Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 9283/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9283/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 18538/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2106/2015
Ședința publică de la 17 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător I. P.
Grefier F. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de petentul V. A. V. împotriva sentinței civile nr. 9283/03.10.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimat fiind I. J. de Politie Arges și având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelantul-petent V. A. V., avocat D. E., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantului-petent învederează că delegația, copia chitanței prin care a achitat taxa judiciară de timbru, au fost trimise prin fax și prinse de coperta dosarului. Solicită, în susținerea apelului, proba cu înscrisurile depuse.
Tribunalul încuviințează proba cu înscrisurile depuse, solicitată de apelantul-petent V. A. V., prin avocat, în susținerea apelului constatând că este utilă, pertinentă și concludentă, fiind de natură să ducă la dezlegarea pricinii, în temeiul dispozițiilor art. 478 alin. (2) raportat la art. 255 alin. (1) Cod procedură civilă.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul asupra apelului.
Apărătorul apelantului-petent V. A. V. solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii plângerii și anulării procesului-verbal contestat, invocând două motive pentru nelegalitatea sentinței, respectiv soluționarea cauzei fără a se da posibilitatea petentului să administreze probele încuviințate, în mod nelegal instanța de fond apreciind că acesta caută a tergiversa judecata, în circumstanța imposibilității prezentării apărătorului, petentul neavând posibilitatea de a se apăra, chiar dacă martorul ar fi fost prezent pentru audiere.
A doua critică a sentinței privește faptul că, din planșa foto de la fila 33, înregistrată cu aparatul Pyton II, figurează trei autoturisme care au fost în vizorul radarului și nu se poate stabili, cu exactitate, cărui autoturism aparține viteza înregistrată, dubiu ce profită petentului.
Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Socotindu-se lămurit, tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Constată că prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 02.09.2013 sub nr._ petentul V. A. V., a formulat contestație împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, . nr._ încheiat la 28.07.2013 de către organul constatator I. de Politie al Județului Argeș, solicitând anularea acestuia motivat de faptul că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, fiind sancționat în mod nelegal pentru faptul că circulat cu o viteză de 106 km/h, întrucât la acea data nu el a condus autovehiculul marca Seat cu nr de înmatriculare_ . Susține că, la 17.07.2013 mama sa a primit o comunicare din partea I. de Politie al Județului Argeș prin care se solicitau datele privind proprietarul autoturismului cu numărul de mai sus, în caz contrar urmând a se aplica sancțiunea amenzii, informații pe care aceasta le-a transmis pe un formular atașat, cu mențiunea că ulterior mama sa i-a adus la cunoștința că a încercat să-l contacteze telefonic fara a reuși, la scurta vreme primind procesul verbal de sancționare pe numele său.
Prin sentința civilă nr. 9283/2014 a Judecătoriei Pitești a fost respinsă plângerea.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Cât privește dovada contravenției reținută în sarcina petentului, se constată că, deși art.34 din OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului și din împrejurarea că persoana sancționată contravențional are calitatea de reclamant în plângerile contravenționale, rezultă pe baza unei prezumții simple, că procesul verbal de contravenție face deplină dovadă până la proba contrară cu privire la situația de fapt reținută. Deoarece procesul verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, îi incumbă petentului, în temeiul art.1169 C.civ., sarcina probei contrare celei reținute în actul constatator al contravenției.
Textul art.34 alin 1 din OG nr.2/2001 permite o interpretare în concordanță cu exigențele unui proces echitabil, de vreme ce se prevede că instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție. Prin urmare, instanța nu pornește de la ideea preconcepută că persoana sancționată contravențional este vinovată, ci menținerea procesului verbal de contravenție este rezultatul unor verificări, mai restrânse sau mai largi, efectuate în mod obligatoriu de către instanța de judecată. Prin urmare, trebuie făcută o distincție clară între situația de fapt care se stabilește prin procesul verbal de contravenție și aspectul, ce va fi ulterior stabilit, al vinovăției persoanei sancționate contravențional.
De asemenea este de reținut că în jurisprudența CEDO (Cauza Telfner c.Austriei) s-a reținut că prezumțiile de fapt sau de drept nu sunt incompatibile cu Convenția.
În consecință, având în vedere că prevederile art.34 din OG nr.2/2001 sunt în deplin acord cu exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare (Decizia CC nr.890/2008), se apreciază că recunoașterea unei valorii probatorii procesului verbal de constatare a contravenției nu este de natură a determina o încălcare a prezumției de nevinovăție.
Se va ține seama de faptul că apărările formulate de petent trebuiau dovedite de către acesta, prin contestație solicitând proba cu înscrisuri pe care instanța a admis-o, însă cele atașate cauzei nu au fost în măsura să confirme susținerile acestuia legate de împrejurările faptice, urmând ca în lipsa altor probe în sens contrar soluționarea litigiului să se întemeieze numai pe analiza actelor depuse care confirma temeinicia și legalitatea procesului verbal.
De asemenea, deși proba testimonială a fost încuviințată petentul nu a indicat în ședința publică în care au fost discutate probele numele și adresa persoanei care să poată fi audiata în aceasta calitate, iar ulterior, deși s-a acordat termen special în acest sens și i s-a pus în vedere să depună în termen de 5 zile lista cu numele și adresa acestuia în vederea citarii ori să-l prezinte necitat, petentul nu s-a conformat, obligație care îi incumba independent de prezentarea sau neprezentarea apărătorului său, împrejurare fața de care instanța a dispus decăderea din proba încuviințata, fiind suficientă o simplă notă scrisă care să permită citarea martorului.
Împotriva sentinței civile nr. 9283/2014 a Judecătoriei Pitești a formulat apel petentul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
Instanța de fond în mod greșit a respins cererea petentului pentru lipsă de apărare.
În mod greșit instanța a apreciat asupra probelor dosarului și l-a decăzut pe petent din proba testimonială la care este singura probă care ar fi putut răsturna prezumția relativă de legalitate a procesului verbal.
Se solicită admiterea apelului.
Analizând apelul tribunalul constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a acordat două termene de judecată, la termenul al doilea de judecată s-a depus o cerere din partea apărătorului petentului pentru imposibilitate prezentare, nedovedită, însă în lipsa petentului care trebuia să se prezinte și să solicite termen. De asemenea nu s-a depus i listă cu martorul petentului ce urma a fi audiat, situație în care instanța în mod legal l-a decăzut din probă.
Referitor la aprecierea probelor, tribunalul reține că proba în materie contravențională este în sarcina organului constatator.
Din conținutul celor două planșe foto depuse de către organul constatator rezultă că petentul a circulat cu viteza de 106 km/h pe raza localității Drăganu, probe care rezultă și din conținutul registrului aparatului radar, atestat radar și buletinului de verificare metrologică ., acte atașate dosarului.
Este greu de crezut faptul că depoziția unui martor ar putea să răstoarne cele reținute de către instanța de fond cu privire la legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție încheiat petentului.
Pentru toate aceste considerente tribunalul în temeiul art.480 C.pr.,civilă va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondat apelul declarat de petentul V. A. V. domiciliat în com. Maracineni, ., jud. Arges împotriva sentinței civile nr. 9283/03.10.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimat fiind I. J. de Politie Arges, cu sediul în mun. P., ., jud. Arges.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2015.
Președinte, M. B. | Judecător, I. P. | |
Grefier, F. G. |
Red. M.B
Dact. NE/ 4 ex
14.07.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1844/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 618/2015.... → |
|---|
