Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 5406/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5406/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 7016/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1979/2015
Ședința publică de la 10 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. D. A.
Judecător R. V.
Grefier F. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de petentul F. D. F. împotriva sentinței civile nr. 5406/30.05.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești - Secția Civilă, în dosarul nr._, intimat fiind I. de P. al Judetului Arges - Serviciul Rutier Arges și având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ambele strigări ale cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul respinge proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul B. M. C., solicitată de apelantul-petent, în susținerea apelului, având în vedere că, față de adresa indicată, pentru martor, la instanța de fond, acesta nu a putut fi audiat, iar apelantul-petent, prin cererea de apel, nu a indicat o altă adresă de citare.
Socotindu-se lămurit, tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 21.05.2013 sub nr._, petentul F. D. F. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal . nr._/24.04.2013, exonerarea de plata amenzii și restituirea permisului de conducere.
În motivarea cererii petentul arată că la data de 24.04.2013, a circulat cu autoturismul personal marca BMW cu numărul de înmatriculare_ pe DN 65, fiind în tranzit prin localitatea C.. A fost oprit de un echipaj de poliție care i-a solicitat documentele la control și i-a comunicat că a fost înregistrat circulând cu viteza de 102 km/h, fapt nereal deoarece petentul se deplasa în coloană, iar în fața sa se afla un conducător auto care a fost sancționat pentru că a circulat cu 86 km/h.
Petentul învederează instanței că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa deoarece la momentul opririi de către echipajul de poliție circula cu viteza de 80 km/h. Totodată, nu i-a fost prezentată înregistrarea video a contravenției.
În drept au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001.
În dovedirea plângerii petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu un martor.
Anexat plângerii a fost depus procesul verbal în original (fila 2).
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin arătând că instanța competentă este Judecătoria Pitești.
Prin sentința civilă nr. 3468/19.09.2013 instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.10.2013.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii. Se învederează instanței că la data de 24.04.2013, petentul a fost depistat în timp ce conducea pe DN 65, pe raza localității C., județ Argeș, autoturismul cu numărul de înmatriculare_ cu viteza de 104 km/h, depășind cu 54 km/h viteza legală maximă admisă pe acel sector de drum, fapt pentru care a fost sancționat cu amendă și i s-a reținut permisul de conducere auto în vederea suspendării conform art. 111 alin 1 lit. c din OG 195/2002/R.
Se arată că viteza a fost înregistrată de aparatul radar dotat cu aparatură de supraveghere video.
Intimatul a mai arătat că nu constituie motiv de nulitate absolută faptul că procesul – verbal de contravenție nu a fost încheiat pe formularul tip din anexa 1D, cu menționarea expresă a seriei aparatului radar.
Abaterea a fost constatată cu aparatul radar ._ corespunzător buletinului de verificare metrologică depus la dosar care a fost folosit în regim staționar. Potrivit art. 109 alin. 2 și 3 din OUG 195/2002 constatarea contravențiilor se poate face cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate ori mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, iar procesul verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului după stabilirea identității conducătorului de vehicul, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001.
Potrivit art. 411 alin. 2 C. pr. civ., s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Anexat întâmpinării au fost depuse înscrisuri și planșe foto (filele 4-8).
Instanța a încuviințat și a administrat pentru petent și pentru intimat proba cu înscrisuri. Din oficiu instanța a emis adresă către intimat pentru depunerea la dosarul cauzei a cd-ului cu înregistrarea video, acesta fiind înaintat și atașat la dosar (fila 17). Totodată, pentru petent a fost încuviințată și proba testimonială cu martorul B. M. C., însă aceste nu s-a prezentat în fața instanței pentru a fi audiat, deși a fost citat cu mandat de aducere la adresa indicată, mandatul întorcându-se cu mențiunea că nu mai locuiește la acea adresă.
Prin sentința civilă nr. 5406/30.05.2014 Judecătoria Pitești a respins plângerea, reținând următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/24.04.2013 (fila 2 dosar declinat), petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 675 lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 și sancționate de 102 al.3 lit. e din OUG nr.195/2002.
În fapt, s-a reținut, că la data de 24.04.2013, petentul a fost depistat în timp ce conducea pe DN 65, pe raza localității C., județ Argeș, autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ cu viteza de 104 km/h, depășind cu 54 km/h viteza legală maximă admisă pe acel sector de drum.
Conform art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 „Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: lit. e depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
Verificând legalitatea procesului-verbal, se constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisul contestat, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.
