în ceea ce privește cheltuielile de executare că acestea se încadrează în limitele admise de OMJ nr. 2550/2006 și ele incumbă debitorului până la realizarea obligației stabilite în titlul executoriu ,iar onorariul executorului judecătoresc este asimilat cheltuielilor de executare, în raport și de disp.art. 669 alin.2 noul cod de procedură civilă .
Analizând sentința apelată în raport de critica formulată, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, se constată că, în apelul formulat ,apelanta pretinde că intimatul nu a achitat în mod voluntar debitul în cuantum de 28 de euro ce se regăsește în cuprinsul procesului verbal de contravenție, însă așa cum a reținut și instanța de fond și cum reiese din lucrările dosarului, actul sancționator a fost adus la cunoștința petentului direct prin afișare la domiciliul acestuia în prezența unui martor asistent.
Ca urmare, așa cum s-a statuat și prin Decizia nr. 10 din 10.06.2013 pronunțată de I.C.C.J., lipsa unor dovezi care să ateste încunoștiințarea debitorului echivalează cu necomunicarea actului administrativ sancționator ,aspect analizat și de către instanța de fond.
Procesul verbal de contravenție bucurându-se de prezumția relativă de adevăr, debitorului în calitate de petent fiindu-i afectată nelegala comunicare a acestuia a fost astfel în imposibilitate de a formula plângere contravențională în fața instanței și nu se poate stabili cu certitudine existența în patrimoniul creditoarei a creanței pretinse .
Față de cele reținute și în raport de disp.art.480 C.pr.civ. tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul ca nefondat. apelul declarat de intimata C C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA - CESTRIN, cu sediul în București, D-dul I. M. nr 401 A, sector 6 împotriva sentinței civile nr. 906/ 2014 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._ intimată fiind petenta T. G., domiciliată în comuna S., ., județul Argeș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Iunie 2015
Președinte, I. P. | Judecător, M. B. | |
Grefier, E. R. |
Red. M.B
Dact. NE/ 4 ex
07.07.2015
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 879/2015.... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 885/2015.... → |
|---|