Se constată că petentul nu a invocat motive de nelegalitate de natură să atragă sancțiunea nulității relative.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008). Instanța trebuie să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale ( cauza I. P. c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).
În cauza de față, petentului i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei din procesul verbal de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acestuia.
Din planșa foto (fila 7) coroborată cu înregistrarea video (fila 17) rezultă că punctul în care a fost surprins autoturismul condus de petent circulând cu viteza de 104 km/h, se afla în localitate, având în vedere gardurile și casele care se văd pe marginea drumului, precum și mașinile parcate. Astfel, planșa foto atestă fără niciun dubiu că viteza de deplasare a autoturismului este aceea reținută în procesul verbal atacat, petentul rulând cu viteza de 104 km/h.
Viteza de deplasare a autoturismului pe care îl conducea petentul a fost înregistrată cu aparatul radar al cărui buletin de verificare metrologică cu nr._/18.04.2013 (fila 5) a fost emis de către Institutul Național de Metrologie, iar operatorul radar este atestat pentru efectuarea activităților de supraveghere cu acest tip de dispozitiv (fila 6).
Față de aspectele de mai sus, instanța reține că petentul a circulat în localitate cu o viteză ce a depășit cu 54 Km/h viteza maximă legală admisă pe acest sector de drum (potrivit art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h), constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
În lumina celor de mai sus, instanța constată că starea de fapt reținută în procesul verbal atacat a fost probată și astfel prezumția de nevinovăție a petentului, înlăturată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate, respectiv amenda în cuantum de 675 lei, sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, urmată de măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, instanța constată că acestea au fost în mod corect individualizate. Nu se impune reindividualizarea acestora față de pericolul social al faptei de a conduce cu 54 Km/h peste limita legală în localitate, chiar dacă în concret nu s-au produs alte consecințe negative. În analiza principiului proporționalității trebuie observat că dispozițiile OUG 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație impuse de acest act normativ, cu implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială.
Cu privire la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, instanța constată că aceasta nu poate fi înlăturată întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).
Având în vedere materialul probator existent în dosar, respectiv înscrisurile depuse de părți, se constată că actul sancționator cu numărul de mai sus este temeinic și legal, sancțiunile aplicate petentului fiind individualizate în mod corect de organul constatator.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare petentul arată că prima instanță a dat o soluție nelegală.
Mai susține petentul că din planșele foto nu se poate observa numărul de înmatriculare al autoturismului, după cum nu se poate observa dacă era sau nu în localitate.
Consideră că a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal contestat motiv pentru care a solicitat admiterea apelului iar pe fondul cauzei admiterea plângerii contravenționale.
Analizand apelul declarat de petent impotriva acestei sentinte, tribunalul constata ca in raport de considerentele hotararii si de probele administrate in cauza, acesta este nefondat, intrucat concluziile instantei de fond sunt legale si temeinice si sunt rezultatul unei corecte interpretari si aplicari a legii la situatia de fapt relevata de actele dosarului.
De asemenea, tribunalul apreciază ca nefondat motivul de apel ce vizează împrejurarea că fapta nu a fost săvârșită în localitate întrucât din probele administrate, respectiv planșa foto (fila 7) coroborată cu înregistrarea video (fila 17) rezultă cu certitudine că petentul a condus autoturismul cu viteza menționată în procesul verbal de constatare a contravenției în localitate. Instanța de fond a reținut, în mod corect, existența unor elemente de identificare care atestă că fapta s-a săvârșit în interiorul localității, respectiv gardurile și casele care se văd pe marginea drumului, precum și mașinile parcate.
Astfel, in aceste conditii, in baza art. 480 alin.1 cpc, rap. la art. 34 din OG nr. 2/2001 modif., tribunalul va respinge apelul ca nefondat, intrucat in cauza nu sunt incidente nici alte motive de nulitate absoluta care sa afecteze sentinta recurata si care sa poata fi invocate si din oficiu de instanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondat apelul declarat de petentul F. D. F., cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 5406/30.05.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești - Secția Civilă, în dosarul nr._, intimat fiind I. de P. al Judetului Arges - Serviciul Rutier Arges, cu sediul în Pitești, ., jud. Argeș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Iunie 2015.
Președinte, D. D. A. | Judecător, R. V. | |
Grefier, F. G. |
Red. D.D.A
Dact. NE/ 4 ex
9.07.2015
Jud.fond.M.C. S.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1129/2015.... → |
|---|
